Ganduri contemporane despre termenul de dictatura...

... intr-un foarte interesant editorial din Dilema Veche, semnat Andrei Plesu:

Proprietatea termenilor

pe care va invit sa-l cititi.

Iata ce remarca Andrei Plesu la inceptul editorialului:

"Dacă e să luăm în serios vorbele mai multor politicieni şi jurnalişti, s-ar zice că, după căderea comunismului, o nouă stafie bîntuie lumea românească: dictatura lui Traian Băsescu. Simt nevoia să reacţionez nu din amor pentru Cotroceni şi nu pentru a analiza, argumentat, această ipoteză. Cînd ai de-a face cu o prostie, e ridicol să mobilizezi muniţie de război. Ceea ce mă preocupă – ca să nu zic că mă deprimă – este iresponsabila manevrare a cuvintelor, delirul semantic şi istoric, lipsa de respect pentru proprietatea termenilor. " 

Iar in final arata:

"Am mai spus-o: Traian Băsescu trebuie să mulţumească pentru ultimul lui succes electoral mai ales celor care, de ani de zile, şi-au făcut o misiune din a-i ronţăi surtucul şi care, acum, în ceasul al doisprezecelea, invită poporul să apere „democraţia“ printr-o lovitură de stat. Actorilor politici din opoziţie le-aş da un sfat: dacă într-adevăr vreţi să „scăpaţi“ de Băsescu, opriţi-i pe proşti, pe isterici şi pe lichele să-l mai înjure. Lăsaţi loc liber pentru argumentul credibil, pentru critica inteligentă, articulată, de o calmă severitate."

Nu contest ce spune Dl. Plesu. Totusi... ce nu arata acest editorial? Eu cred ca nu arata de ce s-a tot vorbit la noi de "fragila noastra democratie" - am auzit aceasta expresie de foarte multe ori - sau de o "democratie slab consolidata" si daca domnia sa observa derapaje ale actualei puteri si ale lui Traian Basescu de la democratie - ceea ce nu inseamna ca traim intr-o dictatura. Pentru ca daca democratia este "fragila" sau "slab consolidata" atunci cred ca ar trebui cercetate cauzele pentru care se intampla acest lucru si, nu cred ca se poate sa nu-ti pui problema: poate ar exista oameni care sa profite de pe urma acestui lucru, pentru a instaura o dictatura personala (iar aici nu fac nicio aluzie la Traian Basescu. Doar ma intreb, la modul teoretic sau, poate mai corect spus, ipotetic). Pentru ca, stau si meditez, tentatia puterii absolute intr-o democratie fragila ar fi destul de mare. Sau democratia noastra nu e atat de "fragila" sau de "slab consolidata", dupa cum cred unii. As fi dorit de la distinsul filozof sa vad o radiografie a democratiei romanesti, la ora actuala, asa cum e vazuta aceasta de Andrei Plesu. Pe cand domnia sa da argumente ca Traian Basescu nu ar fi un "dictator", dar fara sa arate daca ar avea tendinte dictatoriale. Si poate ca nu e vorba, neaparat, de Traian Basescu. Pornind de la un particular (ipotetic) de ce nu ar fi justificat sa generalizam (tot ipotetic, evident - adica meditand si punandu-ne intrebari, caci vorba lui Rene Descartes - doar existam!): poate ca aceasta tentatie a puterii absolute chiar "pluteste in aer" si s-ar putea, in asemenea conditii, intampla ca cineva, care, acum , pozeaza in mare democrat, chiar sa alunece si, odata ajuns la putere, sa caute sa instituie o dictatura personala. Exista un asemenea pericol in Romania, tara care jumatate de secol, sub comunism, dar si sub regimurile autoritare anterioare: antonescian, legionar, carlist, nu prea are o traditie democratica indelungata, ci doar prezenta, care dateaza de la Revolutia din 1989 incoace? As fi dorit de la Dl. Plesu si o asemenea abordare, istorica, a acestei probleme. 

In orice caz, cred ca merita citit cu atentie editorialul!

