Un punct de vedere...

In legatura cu simularile examenului de bacalaureat si a evaluarilor nationale am citit un punct de vedere intr-un ziar de provincie: Argument - Ziar online de Caras-Severin:

Ai noştri tineri nu mai vor să înveţe

De: 

VICTOR NAFIRU 
Iata ce se arata:

" Avem din nou o problemă la nivelul învăţământului românesc. Examenele de simulare ale bacalaureatului şi ale evaluării naţionale relevă faptul că, elevii sunt din ce în ce mai nepregătiţi şi incapabili să treacă peste un astfel de hop major. Având modele din realitatea imediată şi mult mediatizată, ei se visează şmecheri de cartier, gigolo, foto modele, dame de companii, îndeletniciri practice care nu presupun diplomă de bacalaureat şi nici absolvirea unei şcoli sau a unui curs de calificare. Este suficient să-l ai pe „vino-ncoace“, să îmbraci o haină de firmă şi să pui pe tine două degete de rumenele, pentru ca succesul să fie asigurat.

Vinovată de halul în care a ajuns învăţământul românesc – cu elevi care se caftesc în şcoală până la desfigurare, cu profesori bătăuşi, cu adolescenţi ce se filmează în timp ce fac sex pe catedră, cu dascăli umiliţi la ore de nişte mucoşi de copii ce se cred Van Dame sau Chuck Norris – sunt politicienii pentru care şcoala şi cu cei ce o populează, elevi şi profesori, au devenit loc de experimente pentru programele lor, mereu falimentare. Toate guvernările din 1990 încoace n-au făcut altceva decât să se îndepărteze de şcoala tradiţional românească. La fiecare guvernare, se schimba doar denumirea ministerului şi a şcolilor, în special a celor din ciclul V-VIII, dar nu şi fondul problemelor grave cu care se confruntă învăţământul nostru. De la o generaţie la alta, de pe băncile şcolii pornesc în viaţă elevi tot mai neinstruiţi şi mai ignoranţi, în timp ce miniştrii şi activiştii politici nu fac altceva, prin măsurile pe care le iau, decât să amplifice dezastrul din educaţie.

Poate unii vor spune că şi noi am fost ca şi elevii de acum. Necopţi la minte, prin natura vârstei, visători şi teribilişti, însă acest lucru nu ne-a împiedicat să ne facem un rost în viaţă. Nimic mai neadevărat, însă la fel de real este faptul că la terminarea unui liceu sau şcoli profesionale ştiam să strângem un şurub, cunoşteam capitalele ţărilor din lumea întreagă şi alte chestii de cultură generală pe când copiii din ziua de astăzi nu sunt în stare să obţină o notă de trecere la bacalaureat. Imaginaţi-vă ce ar însemna examen de admitere în facultate sau unul riguros la susţinerea lucrării de licenţă.

Apropos de şcoală, tineri pregătiţi şi de viitorul lor în viaţă. Cu ani în urmă, colegul meu Nicolae Irimia l-a întrebat pe un june student la universitatea reşiţeană, care cocheta cu jurnalismul, dacă ştie care e diferenţa dintre curentul alternativ şi cel continuu. Senin, acesta a răspuns: „Nu ştiu nea Nae, că am lipsit când s-a predat lecţia aia!“ Şi ştiţi unde lucrează studentul acela ajuns intre timp inginer? În administraţia judeţeană, unde mută câta hârtii dintr-un loc într-altul. Dar aveţi idee cum a ajuns să ocupe, poate, locul unui adevărat specialist? Simplu: pe linie de partid aflat la putere."

Recomand citirea integrala si in original a intregului editorial.

Eu as pune doua probleme:
1. Dar educatia primita in familie? Pentru ca specifica: "elevi care se caftesc în şcoală până la desfigurare, cu profesori bătăuşi, cu adolescenţi ce se filmează în timp ce fac sex pe catedră, cu dascăli umiliţi la ore de nişte mucoşi de copii ce se cred Van Dame sau Chuck Norris". Scoala nu poate sa-ti ofere tot in ceea ce priveste educatia. Din acest punct de vedere, al educatiei, mai este cea din familie si cea pe care ti-o faci singur, pentru ca un om ar trebui sa se si autoeduce, daca se poate spune asa. Poate ar fi bine sa ne intrebam si ce fel de parinti avem, nu numai ce fel de copii avem... Eu stau si ma intreb daca fetei aceleia care doreste sa ajunga dama de companie, parintii i-au explicat ce inseamna asta, daca au cautat sa-i deschida mintea si sa-i largeasca orizontul.
2. A doua problema ar fi cea legata de economia romaneasca, o economie care a suferit un declin in cea mai mare parte din perioada scursa de la Revolutie incoace. Au fost, practic, doar 8 ani - 2000 - 2008 - de crestere economica semnificativa, dupa care a venit aceasta criza economica, prelungita inadmisibil de mult in Europa. In lumea reala nu se poate sa ai o economie in declin, dar un invatamant care sa performeze foarte bine, in mod deosebit. Dimpotriva: in tarile dezvoltate economic se observa si performante deosebite ale invatamantului. Invers nu prea s-a vazut. Poate exceptii, dar nimic mai mult. Or, din cate inteleg eu, noi dorim exact pe dos: vrem cu o economie slab performanta sa avem un invatamant de o performanta deosebita... Toate masurile acestea politienesti, cu camere de supraveghere in timpul examenelor, faptul ca profesorilor li se interzice sa primeasca bani sau cadouri si nu pot face meditatii cu proprii elevi, nu vor rezolva mare lucru. Nu spun ca astfel de masuri n-ar fi necesare, dar asta nu inseamna ca sunt si suficiente... Ar trebui luate si masurile economice care sa creeze locuri de munca si premise de dezvoltare, pentru ca tinerii sa fie stimulati sa invete, sa stie pentru ce invata, sa inteleaga ca in felul acesta poti sa-ti faci o situatie buna in viata.