Powered By Blogger
Se afișează postările cu eticheta educatie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta educatie. Afișați toate postările

sâmbătă, 31 martie 2012

O carte interesanta...

...aparuta la Editura Compania, Bucuresti, 2009: Scurta istorie a gandirii economice de la Aristotel pana azi,  de Jacques Valier. Iata ce informatii ni se dau despre autor:
"Profesor emerit al Universitatii Paris X-Nanterre, Jacques Valier a predat multi ani istoria gandirii economice. Specializat in fenomenele subdezvolarii, a publicat insa si introduceri in economie sau critica acesteia, precum si lucrari despre capitalismul monopolist sau despre inflatie. Cartea de fata este in Franta o referinta-cheie in bibliografiile cursurilor de economie de la liceele si facultatile de profil." (subl.mea)
Dupa parerea mea, un astfel de curs, trebuie predat obligatoriu in liceele noastre publice. Cred ca este, daca se poate spune asa, absolut necesar. Si as mai propune ca profesorii nostri de Stiinte Politice sa elaboreze un curs mediu despre doctrinele si ideologiile politice, precum si evolutia gandirii politice de-alungul istoriei. Ceea ce pot eu sa constat cu tristete si ingrijorare este ca, la noi, oamenii, in general, nu au habar despre ce inseamna, spre exemplu: social-democratie, neoliberalism, socialism, liberalism, crestin-democratie, etc. Daca intrebi pe cineva, pe omul obisnuit, care voteaza, in ce consta teoria economica keynesiana, sunt sanse foarte mari ca habar sa nu aiba (informatiile din manualele noastre de curs mediu de economie nu sunt suficiente pentru a raspunde la o asemenea intrebare. Evident, nu sunt suficiente nici pentru a face o comparatie cu ultraliberalismul lui Hayek). Oamenii nu sunt educati cum trebuie, iar o asemenea educatie, de care vorbesc, trebuie inceputa inca din liceu. Sa nu uitam ca acesti tineri vor ajunge, peste putin timp, sa voteze, si trebuie s-o faca in cunostiinta de cauza. Iar Statul trebuie sa se implice serios in aceasta chestiune a educatiei. Consecintele ca nu se face educatie si nici nu s-a facut, nici prin mijloacele mass-media, sunt:
- absenteismul la vot;
- "USL-PDL, aceeasi mizerie!" Cu alte cuvinte, mai pe romaneste spus, "toti o apa si un pamant" - o conceptie care, din pacate, incepe sa prinda la multi oameni;
- migratia politica de la un partid la altul si crearea de majoritati ad hoc in Parlament, fara legatura cu votul popular, ceea ce dovedeste necunoasterea problemelor si ideologiilor, iar din aceasta cauza individul nu are cum sa-si asume o ideologie si atunci schimba partidele - mercantilism ieftin, desigur;
- faptul ca la alegeri un partid sau un candidat este votat in proportii majoritare, si numai dupa cateva luni scade brusc si drastic in increderea electoratului, lucru ce rezulta din sondajele de opinie;
- aparitia asa numitelor partide televiziuni: PC, PP si, legat de acestea:
- extinderea populismului - foarte multi oameni sunt sensibili la populism, fara un discernamant serios asupra problemelor. Populismul asta, la noi, e cam asa: e suficient sa vina unul cu gura mare, care le "stie pe toate" si care critica in dreapta si-n stanga, ca are sanse mari de tot ca sa ajunga si Presedinte. Restul e o simpla regie de campanie electorala, care, desigur, costa bani; a avea o televiziune proprie e un avantaj.
- votul negativ - ex.: cetateanul voteaza PDL, dar votul lui este de fapt un vot impotriva PSD, desi lui personal ideologia social-democrata i s-ar potrivi cel mai bine;
- partide si aliante conjuncturale, fara ideologie, sau fara o ideologie clar stabilita. Ex: PDL, USL;
-manipularea cetatenilor.
Ca sa-l parafrazez pe Albert Camus spun si eu: scriu si simt ca ma sufoca revolta! Eu stau si ma intreb unde vrem sa ajungem in felul asta? Ce fel de democratie construim? Observati ca in Franta astfel de chestiuni nu se invata cu ajutorul internetului: Wikipedia, Google, etc. Ci se predau in licee, facultati! Este inadmisibil faptul ca cetatenii nostri nu au nici macar un minim bagaj de cunostiinte in aceasta privinta, nu mai vorbesc de absolventii de liceu. Asta inseamna vot in necunostiinta de cauza. Inseamna migratie politica, de la un partid la altul, fenomen de masa. In cele din urma o astfel de situatie nu poate sa duca decat la anarhie.