Despre evolutia valorilor democratice

Cred ca este o tema de actualitate pentru noi si care merita (macar putin) tratata. Ar trebui sa ne gandim cum sa avem o evolutie, in adevaratul sens al acestui cuvant, a democratiei la noi in tara. Si cred ca ar trebui sa ne gandim mult mai serios la ceea ce ar putea impiedica sau chiar stopa aceasta evolutie (termen luat in sensul bun, pozitiv al cuvantului - adica de modificare treptata a calitatii spre un nivel superior, dezvoltare). In Romania (si nu numai) exista un procent mare de nostalgici, dupa cum arata statisticile sondajelor de opinie. Desigur, este vorba de o idealizare a trecutului. Dar de ce? Cauza principala este saracia celor mai multi dintre oameni, faptul ca nevoile fundamentale ale omului sunt prost satisfacute (sau chiar deloc), lucru care genereaza inegalitati sociale si salariale destul de mari, dar si o emigratie masiva spre tarile dezvoltate din Vest. Pe de alta parte increderea oamenilor in institutiile democratice este diminuata, tot ca efect al neputintei de a se gasi solutii optime, in special economice, care sa poata conduce la cresterea generala a nivelului de trai. Dupa parerea mea acestea sunt cele doua componente importante care cauzeaza un efect de impiedicare a unei evolutii a democratiei la noi: o stagnare, o baltire, ca sa spun asa, intr-o situatie care este departe de ceea ce se cheama in mod uzual progres social si economic al societatii. Aceasta criza economica se afla la originea unei asemenea situatii, o criza care a prins tara noastra nepregatita pentru asa ceva. Insa nu numai criza economica (sau, daca doriti, nu trebuie sa dam vina numai pe aceasta criza economica) este cauza de baza a situatiei actuale. Pentru ca aceasta criza nu afecteaza numai Romania. Iar cu toate acestea sunt tari care, trebuie s-o recunoastem, se descurca mai bine.
Chestiunea este ca, dupa 1989, in Romania s-a dezvoltat un capitalism primitiv si rapace, un "capitalism salbatic", in contextul ultra-liberalismului, curent economic si de gandire ce a marcat lumea in ultimii 20 de ani. Numai ca Romania nu a dispus nici pe departe de bani si de capital pentru a face fata cu succes acestei provocari, in conditiile in care aparitia democratiei, dupa decenii de totalitarism comunist, incepuse sa rasara in tara noastra. Intr-o asemnea situatie notiuni precum echitate, altruism, egalitate (notiune confundata cu egalitarismul comunist, lucru explicabil dupa decenii de comunism), reguli (in anii '90 se vorbea despre celebrul "vid legislativ" care a perms celebre imbogatiri rapide, "tunuri" economice), interes general, consens au inceput sa se altereze  si sa fie considerate demodate cumva, lipsite de importanta atata vreme cat preocuparea principala a oamenilor era cea de "a face bani" cat mai multi, fiecare descurcandu-se cum poate mai bine. Efectul a fost ca ceea ce a devenit mai mult decat evident, care a rasarit ca "buboiul in frunte", dupa cum spune o expresie populara de pe la noi, au fost doar contradictiile, ce caracterizau o stare conflictuala in societate (iar imposibilitatea consensului, dintre Putere si Opozitie, dar chiar si in sanul Opozitiei, de pe scena politica a tarii, reprezinta o consecinta). Contradictii care, desigur, exista mai tot timpul intr-o societate democratica, numai ca la noi oamenii au facut fata cu greu acestor contradictii. Poate si datorita faptului ca valorile de care am pomenit mai sus au inceput sa se altereze, dupa cum am aratat si nu au putut, in atari conditiuni, sa fie transmise (au trecut mai bine de 20 de ani!) in interesul tuturor. Felul (gresit) in care a inteles romanul democratia si economia de piata a fost ( si este inca) urmatorul: fiecare pentru el, "sa moara capra