Falimentul

Traim vremuri destul de interesante, ca sa nu spun chiar ciudate... Unice. Exista in lumea aceasta probleme legate de terorism, care acum a capatat un caracter islamic, un terorism care se manifesta cu foarte multa virulenta. Parca niciodata terorismul nu a fost atat de agresiv ca-n zilele noastre. Dar aici vroiam sa vorbesc despre altceva. Un fenomen tot atat de ciudat si de interesant pana la urma, desi nelinistitor si care ingreuneaza viata oamenilor, dar un fenomen cu totul nou (cel putin asa mi se pare). E vorba de fenomenul falimentului. Acesta se manifesta nu numai in tarile sarace, slab dezvoltate sau in curs de dezvoltare, cum s-ar putea crede, ci chiar in tarile dezvoltate. Chiar si tarile care stau cel mai bine din punct de vedere economic sunt afectate sub o forma sau alta de acest fenomen.

De la falimentul tarilor (v. cazul Greciei, unde a castigat alegerile un partid de extractie comunista: Syriza), ajungem la falimentul oraselor (lucru ce se constata, de pilda, in SUA) si apoi la falimentul personal. Multi vor da vina pe criza economica inceputa in 2008. Efectele austeritatii zice-vor altii... Insa pare, mai degraba, un lucru deliberat facut, un sistem care sa conduca in mod intentionat spre asa ceva. In asemenea conditii, in care predomina falimentul, fara sa se ia masuri clare de combatere a acestui fenomen, stau si ma intreb daca mai putem vorbi despre economie de piata (sau de managementul falimentului)... In Romania falimentul personal e un fenomen de masa in sensul ca foarte multi sunt implicati. FMI s-a opus unei legi a falimentului personal, acuma se declara ingrijorat. Actuala Putere face apel la Opozitie pentru sustinerea adoptarii acestei legi a insolventei persoanelor fizice. Insa nu e deloc clar daca problema va fi rezolvata intrucat avem si o rata foarte mare a creditelor neperformante. Ciudat este ca nu mai traim vremuri de dezvoltare economica, asa cum au trait parintii si bunicii nostri, spre exemplu perioada dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, ci traim vremuri de faliment economic... Iar in plan politic avem, pe langa criza legata de terorism, criza ruso-ucraineana, cu sanctiunile economice impuse de catre Vest Rusiei (asemanatoare intrucatva cu cele impuse Germaniei de Tratatul de la Versailles?).

Mi-a venit in minte aceasta poezie scrisa de Nichita Stanescu:

Lecţia despre cub

Se ia o bucată de piatră
se ciopleste cu o daltă de sânge,
se lustruieste cu ochiul lui Homer,
se răzuieste cu raze
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
si mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
si brusc se fărâmă un colț de-al cubului.
Toti, dar absolut toti zice-vor :
-Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colț sfărâmat!

din vol "Opere imperfecte" (1979)  

"-Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colț sfărâmat!"

Traim vremuri imperfecte? 

Inceput de an

Iata ca a inceput si anul 2015 cu sperante de mai bine - speram asta! Intai de toate va urez: La multi ani! Numai bine si multa sanatate!

Totusi, inceputul de an e unul problematic, daca se poate spune asa. Din pacate, noul an a debutat cu groaznicul atentat de la Paris, care aduce in actualitate, tot mai acut, lupta impotriva terorismului, dar si apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, aprarea Libertatii si Democratiei ca valori inalienabile ale Lumii Libere. Pe plan economic apar semnele unei noi crize. De aceea, zic eu, e bine totusi sa ne pastram optimismul, dar sa privim lucrurile si cu luciditate.

Perioada aceasta pe care o traversam e una destul de dificila din punct de vedere economic. Lucrul acesta poate avea tot felul de consecinte de nu prea bun augur, din pacate. Evident, demoralizeaza pentru ca perioada de incertitudine, economic vorbind, se prelungeste, cel putin in Europa, nepermis de mult, dupa parerea mea. In astfel de vremuri, intr-o tara ca Romania, se petrece un fenomen caracteristic societatilor care au iesit de sub regimul comunist: nostalgia. Aceasta nostalgie dupa vremurile de alta data contine insa o minciuna pe care putini - asa am impresia - o sesizeaza. Prin nostalgie se idealizeaza trecutul, chiar si lucrurile rele din trecut si de aceea periculos este ca incepi sa crezi ca ceea ce a fost rau e de fapt bun. Aceasta mistificare, ca sa zic asa, ma deranjeaza pe mine. Si din cauza aceasta trebuie lamurite lucrurile, pentru ca daca ne vom gandi mai bine vom observa un fenomen interesant.

Traim o perioada dificila din punct de vedere economic. E normal sa vrei ceva mai bun. Poti sa te gandesti la lucrurile bune din trecut, dar asta nu inseamna ca, spre exemplu, comunismul a fost un lucru bun. Una din carentele mari ale comunismului, a carei consecinta nefasta o traim chiar si acum, in zilele noastre, a fost incapacitatea acestui sistem de a crea manageri adevarati si competenti. Si cred ca asta a fost una din cauzele care a condus la prabusirea economica ce a urmat dupa 1989. Managementul si marketingul sunt indispensabile unei economii moderne, care doreste sa performeze, sa fie competitiva. In Romania, pe vremea comunismului, lucrurile au mers bine atata vreme cat inca mai ramasesera oameni din vechea generatie, de dinaintea comunismului, educati altfel, in alt spirit. Faptul ca sub comunism nu s-a distrus chiar tot, desi au distrus o mare parte din elitele acestei tari, a fost, totusi, un noroc. Aceasta generatie a reusit o anumita performanta in plan economic, lucrurile incepand sa se imbunatateasca. Insa anii au trecut, acesti oameni, desigur, au iesit la pensie. S-a ivit o noua generatie care i-a luat locul, care a fost crescuta integral in noul regim instaurat dupa 1947. O generatie pregatita destul de bine din punct de vedere profesional, ceea ce inseamna mai ales buni executanti, dar care nu a putut sa-si insuseasca tehnica managementului modern datorita sistemului, restrictiilor impuse de regimul comunist, faptul ca era o comanda unica, care incepuse sa izoleze din ce in ce mai mult tara. Politicile economice, dictate practic de un singur om - Ceausescu -, om care nu avea competenta necesara in astfel de probleme, au condus tara intr-o situatie deosebit de dificila. Lipsa unui management calificat s-a facut simtita si la varf, cu consecinte catastrofale. Insa interesant de remarcat este ca si dupa 1989, dupa caderea regimului comunist, dificultatile nu au incetat. Dimpotriva, s-au amplificat. Si lucrul acesta merita o cercetare mult mai atenta si serioasa decat ceea ce s-a facut pana acum. Slabul management a iesit pregnant in evidenta, lucru ce a contribuit la o prabusire economica. Daca stai bine sa te gandesti, era previzibil lucrul acesta. Noi nu am avut si nici acum nu avem prea multi manageri calificati, profesionisti adevarati. Iar betia coruptiei care se manifesta la ora actuala este o consecinta directa a acestui lucru. Factorii de productie - Natura, Capitalul, Munca - nu sunt nici azi bine valorificati, iar Romania evolueaza sub potentialul ei real. Adica, altfel spus, dezvoltarea economica se desfasoara foarte greoi, nu ca nu s-ar realiza deloc, in totala discrepanta cu potentialul real al acestei tari. S-a vorbit, spre exemplu, de managementul privat la intreprinderile de stat. Insa mai potrivit ar fi fost sa se vorbeasca pur si simplu de management, de calitatea acestuia care, din pacate, ramane slaba la noi. Lucrul acesta il vad ca pe o consecinta directa a comunismului, consecinta care, din nefericire, inca se manifesta la noi. Iar aceasta consecinta inseamna, de fapt, saracie.

