Powered By Blogger

miercuri, 23 aprilie 2014

Hristos a inviat!

Iata ca in acest an Sfintele Pasti e unit, daca se poate spune asa, cu un alt mare praznic crestin: pomenirea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. Invierea Domnului inseamna biruinta in fata mortii. Dar cand vorbim de Sf. M.M. Gheorghe la ce fel de biruinta ne referim? Eu cred ca este destul de clar ca aceasta biruinta ne duce cu gandul tot spre Invierea Domnului. Dar oamenii, in general vorbind, inteleg si alte lucruri prin cuvantul biruinta, spre exemplu succesul la examene sau biruinta intr-un razboi. Sunt doar doua exemple, se pot da, bineinteles, si altele. Dar ce inseamna biruinta crestina? Interesant este ca, in general, oamenii, chiar si cei crestini, se refera la biruinta doar intr-un sens material, si mult mai putin duhovnicesc. Nimeni nu spune, de pilda, ca dupa ce ai primit o palma de la cineva, a intoarce si obrazul celalalt e un semn de biruinta, ci de mare slabiciune sau chiar de frica in fata agresorului; sau ca a nu raspunde la rau cu rau e un semn de biruinta... Cand ne referim la biruinta intr-un razboi, adversarul, de regula, este un om ca si noi, nu ne referim la biruinta in fata patimilor sau a uneltirilor diavolului. La victorii duhovnicesti nu ne prea referim, cu toate ca suntem crestini... Poate vom intelege mai bine acest cuvant, biruinta, daca vom lua aminte la troparul Sf. M.M. Gheorghe:
"Ca pe un mantuitor al celor robiti si celor saraci folositor, neputinciosilor doftor, imparatilor ajutator, purtatorule de biruinta, mare mucenice Gheorghe, roaga pe Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre"
Iar icoana marelui mucenic ni-l reprezinta ucigand cu sulita un balaur, adica pe diavol. Biruinta, intr-un cuvant, este victoria asupra Raului, asupra Diavolului si asupra Mortii. Bineinteles, marea biruinta a Sf. Gheorghe a fost cea in fata Paganatatii, intruchipata de imparatul roman Diocletian care "foarte mult se silea la necurata slujba idoleasca", cum se specifica in viata sfantului. Dar tot acolo se vorbeste de invierea unui om mort, fapt  petrecut in fata imparatului roman, care L-a ispitit pe Dumnezeu cerandu-i sfantului sa faca o asemenea minune. Si desi minunea s-a petrecut sub ochii lui si ai poporului, imparatul tot n-a crezut, poruncind ca omului celui inviat din morti sa i se taie capul si pe sfant sa-l tina in temnita. Iar o alta inviere surprinzatoare e cea a boului lui Glicherie. Animalul cazuse de pe un munte si a pierit iar Glicherie s-a rugat sfantului pentru boul sau. Minunea a fost ca dupa ce sfantul a zis ca "Hristos al meu ti-a inviat boul tau", omul a crezut si cand s-a intors a gasit boul viu. Iar Glicherie a marturisit atunci: "Mare este cu adevarat Dumnezeul crestinilor", lucru ce a ajuns la urechile imparatului pagan care a poruncit sa i se taie capul. Iar Glicherie l-a rugat "pe Hristos Dumnezeu ca varsarea sangelui sa o socoteasca lui in loc de botez; si astfel s-a sfarsit". Dar ceea ce s-a sfarsit cu adevarat a fost paganismul, in ciuda celor mai mari si mai sangeroase persecutii la adresa crestinilor (303-311). Dupa numai doi ani Marele Constantin da Edictul de la Milano (313) care permitea crestinilor sa-si urmeze credinta fara sa mai fie persecutati. Foarte interesant este ca Diocletian a incercat sa combata inflatia prin controlul preturilor!! Si cu toate ca Diocletian a stabilizat imperiul, aflat in colaps in tineretea sa, din punct de vedere economic si militar, cu toate ca nivelul de civilizatie era unul ridicat, se vede ca nu asta e totul, ca nu numai astfel de lucruri conteaza. Cel care a primit o lovitura mortala, ca sa zic asa, a fost paganismul si in felul acesta s-a deschis o noua epoca in Istoria Europei si a intregii umanitati! Ar fi bine sa meditam si astazi la aceste lucruri, si anume ca nu numai civilizatia, stiinta si iscusinta in cele lumesti conteaza, ca sunt lucruri mult mai inalte care conteaza chiar mai mult! Parerea mea este ca, deseori, uitam aceste lucruri si ne aplecam prea mult spre cele pamantesti in loc sa inaltam privirea sufletului si a cugetului nostru la cele de sus...

duminică, 13 aprilie 2014

Despre lupta impotriva coruptiei si recentele declaratii ale D-nei. Nuland...