vrecinului" care nu dupa multa vreme s-a transformat in "sa moara vecinul si sa-i iau capra", oamenii nedandu-si seama ca asemenea atitudini sunt contrare, defapt, democratiei si o slabesc. Totusi... cineva ar putea sa obiecteze si sa spuna: "bine, bine, dar cum s-a putut intampla acest lucru, adica insusirea unui asemenea mod de gandire la oameni, intr-o tara crestin ortodoxa: sa moara vecinul si sa-i iau capra, ca numai crestineste nu suna. Si asta intr-o tara in care bisericile sunt pline duminica!". Imi dau foarte bine seama ca lucrul acesta e destul de greu de inteles... Problema se pune in felul urmator: ca bisericile sunt pline ochi duminica e una, iar felul acesta de a gandi reprezinta cu totul altceva. Ce se intampla? Romania, ca si alte tari foste comuniste, au iesit destul de curand din comunism. Bagajul metafizic al omului este in mare masura cel pe care l-a mostenit (hai sa-i zic asa, ca e la moda cuvantul) din comunsim. Adica un bagaj metafizic ateu, dobandit pe vremea comunismului, prin indoctrinare (va mai amintiti de cursurile de invatamant politic, nu?). Deci, cu alte cuvinte, un bagaj metafizic secular, laic, foarte materialist, desi nu putini sunt cei care, actualmente, merg la biserica duminica, de marile praznice crestine si chiar mai des. Cu atat mai mult trebuie spus ca inainte de '89 nu a fost democratie, zicere ce o sa para multora o banalitate. Dar nu mai e o banalitate daca ne gandim la faptul ca democratia este un proces istoric. Oamenii au fost initiati, daca se poate spune asa, foarte superficial, in ceea ce priveste democratia. Iar evolutiile economice negative sau nesatisfacatoare de care vorbeam mai sus au facut ca sa se auda expresii de genul : "ei, ce sa-i faci, asa e in democratie...", care exprima, evident, o stare de pesimism, de descurajare. Deci, cu alte cuvinte, desi a avut loc o transformare a omului in  sensul ca in libertate, dupa '89, a descoperit credinta crestin ortodoxa si valorile crestine, totusi a secularizat democratia ignorand valorile care stau la baza acesteia, care tot de esenta crestina sunt (fondul crestin al Europei nu cred ca poate fi negat, cu toata Reforma initiata de protestanti, dar asta e cu totul altceva: initial a fost crestinismul si ma refer aici si la perioada de dinainte de Marea Schisma din 1054). In felul acesta se poate explica de ce mentalitatile create de comunism s-au mentinut  si se mentin inca ca si (drept consecinta) un anumit mod de a gandi si a actiona. Este vorba de o fractura la nivel metafizic, petrecuta in individ, ca urmare a mutatiilor survenite de pe urma experimentului comunist.
Sa vedem acum ce putem spune despre munca. Ultra-liberalismul, in esenta lui, se pare ca a fost destul de repede inteles de catre romani. Si anume ca deasupra muncii stau banii si capitalul. Dar cum a fost inteles? Intr-un mod destul de rudimentar, adica important este nu atat sa muncesti, cat sa dispui de capital si de multi bani. Efectul negativ a fost urmatorul: cu bani se obtine aproape tot ce-ti doresti, mai putin prin munca. Insa ideea aceasta (care ne poate duce cu gandul la lene, lucru pe care eu il consider gresit) a fost si pe vremea comunismului. Expresii de genul: "munca e pentru tractoare". Totusi, omul trebuie sa munceasca. Efectul este negativ pentru ca induce ideea ca totul se poate cumpara si vinde, si, in felul acesta, obtii o viata comoda, fara prea mari batai de cap, fara prea mare efort: bani sa ai, ca in rest... Cu bani poti cumpara diplome, favoruri, esti respectat ca om onorabil in societate. Ultra-liberalismul a accentuat aceasta tendinta si lucrul acesta nu numai in Romania. De ce Angela Merkel spunea ca " am trait peste posibilitatile noastre" (citat din memorie), si