Un alt aspect pe care ar trebui sa-l avem in vedere, comunismul facand parte din istoria recenta a Romaniei, este ce a insemnat el si cum ne raportam noi la fenomen, pentru ca sa putem intelege foarte bine ce a fost comunismul in Romania. Ma gandeam, spre exemplu, la ceea ce se cheama solidaritate muncitoreasca. Nu cred ca cineva a simtit vreodata asa ceva si ma intrebam de ce oare? Actualmente sondajele de opinie, si am scris despre asta si aici pe blog, releva faptul ca in Romania increderea intre oameni e la un nivel foarte scazut. Pe cale de consecinta comunicarea intre oameni e afectata. Totusi, Romania e o tara latina si romanul este de felul sau activ din punct de vedere social. Cum se explica atunci lucrul asta, increderea asta scazuta in semeni? Ma gandeam la solidaritatea muncitoreasca, deoarece comunismul se baza, ideologic vorbind, pe asa ceva. Eu sunt convins ca nici in Coreea de Nord, tara comunista, oamenii nu simt asa ceva, deoarece solidaritatea trebuie s-o simti mai intai, e un simtamant, altminteri e doar o abstractiune. Concluzia e ca oamenii nu au simtit si nici nu simt - cazul Coreei de Nord - asa ceva pentru ca asa ceva nu exista in comunism, e doar o pura abstractiune ca sa zic asa. Ceea ce au simtit, in schimb oamenii, a fost frica de Securitate si cultul personalitatii dictatorului pentru ca acestia au fost pilonii principali ai dictaturii. Consecinta acestor lucruri dupa caderea comunismului este tocmai aceasta neincredere, suspiciune. Cauza a trecut, efectul inca ramane, iar consecintele sunt dintre cele mai nefaste. Iar omul actual se raporteaza la comunism prin aceasta nostalgie, de care pomeneam, in sensul ca pe vremea aceea i se asigura si garanta locul de munca. Numai atat? Cam putin pentru tot ce era in teorie comunismul.

Aceste consecinte, de care vorbeam mai sus, blocheaza dezvoltarea, modernizarea tarii noastre. Ar trebui sa tinem seama de lucrul acesta cand ne apuca nostalgia dupa comunism. Nu sunt de acord cu o nostalgie care blocheaza progresul. Dar din pacate o astfel de nostalgie constatam in zilele noastre. Ar trebui sa ne gandim si la un alt aspect: tarile vestice, inclusiv SUA, au trecut prin perioade de criza economica severa. Sa ne gandim la SUA pe vremea Marii Crize din perioada '29-'33, cand somajul ajunsese  chiar si 25%, sa ne gandim si la criza actuala. Cu toate acestea, sistemul capitalist a permis si o revenire, o recuperare spectaculoasa - sa ne gandim ca acum, in SUA, dupa o criza puternica, cea din 2008, asemanatoare cu cea din anii '30, somajul a ajuns in jur de 5,8% cu tendita de scadere, mai mic decat in tari ca Franta sau Italia. Comunismul, in schimb, s-a prabusit pentru ca devenise clar ca ducea spre nicaieri. Nu s-au mai putut gasi resursele necesare pentru recuperare - spre exemplu cazul Romaniei, dupa ce Ceasusescu platise datoria externa. Trebuie sa privim cu luciditate lucrurile, nu sub prisma nostalgiilor de tot felul. Si vom vedea carentele grave de care dadea dovada sistemul comunist si cum ne afecteaza acest lucru chiar si acum. Multi oameni ignora aceste realitati si se lasa tarati de aceasta nostalgie spre o visare nesanatoasa, poate si pentru faptul ca inca Europa se afla intr-o situatie dificila din punct de vedere economic. Totusi, asta nu inseamna sa nu privim cu claritate lucrurile si sa ne facem cine stie ce iluzii desarte, considerand solutii care nu pot fi solutii. 

Nostalgia e una, ingrijorarea e cu totul altceva si e justificata. Faptul ca ramanem in continuare foarte jos in clasamentele privind competitivitatea economica, faptul ca avem performante slabe din punct de vedere economic, nu se poate sa nu te ingrijoreze. Nu este insa ciudat, nu-ti da oare de gandit ca starea asta persista de foarte multa vreme? De ce oare? De asemenea suntem pe locuri codase la absorbtia fondurilor europene, care aduc, e adevarat, un plus, dar foarte mic. Lucrurile acestea demonstreaza ca suntem intr-o paradigma gresita, desigur. Dar nu demonstreaza ca ar fi fost bun comunismul. Ci ar trebui sa ne gandim cum sa depasim consecintele sale nefaste, care ne fac sa batem pasul pe loc, care ne trag inapoi. Suntem in logica unei transformari cvasistatice, o transformare care se produce foarte lent, iar daca transformarea este una reversibila atunci si progresul este anulat. De aceea trebuie imbunatatit randamentul motorului economic. Insa din pacate in Romania nu s-au mai facut privatizari dupa 2004, nu s-a imbunatatit mai nimic in activitatea sectorului economic de stat. Lucrurile au ramas tot asa. Nu se vede o crestere a sectorului privat. Nu se vad investitii serioase in infrastructura, absolut necesare si care se pot constitui intr-un motor de crestere economica. Aceste lucruri ar trebui sa ne dea de gandit...

Despre ideea de a recupera banii...

Ma uitam la Catalin Predoiu, fost candidat al PDL pentru prezidentiale, la Realitatea, vorbind despre recuperarea banilor "furati". El spunea ca, de pilda, s-ar afla in bancile elvetiene o suma de vreo 18 miliarde de euro, daca am inteles bine, bani care, sigur, nu sunt toti furati, dar ar trebui verificat. Ideea era ca ar trebui capacitate serviciile secrete, Interpolul pentru a se face astfel de verificari si, prin efortul statului, sa se recupereze sumele de bani care ar fi fost "furate". O alta idee era ca de ce oamenii bogati nu vin sa investeasca aici, si dansul dadea exemplul unui spital. Si mai era o idee legata de faptul ca sunt, dom'ne, si oameni care vor sa creeze locuri de munca in mod cinstit, platindu-si cinstit impozitele...

Cred ca se ridica doua probleme.
1. Bun, sa zicem ca recuperezi sumele de bani, care ar fi consistente intelegand prin asta cateva miliade de euro, banii acestia vor ajunge la stat.Va reusi, va fi capabil statul sa-i administreze, sa-i utilizeze, sa-i foloseasca intr-un mod eficient? Caci dupa cum arata lucrurile cel putin la ora actuala raspunsul este: NU. La ora actuala statul n-are bani, dar tine un sector de stat (intreprinderi de stat + functionari publici) foarte ineficient, fara sa faca investitii. Pe de alta parte, Romania nu se reduce numai la spitale sau la scoli, publice aici la noi. Deci dupa cum arata lucrurile, cel putin la ora actuala, e greu de presupus ca statul va utiliza eficient acesti bani.
2. De ce s-au transferat sumele acestea peste granita si stau frumos prin bancile din Elvetia... ? Fenomenul acesta a aparut datorita faptului ca, inca incepand din 1990, sa nu zic din 1989!!, Romania a fost proiectata sa ajunga doar o piata de desfacere pentru produsele venite din exterior. Si chiar asta s-a intamplat, deschizandu-se granita pentru produsele din export, lucru ce a facut ca in scurt timp importul sa depaseasca cu mult exporturile, dezechilibrandu-se balanta comerciala. In conditiile acestea nu prea mai are rost sa produci ceva aici si, evident, e mai bine sa-ti pui banii in banci sigure precum cele elvetiene. De fapt, fenomenul asta s-a intamplat la o scara mult mai mare, trebuie s-o recunoastem, in Grecia, cei bogati avand in conturile din bancile elvetiene 200 de miliarde de euro, marele perdant fiind statul elen care incearca fara succes sa limiteze evaziunea fiscala. Dar, spuneti-mi: ce produce Grecia? Deoarece Grecia a trait pe datorie multi ani si a si acumulat datorii imense, dupa cum se stie. Economia Greciei este bazata pe sectorul tertiar al serviciilor in proportie de peste 80%. Sectorul serviciilor a luat o amploare destul de mare si la noi, dar e adevarat ca o deosebire esentiala este ca datoria noastra publica e mult mai mica decat cea a Greciei. Cu toate acestea se observa ca in astfel de tipuri de economii - tara care sa ajunga doar o piata de desfacere pentru produsele straine -  cei bogati isi cam trag banii afara. Ce poti sa faci aici cand vine din alta parte? Si atunci te gandesti, desigur, sa-ti pui banii in siguranta.
2.1. De aceste lucruri e legata si problema crearii de locuri de munca. Si aici trebuie sa specificam: locuri de munca productive, nu alte locuri de munca. Or, aceste locuri de munca productive trebuie create de sectorul privat, statul neputand face asta. Pentru ca sa faci locuri de munca trebuie sa ai capital, sa ai bani, ca nu oricine poate crea locuri de munca. Dl. Predoiu vrea cinstit, platind impozite. Nu pune problema cat de dezvoltat este secotrul privat la noi. Pe de alta parte nu pune problema daca am iesit din logica pietei de desfacere pentru produsele straine. Adica daca are rost sa investesti aici. Si nici nu l-am auzit sa militeze pentru impozite mai mici, lucru care sa dea aripi sectorului privat. Poate ca e si riscant sa investesti in Romania si poate ca de aceea oamenii isi muta banii in bancile elvetiene si nu le scot de acolo pentru ca sa investeasca aici. Desi Standard & Poor's a imbunatatit ratingul de tara al Romaniei, totusi pana mai ieri eram la categoria "junk", aratandu-se:

"S&P ar putea îmbunătăţi ratingul României dacă programul de consolidare bugetară, reformă a finanţelor publice şi restructurare a companiilor de stat este implementat cu succes, fără schimbarea actualelor trenduri privind dezechilibrele externe şi stabilitatea sectorului financiar.
Calificativul de ţară al României ar putea fi revizuit negativ dacă reapar dezechilibrele externe, dacă se reduce stabilitatea sectorului financiar sau deficitul bugetar creşte semnificativ."

Totusi, suntem la "BBB-", ultima treapta din categoria recomandata investitorilor. La fel, Moody's si Fitch ne evalueaza ca fiind pe ultima treapta recomandata investitorilor (v. si aici), evindentiind ca:

"Moody’s ar putea îmbunătăţi ratingul României dacă va avea loc o accelerare pronunţată a creşterii economice fără agravarea dezechilibrelor macroeconomice, dacă riscurile de finanţare se vor reduce şi dacă va avea loc o creştere a eficienţei sectorului de stat.
Ratingul ar putea fi redus în schimb dacă ar avea loc o inversare a recentei consolidări fiscale, cum ar fi creşterea îndatorării, dacă ar avea loc o scădere a competitivităţii sau o înrăutăţire a balanţei de plăţi."

Interesant de citit aici cum ne evalueaza Fitch Ratings, specificand:

"De asemenea, Fitch arata ca ratingul Romaniei s-ar putea imbunatati daca vor aparea urmatorii factori:

• O tendinta de crestere economica puternica, generata, de exemplu, de reforme structurale sustinute in privinta intreprinderilor de stat, a cheltuielilor din sanatate si din administratia publica. Aceste reforme ar conduce la o mai mare incredere ca Romania isi reduce decalajele de venit in raport cu colegele din UE.
• Reducerea mai rapida a ratelor datoriei externe.

In schimb, Fitch avertizeaza ca urmatorii factori ar putea inrautati ratingul Romaniei:

• O relaxare fiscala semnificativa care sa puna in pericol stabilitatea finantelor publice.
• O pierdere sustinuta de ritm in implementarea principalelor reforme structurale, de exemplu, ca urmare a instabilitatii politice.
• Socuri macroeconomice sau geopolitice externe care sa erodeze semnificativ bufferele fiscale si externe ale Romaniei."

Mai multe aici: despre Standard & Poor's, Moody's si Fitch. Adevarul este ca marile agentii de rating ne evalueaza la limita cea mai de jos, favorabila totusi, pentru investitii. Nu putem avea pretentia de a veni aici masiv investitii daca nu reusim sa ne imbunatatim situatia. Observati cuvintele de ordine care arata cum se poate imbunatati ratingul: reforme structurale in privinta companiilor de stat cu pierderi, cresterea eficientei sectorului de stat, consolidare bugetara, competitivitate, crestere economica, stabilitate, intarirea tarii fata de socurile macroeconomice sau geopolitice externe. In ce masura am putea noi sa realizam astfel de lucruri? Cred ca aceasta e problema. Insa ar trebui incercat ceva.

Masura bolsevica...

Am scris aici despre cum e la noi cu taxele si impozitele si aici despre cum se voteaza in Parlament un anumit lucru, spre exemplu majorari salariale la profesori. Iata ce ne spune un articol, pe care il recomand a fi citit integral si in original, din Ziare.com:

Basescu, despre CAS: Masura bolsevica, daca nu spui cum acoperi costurile. Ar fi imoral

Iata ce se arata: 

"Presedintele Traian Basescu a vorbit, sambata, despre impactul reducerii CAS si a explicat ca din punctul sau de vedere aceasta este o masura bolsevica daca nu este explicat modul in care se acopera gaura creata la buget.

"Se discuta de reducerea contributiilor sociale, ca este o masura de drepata. Nu. Este o masura bolsevica, daca nu spui si sursa din care acoperi aceste costuri.

Cand nu vrei sa spui costurile si spui 'lasa ca ii pacalim noi pe romani' nu ai nimic comun cu dreapta. Un om de dreapta este unul care face calcule. A fost o masura anuntata prematur. Eu nu spun ca nu trebuie aplicata. Trebuie aplicata daca stim sursele", a spus Basescu la Sinaia, la congresul femeilor din PMP.

Guvernul nu a convins mediul de afaceri: Degeaba reducem CAS azi daca marim alte taxe maine

Acesta a mai spus ca isi doreste ca Guvernul Romaniei sa ii faca o evaluare prin care sa i se demonstreze ca aplicarea CAS la intreprinderi nu va fi compensata cu introducerea de noi taxe si impozite pentru romani.

"Ar fi imoral sa indrepti catre patronate cele 5% reducere de CAS si sa pui in seama populatiei acest cost. Este si imoral si incorect economic, pentru ca masura agraveaza deficitul structural pe care il avem la fondul de pensii", a explicat Traian Basescu.

Seful statului a adaugat ca o eventuala compensare a CAS ar reprezenta taxe suplimentare sau taierea investititiilor.

"Taierea investitilor deja s-a produs si efectul il vedem in cresterea somajului. Continuarea taierii investitilor si cresterea de taxe nu face decat sa inrautateasca situatia economica a Romaniei. De aceea pana cand nu voi fi convins nu voi promulga legea", a continuat presedintele.

Acesta a precizat ca punctul sau de vedere este impartasit si de comunitatea de afaceri, dar si de FMI.

"Si FMI sustine reducerea CAS-ului ca si reducere de povara fiscala cu conditia sa stie cum se compenseaza aceasta adancire la fondul de pensii si daca ea e buna pentru sau nu", a mai spus Basescu."

Eu as adauga inca si altceva... La noi sunt 38 de taxe noi si majorate in numai 18 luni!!! Cifrele le-am aflat de la televizor. Eu stiam de 36, iata ca sunt 38... Pana la urma vom ajunge sa nu le mai stim numarul. Chestiunea este ca, pe de o parte, aceste taxe s-au impus de catre actuala Putere, fara sa se discute cu cetatenii, fara o dezbatere, asa cum ar fi fost democratic. Iar pe de alta parte, parca nu ne-a fost vorba asa cand s-a infiintat USL... Spun asta pentru ca USL a castigat alegerile, nu actuala Putere. Sa nu uitam ca liberalii s-au retras de la guvernare si ca USL nu mai traieste. Si uite asa am votat una si a iesit alta! Inclinatia spre minciuna si abureala a actualei guvernari e una maladiva.