Voi prezenta, pe scurt, continutul acestei carti, citand din cuprins:
Capitolul 1 - Interogatii morale si sociale prilejuite de aparitia si dezvoltarea economiei de piata. De la Grecia antica la Europa Evului Mediu;
Capitolul 2 - Nasterea capitalismului in Europa: de la pragmatismul mercantilist la aparitia liberalismului. Intre secolul al XVI-lea si sfarsitul secolului al XVIII-lea;
Capitolul 3 - Revolutia industriala si dezvoltarea economiei politice clasice. De la sfarsitul secolului al XVIII-lea la inceputul secolului al XIX-lea;
Capitolul 4 - Critica socialista a capitalismului si a economiei politice clasice. Secolul al XIX-lea;
Capitolul 5 - Economia politica neoclasica. Sfarsitul secolului al XIX-lea - inceputul secolului XX;
Capitolul 6 - Ruptura keynesiana si evolutia gandirii socialiste. Inceputul secolului XX - cel de-al doilea razboi mondial;
Capitolul 7 - Marile curente ale gandirii contemporane. De la cel de-al doilea razboi mondial pana in zilele noastre.
Nu mai vorbesc de faptul ca aceasta carte are o bibliogarfie selectiva bogata, structurata pe capitole. Spre exemplu: Valoarea, Moneda, Repartitia veniturilor, Crestere, acumulare, crize si mana de lucru, Liberalismul economic versus interventia statului, Comunism. 
Si cum in liceu individul dobandeste cunostiinte de cultura generala, eu cred ca un astfel de curs ar fi binevenit. Sunt informatii necesare individului si consolidarii democratiei noastre. Cat e pretul acestei carti? Eu am dat pe ea 22 de lei (noi, bineinteles). Dupa parerea mea, merita!