asta intr-o tara ca Germania! Cu atat ai mult in Romania, o tara mult mai saraca decat Germania, mirajul acesta al vietii usoare, al banului castigat facil, "fara prea multa bataie de cap", a condus la alterarea uneia din valorile fundamentale ale societatii: munca, care imprima reguli, fara de care nu poate exista perfectionare. Chiar imi amintesc faptul ca in anii '90 era cool sa fii baiat finut, bine imbracat (haina il face pe om, zice un proverb popular). Deci asta era important, look-ul tau, felul exterior in care apari in fata altora, mai putin calitatile tale interioare (spre ex. inteligenta, capacitatea profesionala, s.a), ceea ce nu inseamna ca as avea ceva impotriva faptului de a fi bine imbracat sau a avea o comportare fina, dimpotriva. O viziune foarte superficiala, desigur, si o filozofie care a condus spre declin economic. Iata, deci, un alt factor de dezechilibru al societatii romanesti.
O evolutie pozitiva a democratiei la noi se poate face doar in timp. Trebuie nadejde. Dar mai trebuie avut in vedere si altceva: restabilirea valorilor de baza, acordarea locului principal acestor valori pe care le-am enumerat mai sus: altruism, echitate, egalitate, reguli, interes general, rabdare, munca, toleranta, dragoste intre oameni, imaginatie creatoare, imbunatatirea situatiei femeii in societate si in mediul profesional, capacitatea de a remedia ceea ce nu merge bine, libertate, cunoastere, respectul fata de altul, diversitate, echilibrul social, ajutorul si ajutorarea. Pentru ca eu cred ca trebuie sa intelegem ca democratia nu inseamna numai conflict, perpetuarea (absurda pana la urma) a unei stari conflictuale (spre ex. in urma unei angajari politice prost gandite sau concepute) sau doar un pragmatism materialist meschin. Asta ca sa nu ramanem la nesfarsit o societate cu incredere limitata, dupa cum spunea Vasile Dancu. Dar si o societate care sa nu poata progresa si sa se zbata in tunel fara a putea gasi vestita "luminita", as adauga eu. Doamne, fereste!
Cred ca trebuie reconstruit in noi insine modul de a vedea democratia, conceptia noastra, a fiecaruia, despre democratie, bazat pe valorile enumerate mai sus. Lucru ce nu mi se pare imposibil. Poate ca fiecare dintre noi trebuie sa evolueze, sa progreseze, pentru ca sa putem avea un progres real al intregii societati. Atitudine opusa pasivitatii. Din aceasta cauza parerea mea e ca trebuie sa avem in vedere rolul deosebit de important al spiritualitatii pentru ca valorile de care vorbeam mai sus tin de spiritualitate si de evolutia noastra spirituala. Trebuie sa ne gandim mai des la acestea, sa cautam sa le aprofundam, sa le intelegem mai bine. In felul acesta poate ca s-ar putea capta mai bine energiile de care dispune tara noastra pentru a putea fi utilizate si spre un progres economic mult asteptat. Conceptia noastra gresita, dar comoda, este ca progresul nu tine neaparat de noi, ci de cauze cumva exterioare noua. Asteptam ceva, dar ce? Chestiunea e ca tine si de noi, de la vladica pana la opinca! Este o mare eroare sa pui dezvoltarea tarii, spre exemplu, numai pe seama, sa zicem, a investitiilor straine. Ca si cum numai aceste investitii, ele singure, ne pot asigura noua o viata buna, frumoasa si comoda, dar trecand cu vederea efortul pe care trebuie sa-l depunem noi pentru a ne putea dezvolta economic. Este ca si cum, la o intrecere sportiva de atletism, ai vrea sa participe altul pentru tine, nu sa participi tu. Este si absurd. Dar o asemenea mentalitate exista. Numai ca pentru a putea participa cu succes la intrecerea de atletism trebuie sa fii si bine pregatit. Se pare ca nu avem suficient curaj sa participam la competitia de atletism. Dar atunci: cat curaj avem pentru a progresa cu adevarat?