In legatura cu investitiile, anul trecut s-a inregistrat o scadere cu 9,3% fata de 2012, iar in trim. IV din 2013 o scadere cu 15,4%, fata de perioada similara din 2012. Anul acesta investitiile publice au scazut cu aproape 26% in primele 5 luni ale acestui an, fata de perioada similara a anului trecut, veniturile din impozitul pe salarii si venituri, rpecum si veniturile nefiscale fiind in scadere...

Mie mi se pare o situatie ingrijoratoare... Si ceea ce e mai ingrijorator este ca Guvernul nu are de fapt o solutie, o strategie pentru a iesi din aceasta situatie. Observati ca si sumele primite de la UE sunt mai mici, nici nu se atrag mai multi bani europeni in economie. Nu-mi place!! Singura strategie a Guvernului este de a da vina pe Basescu si de a lua masuri populiste, de ordin electoral, ca spre exemplu celebra electorata, si chiar si aceasta scadere a CAS cu 5 pp la angajator, fara sa se precizeze de unde se poate acoperi aceasta suma. Sincer, nu-mi place! Nu e corect fata de cetateni. Oamenii ar trebui sa stie la ce sa se astepte in 2015... Totusi n-o putem tine intr-o criza prelungita in care se deterioreaza, din punct de vedere economic, tara.

Un punct de vedere...

In legatura cu simularile examenului de bacalaureat si a evaluarilor nationale am citit un punct de vedere intr-un ziar de provincie: Argument - Ziar online de Caras-Severin:

Ai noştri tineri nu mai vor să înveţe

De: 

VICTOR NAFIRU 
Iata ce se arata:

" Avem din nou o problemă la nivelul învăţământului românesc. Examenele de simulare ale bacalaureatului şi ale evaluării naţionale relevă faptul că, elevii sunt din ce în ce mai nepregătiţi şi incapabili să treacă peste un astfel de hop major. Având modele din realitatea imediată şi mult mediatizată, ei se visează şmecheri de cartier, gigolo, foto modele, dame de companii, îndeletniciri practice care nu presupun diplomă de bacalaureat şi nici absolvirea unei şcoli sau a unui curs de calificare. Este suficient să-l ai pe „vino-ncoace“, să îmbraci o haină de firmă şi să pui pe tine două degete de rumenele, pentru ca succesul să fie asigurat.

Vinovată de halul în care a ajuns învăţământul românesc – cu elevi care se caftesc în şcoală până la desfigurare, cu profesori bătăuşi, cu adolescenţi ce se filmează în timp ce fac sex pe catedră, cu dascăli umiliţi la ore de nişte mucoşi de copii ce se cred Van Dame sau Chuck Norris – sunt politicienii pentru care şcoala şi cu cei ce o populează, elevi şi profesori, au devenit loc de experimente pentru programele lor, mereu falimentare. Toate guvernările din 1990 încoace n-au făcut altceva decât să se îndepărteze de şcoala tradiţional românească. La fiecare guvernare, se schimba doar denumirea ministerului şi a şcolilor, în special a celor din ciclul V-VIII, dar nu şi fondul problemelor grave cu care se confruntă învăţământul nostru. De la o generaţie la alta, de pe băncile şcolii pornesc în viaţă elevi tot mai neinstruiţi şi mai ignoranţi, în timp ce miniştrii şi activiştii politici nu fac altceva, prin măsurile pe care le iau, decât să amplifice dezastrul din educaţie.

Poate unii vor spune că şi noi am fost ca şi elevii de acum. Necopţi la minte, prin natura vârstei, visători şi teribilişti, însă acest lucru nu ne-a împiedicat să ne facem un rost în viaţă. Nimic mai neadevărat, însă la fel de real este faptul că la terminarea unui liceu sau şcoli profesionale ştiam să strângem un şurub, cunoşteam capitalele ţărilor din lumea întreagă şi alte chestii de cultură generală pe când copiii din ziua de astăzi nu sunt în stare să obţină o notă de trecere la bacalaureat. Imaginaţi-vă ce ar însemna examen de admitere în facultate sau unul riguros la susţinerea lucrării de licenţă.

Apropos de şcoală, tineri pregătiţi şi de viitorul lor în viaţă. Cu ani în urmă, colegul meu Nicolae Irimia l-a întrebat pe un june student la universitatea reşiţeană, care cocheta cu jurnalismul, dacă ştie care e diferenţa dintre curentul alternativ şi cel continuu. Senin, acesta a răspuns: „Nu ştiu nea Nae, că am lipsit când s-a predat lecţia aia!“ Şi ştiţi unde lucrează studentul acela ajuns intre timp inginer? În administraţia judeţeană, unde mută câta hârtii dintr-un loc într-altul. Dar aveţi idee cum a ajuns să ocupe, poate, locul unui adevărat specialist? Simplu: pe linie de partid aflat la putere."

Recomand citirea integrala si in original a intregului editorial.

Eu as pune doua probleme:
1. Dar educatia primita in familie? Pentru ca specifica: "elevi care se caftesc în şcoală până la desfigurare, cu profesori bătăuşi, cu adolescenţi ce se filmează în timp ce fac sex pe catedră, cu dascăli umiliţi la ore de nişte mucoşi de copii ce se cred Van Dame sau Chuck Norris". Scoala nu poate sa-ti ofere tot in ceea ce priveste educatia. Din acest punct de vedere, al educatiei, mai este cea din familie si cea pe care ti-o faci singur, pentru ca un om ar trebui sa se si autoeduce, daca se poate spune asa. Poate ar fi bine sa ne intrebam si ce fel de parinti avem, nu numai ce fel de copii avem... Eu stau si ma intreb daca fetei aceleia care doreste sa ajunga dama de companie, parintii i-au explicat ce inseamna asta, daca au cautat sa-i deschida mintea si sa-i largeasca orizontul.
2. A doua problema ar fi cea legata de economia romaneasca, o economie care a suferit un declin in cea mai mare parte din perioada scursa de la Revolutie incoace. Au fost, practic, doar 8 ani - 2000 - 2008 - de crestere economica semnificativa, dupa care a venit aceasta criza economica, prelungita inadmisibil de mult in Europa. In lumea reala nu se poate sa ai o economie in declin, dar un invatamant care sa performeze foarte bine, in mod deosebit. Dimpotriva: in tarile dezvoltate economic se observa si performante deosebite ale invatamantului. Invers nu prea s-a vazut. Poate exceptii, dar nimic mai mult. Or, din cate inteleg eu, noi dorim exact pe dos: vrem cu o economie slab performanta sa avem un invatamant de o performanta deosebita... Toate masurile acestea politienesti, cu camere de supraveghere in timpul examenelor, faptul ca profesorilor li se interzice sa primeasca bani sau cadouri si nu pot face meditatii cu proprii elevi, nu vor rezolva mare lucru. Nu spun ca astfel de masuri n-ar fi necesare, dar asta nu inseamna ca sunt si suficiente... Ar trebui luate si masurile economice care sa creeze locuri de munca si premise de dezvoltare, pentru ca tinerii sa fie stimulati sa invete, sa stie pentru ce invata, sa inteleaga ca in felul acesta poti sa-ti faci o situatie buna in viata.

Punctul de plecare...

Chiar ma gandeam ca problemele grave ale secolului XX, comunismul si nazismul, au avut ca punct de plecare Germania si ambele au fost in legatura cu evreii. Karl Marx s-a nascut in Germania si a fost evreu. Chiar a si scris o lucrare intitulata "In chestiunea evreiasca", aparuta in 1844. Pe de alta parte, nazismul a aparut tot in Germania si a avut de asemenea o legatura cu evreii: i-a exterminat.