As dori sa va prezint si o alta carte, deosebit de interesanta, aparuta la Editura Humanitas, Bucuresti: Thocomerius - Negru Voda un voivod de origine cumana la inceputurile Tarii Romanesti, de Neagu Djuvara. O carte pe care am citit-o in 2 zile. Pur si simplu m-a captivat si nu am putut s-o las din mana pana n-am terminat-o. Fac o mica paranteza: Dl. Neagu Djuvara scrie voivod, nu voievod - motivele sunt prezentate in aceasta carte. La sfarsit e dat si un tabel cronologic selectiv care incepe cu anul 1212 si se sfarseste cu anul 1359. Eu va rog sa cititi aceasta carte si veti vedea o teza noua in istoriografia romaneasca, legata de o perioada despre care se cunoaste destul de putine lucruri - Evul Mediu timpuriu si formarea statala a Tarii Romanesti. Remarcabil e faptul ca autorul isi prezinta foarte documentat teza sa pe care, asa cum se intampla de obicei, multi au criticat-o. Insa e mare lucru ca a avut curajul de a o expune si a introduce un punct de vedere nou in aceasta chestiune. Intr-un fel cred ca se poate spune ca "a pus punctul pe I" iar ipoteza D-lui Djuvara, cred eu, trebuie luata serios in consideratie, chiar daca vine, ca sa zic asa, in contradictie cu lucrarile clasice privind aceasta perioada istorica. O sa citez un pasaj din aceasta carte pentru a va incita la lectura intregii carti:
"Pentru a intari prezumtia ca, la intemeierea unui stat in acest teritoriu extrem din fostul Imperiu Roman, a trebuit sa intervina un grup de barbari nomazi si ca acest proces era firesc, doresc sa vin si cu argumente inspirate din studiul istoriei universale. Peste tot unde putem cerceta istoria succesiunii unei mari imparatii care s-a prabusit, adica a unui ansamblu, inital plurietnic, dar devenit - cu trecerea veacurilor si prin energia unor puteri aglutinante si unificatoare - un imperiu, un amalam de stil comun, constatam acelasi fenomen. Dupa prabusirea puterii si anihilarea fostei elite conducatoare, precum si fragmentarea ansamblului dupa scheme foarte variate (de pilda, dupa configurarea fostelor grupuri etnice, sau dupa impratirea zonelor de influenta intre nou-veniti, sau dupa imprevizibile accidente), atunci cand, dupa veacuri, se infiripa noi structuri statale in cadrul unui nou ciclu de civilizatie, nicaieri, chiar nicaieri nu gasim ca noile unitati politice menite sa dea viata locului sa se fi ridicat din vechea populatie bastinasa. Aceasta, lipsita de elitele sale diriguitoare, stupefiata de cutremurul care a daramat fostul edificiu in care traise, de-acum fara vlaga, parca emasculata politic, asteapta ca noua Ordine politica sa-i fie adusa sau impusa de un grup din exterior, de cele mai multe ori de un navalitor barbar nomad."
Neagu M. Djuvara s-a nascut la Bucuresti in 1916. Este licentiat in litere la Sorbona (1937), doctor in drept (Paris, 1940); doctorat de stat la Sorbona, cu o teza de filozofie a istoriei (mai 1972). Dl. Djuvara spune:
"De doua veacuri istoriografia noastra e obsedata de "continuitate", deci de permanenta, de imobilitate; e o viziune stramta si statica. Or, ceea ce a dat nastere Europei noi, cea de dupa Imperiul Roman, a fost Istoria in miscare, au fost valurile succesive care, pornite din adancul Asiei, i-au impins rand pe rand pe huni, care au pus in miscare popoarele germanice, acestea, la randul lor, i-au impins pe slavi, iar in urma au venit celelalte mari valuri turanice, avarii, bulgarii, maghiarii, pecenegii, uzii, cumanii... Voivodatele romanesti sunt rezultatul indirect al ultimului val, cel cuman, lovit si alungat, la randul lui, de valul mongol din 1241.
Cand incercam sa intelegem geneza tuturor noilor state din Europa medievala - tocmai din acest punct de vedere, al barbarilor migratori, trebuie sa privim, nu din perspectiva vechilor populatii sedentare!"

duminică, 11 septembrie 2011

Ce spun laureatii Premiului Nobel pentru economie...?

Fara indoiala ca problemele economice preocupa, la ora actuala, pe multi. Lucru ce e intru totul de inteles. Iata ce am citit in Gandul, legat de acest subiect:

Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2008: Riscul instalării recesiunii globale este “destul de mare, poate chiar de 50%"

Se arata, printre altele, urmatoarele:

"Deşi recentul plan de relansare a creşterii economice în SUA lansat de preşedintele american Barack Obama este "mai curajos şi mai bun" decât se aştepta, Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie, susţine că s-ar putea să nu fie suficient pentru a diminua riscul unei noi recesiuni globale, scrie Huffington Post, care citează un interviu acordat de Krugman televiziunii de business Bloomberg TV.


Riscul instalării recesiunii globale este "destul de mare, poate chiar de 50%", spune Krugman. "Riscul unui fenomen care este perceput drept recesiune este mult mai mare. Cred cu tărie că peste un an vom fi martorii unei rate a şomajului mai mare decât cea de acum", explică el. [...]

Deşi planul lui Obama ar putea un impuls revenirii economice, respectiv evitării unei noi intrări în recesiune, după cum explică laureatul premiului Nobel, opoziţia partidului republican în a implementa noul plan ar putea contribui substanţial la reinstalarea recesiunii, a adăugat el.

Posibilitatea ca SUA să reintre în recesiune este unul dintre cele mai "calde" subiecte ale economiştilor la nivel mondial. În timp ce preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, alături unii economişti susţin că acest lucru este improbabil, alţii sunt mai puţin optimişti. Printre ei se numără şi Michael Spence, şi el laureat al premiului Nobel pentru economie, care, de curând, a estimat, la fel ca şi Krugman şi Roubini, că posibilitatea ca SUA să reintre în recesiune este de 50%.