Un articol ce prezinta o chestiune importanta...

citim pe site-ul Hotnews :

Comisia Europeana vrea sa lanseze procedura de incalcare a tratatelor impotriva Frantei pe chestiunea tiganilor - E o rusine modul in care cei doi ministri francezi au mintit Comisia, spune Reding

de Anne-Marie Blajan HotNews.ro

Printre altele articolul spune:

"Iata principalele idei ale discursului lui Viviane Reding, care si-a intrerupt programul obisnuit pentru a iesi cu aceasta declaratie de presa:

• In ultimele saptamani, Comisia a urmarit indeaproape situatia din Franta in ceea ce priveste romii. Presonal am fost ingrozita de situatia care a dat impresia ca oamenii au fost indepartati de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene doar pentru ca apartineau unei minoritati etnice. Este o situatie despre care am crezut ca Europa nu se va mai confrunta cu ea dupa cel de-al doilea razboi mondial.
• Mi-am prezentat cu multa claritate indoielile privind legalitatea masurilor luate de statul francez in declaratia publica din 25 august, o declaratie convenita cu presedintele Comisiei, Barroso, alaturi de care am lucrat indeaproape in aceasta chestiune, pe parcursul verii.
• Analiza preliminara - intocmita impreuna cu comisarii Malmstrom si Andor - a subliniat, intre altele, ca Franta ar incalca legislatia europeana daca masurile luate de autoritatile franceze in aplicarea directivei libertatii de miscare ar tinti un anumit grup pe baza nationalitatii, rasei sau originii etnice.
• Rolul Comisiei, ca gardian al tratatelor, devine extrem de dificil daca nu mai avem incredere in asigurarile date de cei doi ministri (n.r. Lellouche si Besson) intr-o intalnire formala la Bruxelles avuta cu doi comisari si in jur de 15 oficiali, aflati la masa in timpul discutiilor.
• Nu este o ofensa minora intr-o situatie de asemenea importanta. Dupa 11 ani de experienta in Comisia Europeana, as merge chiar mai departe si as spune: Este o rusine.
• Vreau sa fiu foarte bine inteleasa: Discriminarea pe baza originii etnice sau a rasei nu-si are locul in Europa. Este incompatibil cu valorile pe care UE s-a fondat. Autoritatile nationale care discrimineaza grupurile etnice in aplicarea legislatiei europene violeaza si Carta Europeana a Drepturilor Fundamentale pe care toate statele membre, inclusiv Franta, au semnat-o.
• De aceea, gasesc ca este extrem de deranjant ca un stat membru pune in discutie, prin actiunile adminsitratiei sale, valorile comune si legislatia Uniunii noastre Europene.
• As lua in discutie si declaratia facuta de secretarul de stat francez pentru afaceri europene ieri (luni) in care punea in discutie roilul CE ca gardian al Tratatelor. Rolul Comisiei ca gardian al tratatelor este unul dintre fundamentele UE - o Uniune care ramane impreuna nu prin forta, ci prin respectul statului de drept convenit de toate statele membre, inclusiv de Franta.
• Am luat de asemenea nota ca autoritatile franceze par sa devina ele insele constiente ca informatiile din week end le-a pus in situatia in care nu se mai pot apara. 
• Am luat nota ca ieri dupa-amiaza ministrul francez de interne a semnat o noua circulara prin care se elimina referirile la un anumit grup etnic, romii. Analizam in prezent implicarile legale ale acesteia - este important sa se schimbe nu numai cuvintele, ci si comportamentul autoritatile franceze. Prin urmare, cer autoritatilor franceze explicatii imediate si comprehensive asupra acestei chestiuni.
• Comisia va include aceste actiuni si documentatia relevanta in analiza noastra finala. Aceasta analiza legala este facuta in strnsa cooperare de serviciile mele, ale comisarilor Malmstrom si Andor, precum si cu serviciile legale ale Presedintelui si ma astept sa fie gata in zilele urmatoare. 
• Personal, sunt convinsa ca CE nu va avea alta optiune decat sa inceapa procedura de infringement impotriva Frantei: pentru aplicarea discriminatorie a Directivei privind Libertatea de Miscare si pentru lipsa de transpunere a procedurilor si garantiilor ce decurg din Directiva Libertatii de Miscare.
• Le voi acorda, bineinteles, autoritatilor franceze dpretul sa aiba comentarii referitor la noile actiuni in zilele urmatoare. Dar vreau sa fiu foarte clara, rabdarea mea a ajuns la o limita: ajunge (enough is enough).
• Niciun stat membru nu se poate astepta la un tratament special, mai ales cand valorile fundamentale si legile europene sunt in joc. Asta se aplica astazi Frantei. Asta se aplica in mod egal tuturor statelor membre, mari sau mici, care ar fi intr-o situatie similara. Puteti conta pe mine in acest sens."

Merita citit tot articolul, are si inregistrarea video!

Update 17 septembrie 2010:

Aflam din Gandul:

Ce au discutat Băsescu şi Sarkozy la summit-ul UE. VEZI GALERIE FOTO

Sarkozy - schimb de replici „foarte violent“ cu Barroso în problema rromilor

In ultimul articol se arata:

"Comisia Europeană a ameninţat Franţa cu sancţiuni în justiţie dacă va continua politica de repatriere "în masă" a rromilor. Mai mult, comisarul european pe Justiţie, Viviane Reding, a comparat politica Franţei cu cea a naziştilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, spre furia secretarului de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, care a declarat că nu aşa te adresezi unui "mare stat".

În cadrul reuniunii, atât comparaţia lui Viviane Reding a fost condamnată, cât şi răspunsul dat de Pierre Lellouche. "Un lucru este incontestabil: Comisia Europeană este garantul tratatelor şi stabileşte dacă este încălcat sau nu un tratat", a declarat, ieri, cancelarul Austriei, Werner Faymann. "Dacă nu sunt acceptate criticile la adresa unui stat mare, acest lucru înseamnă că membrii Comisiei Europene nu pot aplica legislaţia europeană decât statelor mici. Acest mod de gândire este inacceptabil", a declarat şi europarlamentarul austriac, Hannes Swoboda.
Franţa a fost şi ţinta acuzaţiilor grupului "Verzilor" din Parlamentul European, care o acuză de "presiuni" la adresa partenerilor europeni şi că încearcă să submineze rolul Comisiei.