Primul fenomen, comunismul, s-a extins dupa primul razboi mondial in toata Rusia, iar dupa cel de-al doilea, in toata Europa de Est, extinderea facandu-se tot cu ajutorul evreimii.
Al doilea fenomen, nazismul, a provocat o catastrofa de proportii planetare, facand totusi posibila, prin infrangerea sa, extinderea comunimsului in Europa de Est.

Interesant este ca acest popor, evreii, chiunuit de-a lungul Istoriei, mai mereu persecutat in Europa, Rusia, si-a gasit intr-un fel pacea peste ocean, in SUA... Si de la al doilea razboi mondial incoace a fost pace pana acum, ceea ce nu inseamna ca nu au existat conflicte. Dar niciunul de talie planetara. Marxismul de asemenea a avut o vocatie planetara - "Proletari din toate tarile, uniti-va!" - adica un fel de globalizare de stanga, daca putem sa spunem asa. Insa de la marxism incoace, un asa mare experiment la scara mondiala - comunimsul - nu cred ca a existat (daca da, dati-mi, va rog, un exemplu). Poate ideea actuala de globalizare capitalista (daca intr-adevar se poate spune ca e capitalista; unii se indoiesc de asta, asa imi vine sa cred...), care e inca la inceput... De observat ca acum, cu toata criza economica actuala, comparabila cu Marea Depresiune din perioada '29-'33, nu s-a intamplat niciun razboi! Actualmente Uniunea Europeana functioneaza prost dar merge incet, ce-i drept, inainte.

Nu se intampla nimic remarcabil.

Transparenta in cheltuirea banului public...

... in mod sigur auzim foarte des aceste cuvinte. Interesant este de vazut cum se realizeaza practic in Romania asa ceva.
Gandul

Tom Bugeţel i-a înnebunit pe primari. „E o multiplicare diabolică a hârtiilor, de la 1 ianuarie. Dracu’ a făcut ordinele astea. Dar şi dracu’ le făcea mai bine!”

Se arata ca:

"Primarii au început anul electoral 2014 cu o nouă revoltă la adresa Guvernului. Ţinta lor principală: ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, dar şi secretarul său de stat, Gheorghe Gherghina, care au semnat, pe finalul anului trecut câteva ordine care au simplificat munca funcţionarilor din Trezorerie, dar au multiplicat birocraţia, bulversând primarii.

Cei mai afectaţi sunt primarii de comune sau cei ai localităţilor mici, în care, un singur funcţionar din primărie are de făcut acum, de 10 sau chiar 20 de ori mai multe hârtii pentru achiziţii sau pentru plata contribuţiilor sociale aferente salariilor. Este de altfel, potrivit primarilor contactaţi de gândul, unul dintre motivele principale pentru întârzierea plăţii salariilor unor categorii de bugetari, situaţie care ar urma să se repete lună de lună.

“E o multiplicare diabolică a hârtiilor, de la 1 ianuarie. Dracu’ a făcut ordinele astea. Dar şi dracu’ le făcea mai bine!”, este revoltat primarul independent Emil Drăghici, din Vulcana-Băi (Dâmboviţa), preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACoR).

Aceeaşi nemulţumire există şi între primarii USL. Ales sub sigla PSD în Cornu, comuna din Prahova în care îşi au casele de vacanţă atât familia lui Adrian Năstase, cât şi cea a premierului Victor Ponta, primarul Cornel Nanu reclamă la rândul său "prostiile celor de la Finanţe, începând cu domnul Voinea, domnul Chiţoiu, domnul Gherghina". "Trebuiau să se gândească, să ne consulte şi pe noi. La prima ocazie o să ridic problema în conducerea PSD", spune Nanu.

În apărarea sa, Liviu Voinea spune că schimbările erau necesare, iar salariile se vor plăti în cele din urmă. "Ce a făcut Ministerul Finanţelor? A dat mai multe ordine în aplicarea ordonanţei din octombrie. Trezoreria centrală a făcut traininguri. Toate instituţiile publice au participat la aceste seminarii, prin directorii economici", se justifică ministrul delegat pentru Buget.

De la 10 la 96 de ordine de plată pentru o singură şcoală

Nu mai puţin de şapte ordine de ministru date în decembrie 2013, unele după jumătatea lunii, i-au dat peste cap pe primari care le-au găsit pe masă la întoarcerea din vacanţă, pe 6 ianuarie 2014. Actele normative, intrate în vigoare de la 1 ianuarie pentru instituţiile publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, schimbă semnificativ modul în care se întocmesc documentele pentru plata salariilor bugetarilor care ţin de primării - inclusiv a celor din învăţământ - sau pentru cea a contribuţiilor sociale aferente acestora.

Plăţile pe stil nou nu se mai fac unitar, ci pentru fiecare reţinere (sănătate, pensii, şomaj, CAR etc), ordinele de plată se fac pe o hârtie specială, pentru un singur salariat întocmindu-se minimum 4 ordine de plată, susţin sindicaliştii Federaţiei "Spiru Haret".

Dacă în fostul sistem de reglementare o şcoală făcea 10 ordine de plată, acum face 96 şi dacă avea 6 conturi bancare acum va avea 70.

Totul s-a transpus într-un soft în care fiecare din cele 13.300 de instituţii publice au avut obligaţia de a se înscrie până la finalul anului trecut. "Sunt 13.300 de instituţii publice. 11.000 se înregistraseră până la 31 decembrie în acest sistem. Nu era imposibil să faci lucrul ăsta până la 31 decembrie. În prezent s-au înregistrat toate", susţine Liviu Voinea.

Drăghici: "E nebunie!"

Dacă la Ministerul Finanţelor oficialii guvernamentali sunt mulţumiţi că vor avea detalii financiare la un click, primarii, în spatele cărora vor sta în 2014 două campanii electorale importante, sunt revoltaţi.

"E nebunie! Sunt nişte reglementări noi de la 1 ianuarie… Dracu’ le-a făcut. Dar şi dracu’ le făcea mai bine. Eu am încercat să mă înţeleg bine cu toată lumea, dar aşa ceva nu se poate. E o multiplicare diabolică. În loc să fac un ordin de plată trebuie să facem 24 de ordine de plată pentru Trezorerie. Întrebaţi orice primar de comună să vă spună cum s-a procedat la depunerea în Trezorerie a documentelor privind plata contribuţiilor lunare. E valabil şi pentru salariile din învăţământ, şi pentru toate celelalte", spune Emil Drăghici, preşedintele ACoR.

Din Prahova, primarul PSD din Cornu, confirmă aceeaşi bulversare în administraţiile locale. "Dacă pentru plata salariilor făceam 20 de ordine de plată, acum facem 70. Eu am 10 funcţionari în primărie. Unul se ocupă de aşa ceva. Stăm aici şi noaptea să putem da salariile oamenilor. Eu fac parte din partidul de guvernământ, dar nu înseamnă că trebuie să îi laud când fac prostiile astea! Ministerul de Finanţe. Începând cu domnul Chiţoiu, domnul Voinea, domnul Gherghina probabil. Poate că le-au făcut nişte funcţionari de acolo, dar dânşii le-au semnat. Trebuiau să se gândească , să ne consulte şi pe noi. La prima ocazie o să ridic problema în conducerea PSD", e revoltat Cornel Nanu.

Este de altfel, unul dintre motivele principale pentru care salariile bugetarilor vor întârzia în această lună şi cu zece zile, situaţia urmând să se repete, previzibil, lună de lună. "Noi am stat şi peste program în fiecare seară şi am rezolvat azi, dar vor fi în continuare întârzieri. De obicei oamenii luau salariile pe 5, acum se pot plăti pe 10 la noi, dar eu sunt un caz fericit. Foarte multe localităţi o să întârzie şi mai mult", crede Nanu.

