Despre salarii si legea salarizarii unitare

am citit in Deutsche Welle urmatorul articol interesant, cred eu:

Salariile, între convenţie şi valoare socială - Legea salarizării unitare este expresia unui imperativ economic, dar nu reuşeşte să fie expresia valorilor reale ale societăţii.


Iata ce se specifica, printre altele:

"Primul ministru a anunţat că legea salarizării va fi trimisă la Parlament în 22 noiembrie, în scopul adoptării ei prin angajarea răspunderii. Cu toate că proiectul acestei reforme a fost dezbătut şi negociat cu sindicatele şi reprezentanţii grupurilor profesionale încă din prima parte a anului 2009, guvernul are temeri îndreptăţite că va eşua în Parlament.

Cauza principală nu stă însă în radicalizarea Opoziţiei, ci în ierarhizarea însăşi a salariilor, care nu reuşeşte să convingă că exprimă ceva firesc reieşit din societate. Oricât de mult ar fi discutat şi remaniat, oricât de multe concesii şi derogări s-ar face, sistemul acesta rămâne ceva convenţional care provoacă o mare frustrare socială.

Legea cadru defineşte 15 coeficienţi de departajare la care se adaugă şi anumite corective. Cel mai mare salariu din sistem va fi aşadar de 15 ori mai mare decât salariul minim. Dar problema nu rezidă în acest ecart, mai mare sau mai amic, ci în felul în care sunt aliniate profesiile pe diferite paliere. Magistraţii de pildă au protestat vehement anul trecut, revendicând să fie plasaţi pe un palier mai înalt şi au declanşat, deşi nu au recunoscut acest lucru, o grevă în toată puterea cuvântului. De vreme ce se spune că Justiţia este atât de importantă, de vreme ce UE face la rândul ei atâta caz de justiţie, - au argumentat judecătorii reuniţi într-un sindicat ad-hoc - magistraţii ar trebui să primească coeficienţi egali cu miniştrii."

 si in final:

"Guvernul, în legea pe care doreşte să o adopte prin asumarea răspunderii, nu a reuşit cu adevărat să reformuleze sistemul de salarizare, adaptând o realitate birocratică preexistentă la posibilităţile bugetului şi la raportul actual de forţe din societate.

Deşi nu au suficientă susţinere politică, autorii legii au făcut totuşi concesii acelor grupuri care au o mare forţă de presiune publică. În linii mari, Guvernul s-a bazat pe faptul că obişnuinţele sociale vor uşura acceptarea legii şi vor împiedica declanşarea unor proteste prea ample. În definitiv cei obişnuiţi să fie ultimii, vor accepta să fie ultimii şi de aici înainte.

Legea aceasta este, aşadar, produsul unui imperativ economic şi nu expresia unor valori sociale şi de aceea nu este de mirare că suscită atâtea controverse."

Dar, desigur, este interesant de citit tot articolul.