În cazul lui Krugman, "piatra de temelie" care stă la baza acestei estimări este faptul că, în proporţie de 100% republicanii se vor opune planului lui Obama. "Nimic nu va trece. Cred că dacă Obama ar propune să respectăm şi mai mult mamele, republicanii tot s-ar opune", a declarat el."

Laureat al premiului Nobel pentru economie: probabilitatea unei noi recesiuni globale este de 50%

Este vorba de parerea lui Michael Spence, laureat al Premiului Nobel pentru economie in 2001. Iata ce se arata:

"Economia mondială are o probabilitate de 50% să intre din nou în recesiune, susţine Michael Spence, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2001, în cadrul unui interviu acordat Bloomberg.

"Sunt destul de îngrijorat", a declarat Spence. "O scădere (a economiei, n.r.) în Europa şi S.U.A., care reprezintă o parte importantă a economiilor puternic industrializate, sunt sigur că va duce la încetinirea creşterea economiei chineze, fenomen care mai apoi se va transmite la celelalte economii în curs de dezvoltare", explică el, cu precizarea că un asemenea scenariu are o probabilitate de 50%.
Declaraţiile laureatului premiului Nobel pentru economie vin la scurt timp după ce mai multe instituţii financiare, printre care Citigroup şi UBS, au redus estimările privind creşterea economică globală. Spre diferenţă de situaţia imediată izbucnirii crizei din 2008, când China a putut să amortizeze şocul cu ajutorul unui plan costisitor de stimulare a consumului, China nu va putea acum decât să protejeze parţial creşterea economică, este de părere Spence.
China "nu poate să compenseze scăderea cererii care va rezulta din scăderea celor mai puternice economii", a precizat el. În momentul în care inflaţia, oficială, este de 6,5% în China, puterea de la Beijing ar fi aproape "nebună" să încerce să compenseze această scădere a cererii prin stimularea creditării.
De cealaltă parte, nici banca centrală a S.U.A., Fed, nu se află într-o poziţie mai confortabilă, pentru că "are o putere limitată de a preveni o economie fragilă şi un sistem financiar fragil de la scădere". Banca centrală americană ar putea însă, spune Spence, să se concentreze mai mult pe încurajarea sectorului construcţiilor rezidenţiale, care este în acest moment o "ancoră" ce ţine în loc economia."

Cam toti vorbesc la unison... De observat ca toti spun de acelasi procent de probabilitate: 50%, ceea ce mi se pare grav. Probabilitatea recesiunii globale este de 50%... Practic, nu stim, nu putem fi siguri de ceea ce va urma. Poate fi, poate ca nu va fi... dar sansele sa fie recesiune sunt mari. Ce poti sa mai spui...? Ce vremuri traim...!

Off Topic

Iata si un alt articol, citit in Romania Libera, fara legatura directa cu subiectul, dar care merita citit si apoi de meditat asupra lui:

IRES: Doar 32% dintre români au o părere bună despre învăţământul naţional 

Un sondaj interesant, rezultatele sunt insa cam contradictorii, cel putin asa mi s-a parut.Spre exemplu:

"Potrivit sondajului, 66% dintre persoanele chestionate au "o părere proastă sau foarte proastă" despre învăţământul actual.

Dacă 43% dintre cei intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia "Sistemul românesc de învăţământ este unul performant", 54% îşi exprima dezacordul privind acest aspect. Cu toate acestea, aproximativ cinci din 10 români îşi menţin opinia potrivit căreia şcoala românească este de calitate."
Parca ar fi anumite contradictii... Daca cinci din zece romani (50%) isi mentin opinia potrivit careia scoala romaneasca este de calitate (inteleg de buna calitate, sau inteleg eu gresit...?!) atunci cum se poate ca 66% dintre persoanele chestionate sa aiba o "parere proasta sau foarte proasta" despre invatamantul actual....? Iar 43% spun ca sistemul de invatamant romanesc este unul performant... Cel putin la ora asta mi se par anumite contradictii in asemenea rezultate ale acestui sondaj. Poate ca gresesc eu, nu exclud acest aspect. Totusi...
De citit tot articolul si scurta explicatie pe care o da Dl. Vasile Dancu.