În marile oraşe, cu un întreg departament economic în primărie, lucrurile merg mai repede. "Pentru mine, care am aparat administrativ mare, nu au fost probleme. Dar dacă ai 11 funcţionari în primărie şi doar unul face asta, îl omori", susţine Gheorghe Falcă, primarul PDL al Aradului şi prim-vicepreşedinte al Ascociaţiei Municipiilor din România.

Falcă (PDL): "Ne-au făcut dependenţi de Guvern: faci ce trebuie, primeşti banii prin diverse alte formule. Nu faci, nu-i primeşti"

Birocraţia multiplicată nu este însă singura bombă aruncată de Guvern în primării de la începutul anului. Prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul a decis ca de la 1 ianuarie, primăriile să acopere minimum 25% din plata indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap, dar şi pentru însoţitorii acestora. "Au schimbat toată legislaţia pe social ca să plătim şi parte din indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap şi însoţitorii lor. Să plătim noi 25%. Iar procedurile pentru aceste plăţi trebuie să le faci lunar", spune Falcă.

Marea presiune este tot la nivelul comunelor, acolo unde numărul asistaţilor de acest tip e mare, dar veniturile proprii sunt mici. "Probabil că o să dăm aceste ajutoare cât o să avem bani: o lună, două şi restul... vedem. Înainte de sfârşitul anului vom rămâne fără bani", estimează primarul din Cornu. Nanu admite că intrarea în criză riscă să se suprapună peste campania pentru prezidenţiale, însă deocamdată nu are răspunsuri: "Adevărat. Dar dacă cei care au gândit legea nu s-au gândit şi la asta, ce să facem? Multe localităţi nu or să fie în stare să plătească indemnizaţiile în ultimele luni ale anului, indiferent de culoarea politică".

Falcă crede că explicaţia ar fi într-o strategie a Guvernului de a avea primăriile la mână în an electoral. "Ne-au făcut acum dependenţi de Guvern. Faci ce trebuie, primeşti banii prin diverse alte formule, tot de la Guvern. Nu faci, nu-i primeşti. Eu am un buget, mi-l reduc, dar nu mor în tranşee. În comune însă ce să mai reducă? Ei au 10-15 funcţionari cu totul. Practic, Guvernul ţi-a luat toţi banii, pentru că cei care nu au aceşti 25% din fonduri proprii – iar cei mai mulţi nu-i au, vor lua din bugetul primăriei, că aceste indemnizaţii nu pot rămâne neplătite, iar Guvernul le va da doar unora după aceea, prin diverse alte formule", consideră primarul din Opoziţie.

Voinea se justifică: "Monitorizarea. Aici e chestiunea"

Ministrul Liviu Voinea are şi el o explicaţie: monitorizarea de la Bucureşti. "Trebuie să fie transparenţă şi responsabilitate în cheltuirea banului public. Dacă până acum se făcea raportarea la nivel de capitol, până acum se face la nivel de obiect, la nivel de detaliu inclusiv la împărţirea banilor de salariu. Aceste lucruri de la 1 ianuarie se vor cunoaşte. Erau 27 de raportări lunare de la 13.000 de instituţii publice. Erau imposibil de monitorizat. Acum o vom putea face. Aici este chestiunea", a susţinut ministrul pentru Buget, într-o emisiune la RTV.

Ministrul admite că noile ordine au bulversat administraţia, aceasta fiind principala cauză a întârzierilor salariale, dar susţine că lucrurile ar fi pe cale să se regleze. "Sunt 3.300 de şcoli care în decembrie, pe 9 decembrie plătiseră salariile, acum 1.300 de şcoli le-au plătit", s-a apărat Voinea."

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Deci transparenta si responsabilitatea se traduc la noi prin birocratie si bulversare la nivelul intregii tari.Or, de aici ce concluzie se poate trage? Ca nu stim sa fim eficienti, sa facem ca treaba sa mearga foarte bine sau ca acolo sus sunt niste incompetenti... Practic nu se imbunatateste nimic, doar creste inutil numarul de hartii. E greu de crezut ca un astfel de sistem, daca poate fi numit asa, ar putea fi si performant...

Insa n-ar fi exclus si altceva: cu cat sistemul este mai greoi, mai greu de gestionat si de inteles, cu cat creste mai mult birocratia, cu atat se poate frauda, fura mai usor... Nu cumva asta-i chichirezul? ;) 

Problema politica principala ramane urmatoarea: daca USL va reusi sa-i convinga pe romani in acest an electoral de viabilitatea acestei aliante si de faptul ca aceasta alianta poate cu adevarat sa imbunatateasca viata oamenilor...   
 

Despre Oltchim...

Am scris aici despre Oltchim. Redau ce spune la inceput articolul aparut in Romania Libera:

"Aproximativ 30 de sereleuri, înregistrate multe în paradisuri fiscale şi deţinute inclusiv de directori şi apropiaţi ai companiei de stat, plus afacerile proaste făcute cu alte firme, printre care şi OMV Petrom, au adus Oltchim în moartea clinică în care se găseşte. Salvarea, crede administratorul judiciar, este separarea merelor bune de cele putrede şi vânzarea primelor.
Cauzele insolvenţei Oltchim sunt deciziile manageriale greşite, vânzările în pierdere, tranzacţiile companiei cu firme controlate de conducerea combinatului şi remunerarea non-performanţei, spun administratorii judiciari ai companiei din Râmnicu-Vâlcea.
„Practic, Oltchim nu a mai aparţinut acţionarilor săi, ci traderilor, care erau controlaţi, direct sau indirect, de managementul combinatului“, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, avocatul Gheorghe Piperea, administrator judiciar al Oltchim, prezentând un raport privind cauzele care au generat insolvenţa. Piperea a adăugat că “Oltchim este un bolnav în stare de comă sau chiar în moarte clinică”, iar situaţia companiei este “foarte urâtă”."

pe care il recomand a fi citit integral si in original. Intrebarea pe care mi-o pun este urmatoarea: asa se intelege, oare, in Romania liberalismul...? De remarcat si aceasta fraza tot din articolul din Romania Libera, citat mai sus:

"Raportul vorbeşte de existenţa a aproximativ 20 de firme, unele înregistrate în paradisuri fiscale precum Seychelles, Cipru, Liechtenstein sau Olanda, care au jucat atât rol de furnizor cât şi de clienţi pentru Oltchim. Unele au în calitate de acţionari sau administratori tocmai persoane ce ar fi trebuit să asigure buna funcţionare a companiei. Printre aceştia se găsesc fostul director Constantin Roibu (administrator la cel puţin patru firme ce vindeau produse sau servicii Oltchim) şi rude ale acestuia, Mihai Diculoiu, lider de sindicat, Nicolae Remus Mihăescu, fiul şoferului directorului Roibu, etc." (subl. mea)

Care e parerea Dvs.?

DE citit acest articol...

... semnat Paul Krugman, de pe blogul sau din The New York Times:

Self-destructive Europe

Iata ce se arata printre altele:

"Basically, faced with a huge blow to private demand from a burst housing bubble and deleveraging, Europe has responded not as 75 years of economics said it should, with temporary stimulus, but with Herbert Hoover — or, better, Chancellor Brüning — policies of retrenchment. And policy makers pronounce themselves shocked both to find that the bottom is dropping out of Europe’s economy and that their perceived authority and wisdom is being rejected by voters.

Meanwhile, Mark Mazower, an actual European historian, says better and with more authority than I could what I’ve been trying to get at: the Chancellor Brüning reference is not a joke:

Those preaching austerity probably do not see themselves as contributing to a crisis of democracy, but they are. The Italian elections should remind eurozone leaders to pay attention to their voters. Economic fixes have failed to staunch a political crisis that has the capacity to harm not only EU integration, but the legitimacy of the continent’s democratic order itself. "

Interesant e fenomenul: 

"First, Simon Wren-Lewis reminds us that while extreme austerity is being imposed on Europe’s periphery, the core has also pursued contractionary fiscal policies."

