Creditul neperformant...

...a ajuns la 18% din totalul creditelor. Iata ce ne spune ziare.com:

Vasilescu (BNR): Ponderea creditelor neperformante in total credite a ajuns la 18%

Iata ce se arata:

"Ponderea creditelor neperformante in total credite este in prezent de 18%, a declarat consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Adrian Vasilescu.
"Banca Nationala este pe faza. N-a scapat nimic, dar absolut nimic din totalul acestor credite neperformante ca sa nu fie provizionate. La sange a fost controlat si credit cu credit a fost provizionat. Ele toate sunt garantate 100%. 
Din pacate, se revarsa totul in sistemul bancilor pentru ca, iata, nu mai este profit anul acesta. Ar trebui sa ne pese de profitul bancilor, deoarece companiile romanesti au nevoie de bani. Banii cu imprumut trebuie sa vina de la banci", a spus Vasilescu, la TVR. 
In alta ordine de idei, Adrian Vasilescu a tinut sa sublinieze ca Banca Nationala nu este "Ministerul Bancilor". 
"Banca Nationala este un arbitru. In al doilea rand, este reglementator. (...) Dar, mai departe, gestiunea fiecarei banci si-o face banca singura, managementul si-l face singura. S-ar putea sa avem o fuziune in acest an in sistemul bancar si asta nu depinde de Banca Nationala", a explicat Vasilescu. 
Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, declara, recent, ca nivelul creditelor neperformante este de 17%. In opinia acestuia, nivelul creditelor neperformante va continua sa creasca pe termen scurt, existand presiuni in acest sens. 
"Depinde de perspectivele de crestere pe termen scurt ale economiei, de increderea consumatorilor corporativi si persoane fizice, dar si de disponibilitatea bancilor de a mai da credite. Daca se relanseaza creditarea intr-o maniera sustenabila, acest raport al creditelor neperformante va tinde sa se erodeze in timp. Asteptam sa inceapa sa se intample acest lucru, dar, pe termen scurt, asteptam sa existe presiuni pentru cresterea creditelor neperformante", a spus Popa. 
Potrivit acestuia, daca bancile nu vor fi mai active in restructurarea creditelor neperformante si in vanzarea lor, ceea ce este de asteptat sa se intample intr-o maniera ordonata, acestea se vor afla sub presiunea nevoii de provizionare a creditelor neperformante, ceea ce inseamna marje bancare destul de rigide. "

Deci in crestere, cel putin pe termen scurt...
Sa vedem niste articole de pe la sfarsitul anului trecut despre creditele neperformante din Spania si Grecia:

Creditele neperformante din Grecia, la nivel record

Se arata, printre altele, ca:

"Creditele neperformante din sistemul bancar al Greciei au atins nivelul record de 57 de miliarde de euro, reprezentand aproape un sfert din totalul imprumuturilor.
Nivelul urias al imprumuturilor neperformante agraveaza situatia bancilor, care ar putea avea nevoie de capital suplimentar, scrie Greek Reporter."

Nivel record al creditelor neperformante pentru bancile spaniole. Cand vor cere ajutor?
Se arata, printre altele, ca:

"Bancile spaniole au depasit recordul in materie de credite neperformante, acestea ajungand, in luna iulie, la 169,3 miliarde de euro, potrivit ultimelor date ale bancii centrale. 
Potrivit Bancii Spaniei, 9,9 la suta din credite sunt neperformate, in crestere fata de nivelul de 9,4 la suta, inregistrat cu o luna inainte, relateaza BBC News. 
Aceasta este cea mai mare rata a creditelor neperformante din 1962 pana in prezent. 
Creditele neperformante ale Spaniei au inceput sa creasca in urma cu patru ani, dupa criza imobiliara, cand tara a intrat in recesiune. Aproape un sfert din spaniolii cu drept de munca sunt in somaj, iar multi analisti sunt de parere ca guvernul spaniol va face, in curand, o cerere oficiala pentru ajutor financiar."

DE citit si...

Yahoo stiri:

Creditele neperformante au crescut constant in 2012, pana la 18%

Mitrache, Leumi Bank: Romania nu are doar 18,23% rata a creditelor neperformante, ci mult mai mult. V-ati pus problema de ce anumite banci nu au portofoliu de real estate?

HotNews

Van Groningen, Raiffeisen: Romania afiseaza o rata a neperformantelor mai inrautatita decat in realitate, afectand imaginea externa

Un articol interesant si aici.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Colaborarea iresponsabila

Iata un articol foarte interesant, merita citit, de pe blogul lui Paul Krugman din The New York Times:

How Capital Went Into the GIPSIs

Voi reda acest articol integral pentru ca el descrie un fenomen economic de la care a pornit criza economica si financiara din Europa. Iata ce spune Dl. Krugman:

"A correspondent asks a good question: when I say that lots of money flowed into Spain and other peripheral economies during the bubble years, what kind of capital flow are we talking about?In brief, you should think of it as largely taking the form of bank-to-bank lending. E.g., German Landesbanken buying covered bonds issued by Spanish cajas, with the cajas in turn using the money to finance real estate purchases. Other forms of cross-border investment, like direct investment by corporations, were a fairly minor feature. That’s also why the flip side of those capital flows was a sharp rise in Spanish private-sector debt.I’d like to post a good chart, but I haven’t found a clean presentation of the data.