"Suntem îngrijoraţi în legătură cu pre­siunile pe care guvernul francez le exercită asupra statelor membre ale Uniunii pentru a aduce atingere rolu­lui Comisiei, cu scopul de a evita consecinţele acţiunilor sale cu privire la rromi", au afirmat liderii ecologişti într-o scrisoare adresată preşedintelui Uniunii Europene (UE), Herman Van Rompuy."

Pozitia Italiei:

"Viviane Reding să se preocupe şi de copiii abandonaţi din România"

Premierul italian, Silvio Berlusconi, a sosit cu întârziere la Bruxelles, avionul său trebuind să aterizeze de urgenţă din cauza unor defecţiuni. Poziţia Italiei a fost, însă, exprimată de consilierul acestuia, Carlo Giovanardi, care a atatcat-o dur pe Viviane Reding.

"Comisarul UE pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie, Viviane Reding, a folosit un ton inacceptabil faţă de guvernul francez în problema rromilor, problemă care ţine în principal de ţara lor de origine, România. Îi amintim doamnei comisar Reding, care printre altele ar dori să le impună tuturor statelor membre UE recunoaşterea pe teritoriile lor a căsătoriilor cuplurilor homosexuale, că România împiedică adoptarea în străinătate a copiilor români abandonaţi, constrângând zeci de mii de copii să crească fără afecţiunea şi căldura unei familii", a afirmat consilierul premierului italian.

În cadrul reuniunii, Consiliul Europei a propus o iniţiativă de îmbunătăţire a situaţiei rromilor, în timp ce Comisia Europeană s-a angajat să urmărească felul în care Franţa se ocupă de problema rromilor. Alte concluzii vor fi trase la un viitor summit."

  
Update 2 (17 septembrie 2010): 
Sa vedem cum este reflectata situatia de catre presa internationala si agentiile de presa:

 Iata ce ne informeaza Mediafax:

New York Times: Romii români pun la încercare principiul "graniţelor deschise" în UE 

Presa franceză, preocupată de "confruntarea majoră" dintre Nicolas Sarkozy şi UE 

AFP: Europa plăteşte preţul eşecului integrării romilor 

Mesaj cu insulte la adresa României şi a UE, publicat pe Twitter

Iata si pozitia exprimata de Traian Basescu:

Băsescu: Am salutat poziţia CE faţă de Franţa, cu excepţia unor excese de limbaj 

In articol, printre altele, se arata:

""În afară de a nu fi de acord cu unele formulări, am salutat faptul că a existat reacţia CE la posibile încălcări ale drepturilor cetăţenilor europeni", a spus Băsescu. Întrebat dacă acest lucru înseamnă că s-a declarat în dezacord cu afirmaţiile comisarului Viviane Reding, el a spus: "Şi în timpul Consiliului am folosit aceeaşi formulare: cu excepţia unor excese de limbaj salutăm poziţia Comisiei Europene".

Pe de altă parte, Traian Băsescu a spus că una dintre concluziile Consiliului este că CE va face o investigaţie asupra conformităţii legislaţiei franceze cu normele europene.

"CE va face o investigaţie - e o altă concluzie a zilei de azi - o investigaţie în ce măsură legislaţia franceză este adaptată directivelor europene. Şi va exista un raport", a spus Băsescu."

In articol se mentioneaza:

 "Şeful statului a mai spus că dorinţa sa este de a soluţiona problema cu Franţa. "Nu este problema noastră ce va face Comisia. Ce este problema noastră este ca această dispută să fie rezolvată între România si Franţa şi atât eu cât şi preşedintele Sarkozy am stabilit că nu avem nevoie de intermediar şi o vom rezolva", a spus Băsescu." 

Iata si un editorial din Evenimentul Zilei, semnat  Mircea Cărtărescu:

SENATUL EVZ: O greşeală a Franţei suverane 

Dar iata si un sondaj aparut recent in Adevarul: 

Sondaj: 38% dintre români se tem pentru siguranţa lor odată cu întoarcerea romilor din U.E. 

 Si o reactie a Cancelarului german Angela Merkel la criticile aduse de Viviane Reding, comisarul european pentru justitie, Frantei. In Romania Libera citim:

Merkel o critică pe Reding pentru comentariile la adresa Franţei