Deja politicile de austeritate, aplicate pe vreme de recesiune, sunt vazute ca fiind factorul ce contribuie la o criza a democratiei.

Interesant de citit e si acest articol, semnat tot de Paul Krugman:

Disastrous Predictions and Predictable Disasters

Bineinteles, recomand citirea ambelor articole integral si in original.

  

Cu Obama va merge mai bine economia

Iata o stire foarte interesanta aparuta in Romania Libera:

Alegerea lui Obama, mai bună pentru economia mondială (sondaj)

Iata ce se arata:

"Peste 42% dintre directorii executivi de companii din lume sunt de părere că economia globală o va duce mai bine dacă actualul preşedinte american Barack Obama va câştiga viitorul scrutin pentru Casa Albă, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Financial Times, preluat de Reuters, informează Agerpres.
Democratul Obama a fost preferat de 42,7% dintre cei 1.700 de respondenţi, comparativ cu 20,5% care l-au indicat pe rivalul acestuia, republicanul Mitt Romney, restul nearătând nicio preferinţă.
Rezultatul a fost însă diferit în SUA, unde o uşoară majoritate dintre respondenţi consideră că alegerea lui Romney ar fi mai bună pentru afacerea lor.
Barack Obama păstrează un avans de şapte puncte faţă de Mitt Romney în intenţiile de vot ale alegătorilor înregistraţi, în pofida pesimismului în creştere al americanilor cu privire la viitor, indică un sondaj Reuters/Ipsos întreprins săptămâna trecută.
Sondajul FT a fost realizat înainte ca Mitt Romney să anunţe, la sfârşitul săptămânii trecute, alegerea lui Paul Ryan, congresman de Wisconsin, ca vicepreşedinte în caz de victorie, o decizie care ar putea schimba dramatic dezbaterea electorală între două viziuni opuse de guvernare în privinţa cheltuielilor şi a datoriei publice.
Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos de luni, desemnarea lui Ryan nu a dat un impuls imediat şanselor lui Romney în cursa pentru Casa Albă." (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

FMI si... privatizarile...

Iata ca se mai intampla si altceva decat cele legate de referendum - acordul cu FMI si privatizarile companiilor de stat. Yahoo News ne spune urmatoarele:

Misiunea FMI şi reprezentanţii ministerelor vor analiza sâmbătă scrisoarea de intenţie

Se arata, printre altele, ca: 

"La această rundă de negocieri, discuţiile au vizat ceea ce s-a realizat până la finalul primului semestru din 2012 şi obiectivele pe care şi le asumă autorităţile până la data de 30 septembrie 2012.

În cadrul discuţiilor cu experţii instituţiilor financiare internaţionale a fost agreată rectificarea bugetară, care prevede şi acordarea celei de-a doua majorări a salariilor bugetarilor, a fost revizuită prognoza de creştere economică de la 1,5% la 1,2 % şi a fost acceptată de principiu măsura plăţii TVA la încasarea facturilor."

Un alt articol deosebit de interesant:

UPDATE Septimiu Buzasu (Ministerul Transporturilor): Daca oferta de privatizare a 20% din Tarom nu e atractiva, reluam pana la pachetul majoritar

 Se arata, printre altele, ca:

"Companii importante din Orientul Mijlociu si Asia sunt interesate de privatizarea TAROM, a declarat, sambata, Septimiu Buzasu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI), la discutiile cu reprezentantii misiunii Fondului Monetar International, relateaza Agerpres.

"Privatizarea CFR Marfa si TAROM se va face, la fel si managementul privat. Termenele au fost amanate pentru ca dorim sa facem privatizarea, nu oricum, ci la cel mai bun pret. De exemplu, pentru privatizarea TAROM suntem intr-o perioada de vacanta, e si Ramadanul, avem solicitari si din Asia, din tari arabe, asa ca am fost sfatuiti de consultant sa amanam o luna de zile iesirea pe piata, iar FMI a fost de acord", a explicat oficialul MTI.

UPDATE "Tot ceea ce s-a discutat în afara angajamentelor au fost scenarii posibile. De exemplu, dacă la Tarom oferta de 20% nu este atractivă, vom relua cu un nou efort chiar până la pachetul majoritar. Sigur, pentru cele 20% calendarul e concret. FMI-ul a urmărit ca toate măsurile să aibă un calendar foarte precis, termene foarte precise, şi peste tot estimarea costurilor", a spus Buzaşu, citat de Mediafax.

Acesta a spus ca ministerul este decis sa privatizeze CFR Marfa in acest an, dar si sa extinda calendarul de listare pe bursa, de la trei la zece companii din subordinea MTI.

"CFR Marfa se va privatiza chiar daca suma nu va fi prea mare. Asta pentru ca privatizarea CFR este un subiect de cativa ani. Daca tot amanam pretul scade. Acum trei ani, probabil ca privatizarea CFR Marfa ne aducea mai multi bani. In septembrie o sa avem in loc de doua - trei companii, cat a fost lista initiala de listare, zece din marile companii din transporturi pe bursa. Dorim ca aceste companii sa functioneze o piata ca actori independenti, fara misiunea politicului. FMI a inteles, a discutat cu consultantii in ceea ce priveste TAROM si CFR Marfa si, in fata argumentelor, Fondul a zis ca este mai bine asa. Nu termenele sunt, important este procesul, noile termene sunt stabilite pentru sfarsitul anului", a subliniat Buzasu.

Potrivit reprezentantilor ministerului, care au participat la discutiile derulate la minister la a sasea misiune FMI, delegatia Fondului s-a aratat nemultumita de faptul ca privatizarea CFR Marfa si a TAROM se va face in luna noiembrie, cu intarziere fata de calendarul initial.[...]

Cele zece companii de stat aflate in subordinea MTI pentru care vor fi recrutati manageri privati sunt CFR SA, CFR Calatori, TAROM, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA, Metrorex, Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti SA, Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta SA, Compania Nationala Administratia Canalelor Navigabile SA, Aeroportul International Timisoara 'Traian Vuia' SA si Societatea Comerciala Telecomunicatii CFR SA.

O alta problema pe care autoritatile romane trebuie sa o rezolve este aceea a arieratelor CFR Calatori. In acest caz ar fi trebuit identificata o schema de reducere a arieratelor de pana la 300 milioane de lei, pana la sfarsitul lunii iunie, lucru care inca nu a fost indeplinit, asa cum fusese stabilit in memorandumul de intelegere incheiat la inceputul anului intre Executiv si Fondul Monetar International.

A sasea misiune de evaluare a Fondului Monetar International pentru acordul preventiv cu Romania a inceput in 31 iulie la Bucuresti si se va incheia in 13 august." 

Daniel Chiţoiu: Complexurile energetice şi Transgaz vor fi listate în septembrie

Se arata, printre altele, ca:

""Termenele pentru privatizări şi listări au fost decalate. Anterior, erau stabilite termene nerealiste şi au fost luate măsuri de accelerare a acestor procese. În ceea ce priveşte Transgaz, avem prevăzută lansarea în septembrie. În ceea ce priveşte acţiunile majoritare la complexul energetic Oltenia şi complexul energetic Hunedoara, acestea vor fi listate, la fel, în septembrie, şi de asemenea la Electrica Distribuţie şi Electrica Furnizare avem ca termen de listare începutul anului viitor", a spus ministrul Economiei.

Acesta a precizat că managerii privaţi pentru Transelectrica şi Transgaz vor fi selectaţi până la sfârşitul anului.
" La Electrica Furnizare vom avea management nou şi manager general privat la sfârşitul lunii august şi, respectiv, sfârşitul lunii septembrie. Pentru Transgaz şi Transelectrica, avem manageri privaţi până la sfârşitul acestui an, iar la Hidroelectrica vom avea şi management privat, şi listare. Sper ca Hidroelectrica să iasă din insolvenţă la sfârşitul lunii septembrie", a precizat Daniel Chiţoiu."