If anyone knows how to do this, let me know! But the basic story seems clear.

And by the way, this makes it quite clear that to the extent that you want to talk about irresponsible behavior, it was really a collaborative, trans-European project. German bankers knew what the Spanish banks were doing, and in fact took on quite a bit of the risk directly by accepting real estate as collateral."

Interesant, nu? Toata povestea asta are un talc... De observat ca fluxurile de capital catre Spania si alte economii periferice, during the bubble years, au constat in imprumuturi de la banca la banca, si Paul Krugman da un exemplu ce descrie cum s-au petrecut lucrurile. In felul asta s-au finantat tranzactiile de pe piata imobiliara. Insa e de remarcat faptul ca precizeaza ca alte forme de investitii transfrontaliere, cum ar fi investitii directe ale corporatiilor, au fost foarte mici, nesemnificative. Citind asta ma gandeam ca noi, Romania, tot vrem sa atragem investitii straine... FMI ne tot indeamna sa facem privatizari, eu asa am inteles... A fost foarte recent si o privatizare esuata, cea a Oltchim, nu? Dar, dupa cum se vede, interesul corporatilor, al marilor corporatii de a investi catre periferie nu prea... Nu prea e... Sa luam cazul Spaniei in bubble years (dar, de observat, ca nu numai al Spaniei): de ce nu au investit corporatiile din centru (catre periferie)? Probabil, foarte probabil ca nu au avut interesul s-o faca. Trebuie sa ma felicit: invat ceea ce stiam de multa vreme. N-as vrea sa par lipsit de modestie, dar lucrul asta il intuisem cu multa vreme inainte... E clar ca economiile periferice aveau si au nevoie de investitii ale unor firme puternice de la centrul Uniunii, centru dezvoltat economic. Au preferat, in schimb, un asa zis ajutor sub forma creditului care a dus la crearea bubble-lui. Iar astfel de fluxuri de capital au inceput sa se regaseasca in debitul sectorului privat...

"German bankers knew what the Spanish banks were doing, and in fact took on quite a bit of the risk directly by accepting real estate as collateral."

Cred ca e de luat aminte...

Din domeniul economico-financiar

Am citit cateva articole interesante pe tema asta. 
Mediafax:


Românii trimit bani acasă din peste 170 de ţări
Credite în august la dobânzi similare cu cele dinainte de criză


AGERPRES :

Rezervele valutare ale BNR au crescut în septembrie cu peste un miliard de euro

Emil Boc: Impozitul progresiv - o piedică în calea relansării economice

Ambasadorul Franţei: România nu poate fi exclusă din proiectele de gazoducte

In articol se precizeaza:

""România este în centrul proiectelor mari de gazoducte, de care nu se poate debarasa nimeni. În acelaşi timp, România trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile asumate faţă de Uniunea Europeană. Potenţialul reprezintă un element-cheie al României', a afirmat Henri Paul. 

Acesta a adăugat că, prin prisma potenţialului său, România are şansa de a deveni în perioada următoare atât producător de gaze naturale, cât şi de petrol. 

'România are şansa să devină producător de gaz, dar şi un producător de petrol tradiţional în zonă. Vreau să spun că energia se regăseşte în miezul parteneriatului româno-francez. Parteneriatul strategic va fi judecat de munca depusă de cele două ţări. Nu lucrăm numai pentru interesul întreprinderilor franceze, ci şi pentru interesul României şi Franţei', a subliniat ambasadorul Franţei în România.

Potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ a Franţei în România, Bruno Roche, la ora actuală instituţia pe care o conduce reuneşte peste 300 de companii membre."

Zapatero: Economia Spaniei va creşte lent anul viitor

Articolul precizeaza:

"Situaţia economică a Spaniei va fi şubredă până la sfârşitul acestui an, dar ar trebui să se îmbunătăţească încet anul viitor, a declarat vineri premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero.

La o zi după prezentarea în Parlament a celui mai auster buget din ultimii zece ani şi la două zile după greva generală declanşată în semn de proteste faţă de reducerea cheltuielilor, Zapatero şi-a luat angajamentul să aplice măsurile care vor duce la reducerea deficitului bugetar, conform cu cerinţele Uniunii Europene. 

(...)Spania a avut în august cea mai mare rată a şomajului din Uniunea Europeană (20,5 la sută), iar premierul spaniol a recunoscut că cifrele din septembrie ar putea fi dezamăgitoare. După un deficit record în 2009, de 11,1 la sută din PIB, Spania are ca obiectiv o reducere a acestuia la 9,3 la sută din PIB în 2010, şase la sută în 2011, şi trei la sută în 2013. Pentru atingerea ţintei de deficit în 2011, bugetul de austeritate prevede o diminuare cu 16 la sută a cheltuielilor ministerelor şi cu 7,9 la sută a cheltuielilor de stat, în afara cheltuielilor financiare. De asemenea, va creşte impozitul pe veniturile mari. AGERPRES"