D-na. Nuland are dreptate cand afirma:
"În multe părţi ale Europei, lupta împotriva corupţiei trebuie să fie o prioritate naţională mai mare, în vederea protejării şi apărării democraţiei şi suveranităţii statale (...) Un astfel de sistem corupt nu numai că slăbeşte democraţiile din interior, dar le face vulnerabile şi la influenţele de corupţie din afara graniţelor care încearcă să exercite o influenţă politică şi economică nejustificată asupra politicilor stat şi a factorilor de decizie" (sursa articol Mediafax - aici)
Dar pentru ca aceasta lupta sa aiba atat sanse de izbanda cat si suport popular, trebuie sa mearga mana-n mana, cum se spune, cu cresterea nivelului de trai al populatiei, cu cresteri economice sanatoase care sa ofere oamenilor o viata mai buna. Eu cred ca asa ar trebui sa se puna problema pentru tot Estul Europei, nu numai in Balcani. Cresterile economice obtinute de tarile Europei Centrale si de Est sunt foarte modeste, lucru ce inseamna ca, practic, decalajele fata de tarile dezvoltate din Occident se mentin, daca nu cumva se si accentueaza. Spre exemplu Romania, o tara emergenta, care obtine un chinuit de 3% crestere economica "datorita unui an agricol bun", adica datorita capriciilor naturii, care ne-au fost favorabile, cand trebuia sa avem o medie de 5% crestere si fara capriciile naturii. Or, in tari in care saracia este prezenta, coruptia isi face si ea loc si e foarte greu de scos. Saracia vulnerabilizeaza aceste tari in fata coruptiei care, intr-adevar, afecteaza cetatenii si democratia. De aceea e de retinut:
"“Dincolo de revitalizarea legăturilor noastre de securitate transatlantice, noi trebuie, de asemenea, să consolidăm legăturile economice şi să accelerăm creşterea economică şi crearea de locuri de muncă de ambele părţi ale Atlanticului, prin finalizarea acordului ambiţios de Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii”, a precizat Victoria Nuland."
Numai ca de ceva vreme incoace tocmai asta nu se vede cel putin in Europa: accelerarea cresterii economice si crearea de locuri de munca. Si tocmai acest aspect creeaza o contradictie fundamentala care ingreuneaza foarte mult lupta impotriva coruptiei si intarirea democratiei in Estul Europei. Cetatenii devin neincrezatori pentru ca nu vad o imbunatatire a situatiei economice. Impotriva coruptiei nu se poate lupta taind salarii si pensii, cum a facut fosta guvenare Boc, sustinuta din rasputeri de Traian Basescu. Mai ales ca o asemenea masura nu a schimbat nimic fundamental in economia romaneasca pentru ca treburile sa mearga mai bine. Nu numai ca a provocat suferinta oamenilor, dar a si indus o neincredere in popor tocmai in privinta acestei lupte impotriva coruptiei.
Pe de alta parte, iata un articol semnat Mihai Gotiu care ne vorbeste despre "exportul de coruptie (dinspre Vest si de peste Ocean catre Est)". Cred ca exprima, mai degraba, neincrederea ca se doreste cu adevarat lupta impotriva coruptiei si banuiala ca aceasta sintagma - "lupta impotriva coruptiei" - sa ascunda alte interese. 

Dupa parerea mea, privind lucrurile din punctul de vedere al Democratiei, Romania nu are nevoie de o "democratie a baronilor locali" si nici de o "democratie a zanganitului de catuse". Pentru ca ar trebui sa ne gandim bine ce vrem avand in vedere faptul ca democratia si libertatea nu inseamna ca legile trebuie calcate in picioare. Iar abuzurile din partea celor care detin functii ce le confera Putere, de fapt orice fel de abuzuri, vor fi intotdeauna sanctionate de catre cetateni. La fel si partidul respectiv, daca e vorba de un partid sau de oricine altcineva care comite astfel de abuzuri, va fi sanctionat de catre cetateni. Eu nu cred ca oamenii vor privi cum li se incalca drepturile fara sa reactioneze. Si, evident, lucrurile se vor lasa cu consecinte si in plan politic, la alegeri. Insa o reala indreptare a lucrurilor nu poate sa vina decat prin ameliorarea situatiei economice a tarii, prin cresterea bunastarii generale.