In alta ordine de idei... 

MAI forțează Statistica: vrea datele recensământului din 2011

Se arata ca:

"Noul ministru al Administrației și Internelor, Mircea Dușa a cerut Institutului Național de Statistică (INS) să convoace pe 14 august reuniunea Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și a Locuințelor 2011, pentru „o prezentare a datelor preliminare ale recensământului”.

Conducerea INS a anunțat că nu poate prezenta datele definitive până anul viitor și că instituția nu are prerogative pentru întocmirea sau actualizarea listelor electorale.
La începutul acestei luni, Curtea Constituțională a primit din partea INS rezultatele provizorii ale recensământului de anul trecut, publicate pe 2 februarie 2012. Potrivit documentului, informațiile „nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste”. Mai mult, în jur de 2,8% din totalul gospodăriilor din România n-au putut fi recenzate."

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Cate ceva din realitatea interna...

Despre demiterea ministrului de Externe, Dl. Teodor Baconschi, am relatat aici. Insa iata ca se intampla si alte fenomene si m-as referi aici la cele de ordin economic. Mai putine firme au intrat in insolventa in 2011, fata de anul 2010. Pe de alta parte, Guvernul pare sa fie pus pe "fapte mari" pe ultima suta de metrii, desigur. Totusi, nu e de neglijat. Restructurarile din sectorul de stat continua, dar sa urmarim ce ne spune

Romania Libera:

Peste 19.600 de firme au intrat în insolvenţă anul trecut

Se arata, printre altele, ca:

"19.651 firme au intrat în insolvenţă anul trecut, faţă de 2010, când aproape 21.700 de companii au ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile.
Cele mai multe insolvenţe s-au înregistrat anul trecut în Bucureşti (1.880) şi în judeţele Bihor şi Constanţa (1.320, respectiv 1.304). La polul opus se situează Suceava, unde anul trecut doar o firmă a intrat în insolvenţă, Mureş - 54 şi Teleorman - 70.
În luna decembrie, numărul firmelor în incapacitate de plată a scăzut faţă de noiembrie, de la 2.062 la 1.822.
Firmele din domeniul comerţului s-au confruntat cu dificultăţi financiare şi în 2011, peste 7.800 de societăţi intrând în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare şi construcţii."

Este adevarat ca sunt mai putine firme, dar e cam tot p-acolo. Trebuie sa citez si acest aspect interesant:

"Numărul înmatriculărilor a fost de 130.162 de firme, comparativ cu 119.048 înregistrate în anul anterior, astfel că la sfârşitul lunii decembrie erau activi peste 951.800 de agenţi economici."

Nu stiu de ce, dar am impresia ca aparitia asta de firme noi, peste 130.000, iata, e, daca se poate spune asa, cam haotica... Apar firme noi, dar se vede oare un progres economic pe masura...? Sau aceste firme noi care apar cu duiumul apar fortat, sunt consecinta politicilor de restructurare promovate de guvern. Omul care a fost disponibilizat n-are ce pierde, si-si "trage" o mica firma, care, nu stiu de ce am impresia asta, e un fel de PFA... Apar firme noi. 130.162 de firme. Care va fi soarta lor? Vor fi capabile sa asigure o crestere economica viguroasa, serioasa? Cred ca intrebarile acestea sunt fundamentale in ceea ce priveste functionarea sistemului economic de la noi. Daca acest sistem economic, existent azi, isi indeplineste rolul sau nu si-l indeplineste. Pentru ca ni se tot spune ca e buna privatizarea, ca e bine ca apar firme noi; asa este dar cu conditia ca sistemul economic existent sa-si indeplineasca in felul acesta rolul sau: asigurarea unor rate mari de crestere economica, fara de care nu se poate vorbi vreodata de ridicarea nivelului de trai. Iar aparitia celor peste 130.000 de firme private nu mi se pare un reviriment din punct de vedere economic, la noi in tara.

Guvernul către FMI: Privatizările încep din februarie

Se arata, printre altele, ca:

"„Intenţionăm să aducem fondul de salarii din sectorul public sub 7,2 la sută din PIB în 2012. Reducerile de personal vor continua cu politica de angajare a unei persoane la fiecare şapte ieşiri din sistem. Vom aplica această politică având în vedere o mai mare flexibilitate care să permita eliminarea unor blocaje în sectoarele în care problemele cu lipsa de personal devin acute", se menţionează în scrisoarea de intenţie.
Cât priveşte pensiile şi salariile în sectorul public, acestea „vor fi îngheţate", însă „în cazul în care condiţiile economice permit, se vor lua în considerare creşteri salariale şi de pensii însă cu prudenţă, mai târziu în cursul anului".[...]
„Privatizările nu au progresat aşa de repede cum ne-am fi dorit, dar vânzările de pachete minoritare sau majoritare de acţiuni la o serie de întreprinderi de stat vor avea loc în lunile următoare", au menţionat reprezentanţii guvernului care au şi prezentat etapele planului de privatizare.
Astfel, primul grup de companii care vor intra în procesul de privatizare la sfârşitul lui aprilie 2012, va include: Oltchim (vânzarea acţiunilor publice rămase către un investitor strategic), Tarom (ofertă publică pentru 20% din acţiuni), Transelectrica (ofertă publică secundară pentru un pachet de acţiuni de 15% plus o majorare ulterioară de capital de aproximativ 12%, Transgaz (ofertă publică secundară pentru un pachet de acţiuni de 15%) şi Poşta Română.
Privatizarea Cuprumin este stabilită să înceapă la mijlocul lunii februarie.
Tot în cursul acestui an sunt prevăzute demararea procedurilor pentru vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute de stat la: Hidroelectrica, Petrom, CFR „Marfă".[...]"

De citit si acest articol de ultima ora:
UPDATE. Băsescu a semnat revocarea lui Baconschi şi numirea lui Diaconescu în funcţia de ministru de Externe. Cristian Diaconescu a fost propus la şefia Ministerului de Externe
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Interesant este ca unii spun ca aceasta demitere a lui Baconschi trebuia facuta de multa vreme. Opozitia critica aceasta demitere facuta acum, din cate inteleg. Cu alte cuvinte, nu era momentul... Totusi, Cristian Diaconescu a stat cam mult pe tusa, ca sa zic asa. Interesant este ca inlocuirea lui Baconschi nu a fost luata in considerare pana acum, asa cum nu a fost luata in considerare o remaniere de substanta a cabinetului Boc (daca ne uitam, spre exemplu, la ministerul Muncii il vedem pe Sebastian Lazaroiu, care a ocupat functia de ministru in perioada 3 iunie 2011 – 19 septembrie 2011. Sa nu uitam ca prezenta lui Lazaroiu a fost criticata in presa, la vremea respectiva, si asta pe buna dreptate). Inlocuirea lui Baconschi s-a produs, la fel, pe ultima suta de metri.


Interesant e faptul ca acum, pe ultima suta de metri, in ultimul moment, vrem sa facem ce n-am facut din 2009 incoace. Adica ceea ce ar fi trebuit sa facem si n-am facut. La noi, la romani, e simptomatic lucrul asta. Sa-i criticam pe altii sau sa ne minunam ce bine au ajuns si sa-i laudam, in schimb sa facem totul in ultimul moment... Premierul Boc spunea, intr-o emisiune televizata, mai demult, ca reformele pe care doreste PDL sa le initieze si sa le puna in practica trebuiau incepute acum 20 de ani si facute in tot acest rastimp. Acuma, domnia sa face in ultimul moment ceea ce trebuia sa faca din 2009 incoace. Asta ca sa nu spun din 2008 incoace...


C-asa-i romanul!! :)