Update
Iata un alt articol din Gandul care, cred, merita sa fie citit:

INFOGRAFIC: Harta superputerilor economice în 2030. Cum va fi ajutată China de "gravitaţie" în războiul economic cu SUA


miercuri, 16 februarie 2011

Un articol care m-a pus pe ganduri...

Este vorba despre studentii tunisieni din Cluj. Articolul este din Romania Libera:

Iata ce se arata in articol:
" Revoluţia din Tunisia şi mărirea considerabilă a taxelor de studiu ar putea lăsa Clujul fără studenţi tunisieni. Până acum, Cluj-Napoca era o adevărată Mecca pentru studenţii tunisieni care vroiau să devină medici, farmacişti ori stomatologi. În fiecare an de studiu se înscriau sute de studenţi, atraşi de taxele mai mici decât în universităţile occidentale, dar şi de posibilitatea de a studia primii trei ani în limba franceză. Acum, numărul studenţilor tunisieni este în descreştere alarmantă.
Taxe prea mari
Unul dintre motivele pentru care studenţii tunisieni au început să evite Clujul este reprezentat de taxele prea mari. Mai întâi, autorităţile române au schimbat moneda în care studenţii tunisieni trebuie să achite contravaloarea cursurilor. Dacă până recent taxele erau stabilite în dolari, acum ei trebuie să plătească în euro, ceea ce presupune cheltuieli mai mari pentru familiile din Tunisia, o ţară în care economia are ca sistem de referinţă cursul dinar-dolar. Apoi, autorităţile române au decis să mărească sensibil taxele de studiu. „Eu nu plătesc taxe, pentru că am primit o bursă. Însă colegii mei din anul V plătesc o taxă de 3.400 de euro, adică dublu faţă de taxa pe care am plătit-o atunci când am intrat la facultate. Iar colegii mei din anul I plătesc acum o taxă de 5.000 de euro", spune una dintre studentele tunisiene de la Medicină."
si se arata ca problemele au fost agravate de Revolutia Iasomiei:
"Însă revoluţia a agravat problemele financiare cu care se confruntă oamenii. „Părinţii mei nu au mai lucrat de două luni. Tatăl meu mi-a spus că nu are cum să îmi trimită banii pentru plata taxei pentru semestrul II. O să încerc să îmi găsesc ceva de lucru, dar cine angajează un student străin, în condiţiile în care nu îşi pot găsi de lucru nici măcar românii?", se întreabă un student tunisian."
Iar in final se evidentiaza ca:
"Riscă expulzarea
Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj s-a întâlnit cu reprezentanţii studenţilor tunisieni. Reprezentanţii universităţii au fost de acord să acorde o păsuire studenţilor care nu îşi pot plăti taxele la 1 martie, în condiţiile în care Tunisia se confruntă cu o situaţie neobişnuită. Astfel, studenţii nu vor fi exmatriculaţi. Însă ei au o altă mare problemă. Obţinerea permisului de şedere, pentru care ei plătesc câte 380 de euro la fiecare şase luni, este condiţionată de prezentarea chitanţei care atestă faptul că studenţii şi-au achitat taxele. Studenţii care nu au cum să plătească riscă, astfel, să fie amendaţi sau chiar expulzaţi. Deputatul PDL Mircia Giurgiu a declarat că va adresa o solicitare ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, căruia îi va cere să nu ia, cel puţin până la finele anului universitar, măsuri împotriva studenţilor care provin din Tunisia şi din Egipt. Deputatul clujean crede că România trebuie să dea dovadă de ospitalitate şi să acorde păsuiri din motive umanitare studenţilor care provin din cele două ţări afectate de revoluţii. Clujul a redevenit un centru universitar atractiv pentru studenţii din Africa de Nord ca urmare a eforturilor depuse de fostul rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie, profesorul Marius Bojiţă, în prezent preşedinte al universităţii, care a organizat chiar târguri de oferte de studiu în Tunisia.
Studenţi „profitabili"
Studenţii din Tunisia aduc, în medie, câte 1.000 de euro pe lună în Cluj. Banii sunt cheltuiţi pe taxe universitare, chirie, utilităţi, hrană, transport ori haine. În condiţiile în care sunt 1.300 de studenţi tunisieni, rezultă că ei aduc în comunitatea locală minimum 1.300.000 de euro pe an."(subl.mea)