Sondaje

Cum se explica avansul pe care il are Victor Ponta in sondajele de opinie (v. aici, aici, aici si aici)?

E un lucru curios (cel putin asa mi se pare mie) ce se intampla: putini (sau chiar deloc) analisti nu remarca (sau nu trebuie remarcat acest lucru) normalitatea. Normalitatea care consta, in orice societate democratica, in alternanta. Aici e vorba de alternanta la functia de Presedinte al Romaniei, dupa 10 in care aceasta a fost detinuta (cu mici intreruperi) de catre Traian Basescu. Basescu a fost un Presedinte care a provenit de pe partea dreapta a esicherului politic, din PDL care a trecut de la Stanga la Dreapta, adica, mai exact spus a trecut la PPE (Partidul Popular European, v si aici). Nu intra oare in logica normalitatii democratice ca lucrurile sa se mai si schimbe? Sa avem un Presedinte care sa provina si din partea Stanga (in cazul lui Ponta, de la PES, v. si aici) sau de la Centrul esicherului politic? Recunosc, exista o campanie antiPonta... Nu spun ca nu ar avea justificarile ei. Insa nimeni sau aproape nimeni, ca sa fiu totusi indulgent, nu remarca si partea buna a lucrurilor. Nu spun ca Iohannis ar fi "Traian Basescu 2" sau " un alt fel de Basescu", dar ar fi provenit tot din partea dreapta a esicherului politic. Democratia inseamna, printre altele, schimbare, pluralism... Pe cand la noi se vorbeste in urmatorii termeni, spre exemplu: daca ar castiga Iohannis, sa se schimbe si majoritatea actuala, sa se transforme printr-o ciudata alchimie damboviteana (in niciun caz prin vot), dintr-una de Stanga intr-una de Dreapta, sa poata Dl. Iohannis "guverna". Este asta Democratie si releva o mentalitate democratica? Eu cred ca nu... Si una din cele mai nefaste mosteniri ale regimului Basescu este reprezentata tocmai de acest lucru: "guvernarea Presedintelui", consecinta logica a ceea ce se numeste "Presedinte jucator". Pentru ca este o mare diferenta, de exemplu, intre notiunea de "Presedinte jucator" si cea de, sa zicem asa, "Presedinte activ" - nu-i acelasi lucru. Insa regimul Basescu pare a vrea sa spuna un alt lucru, si anume ca impotriva fenomenului coruptiei nu se poate lupta prin mijloace exclusiv democratice. Asta este teza de baza pe care a sugerat-o acest regim, ce risca, daca ar mai continua nu neaparat cu Basescu in functie, sa se transforme intr-unul de putere personala si discretionara a Presedintelui... Si eu cred ca asta e si teama cetatenilor, ca drepturile si libertatile lor ar putea fi calcate in picioare de un asemenea regim daca ar continua si de aceea preferabila este schimbarea. Este o tema foarte sensibila, care ar putea explica mecanismul schimbarii democratice din Romania actuala. Insa ar mai trebui spus si altceva: starea actuala de fapt, ce dateaza din 2012, cu un USL pe cai mari, care a castigat alegerile parlamentare la un scor zdrobitor si continuata in vremurile din urma de asa zisa Alianta Electorala PSD - UNPR - PC, este si expresia esecului in plan economic inregistrat de guvernarea PDL... Daca PDL nu inregistra un esec din acest punct de vedere, probabil, mai mult decat probabil, am fi avut o continuitate la guvernare si la Presedintie - adica un Presedinte de Dreapta, indiferent daca de la PDL sau dintr-o posibila coalitie. Nu a fost sa fie asa. Or, aceasta, tema economica, reprezinta o a doua tema foarte sensibila in Romania. Este destul de clar ca nu putem considera Guvernarea Ponta, din 2012 pana in prezent, ca fiind una satisfacatoare. Insa in mentalul colectiv exista ideea ca acest lucru se datoreaza si unui Presedinte, Basescu, care a dorit de foarte multe ori sa se impuna peste premier, alterand activitatea Guvernului. Aceasta idee, indiferent daca adevarata sau falsa, produce efecte in ceea ce priveste perceptia electoratului, a marii majoritati: Ponta este scuzat in mai mare masura, datorita lui Traian Basescu, care s-ar fi amestecat in treburile Guvernului ca "sa conduca el, nu Ponta". Acest lucru ar explica procentul foarte mare al celor care il prefera pe Ponta, dar lucrurile s-ar mai putea si schimba, depinde si de prestatia contracandidatului, Klaus Iohannis...

Insa ar mai fi un lucru ce ar trebui remarcat, as zice eu... Si anume ramanerea la Putere - pe cat timp? Indefinit? - daca lucrurile merg bine din punct de vedere economic. Spre exemplu, daca treaba merge bine cu Partidul X, atunci Partidul X este votat in continuare, ce rost ar mai avea aschimbarea? Este un aspect fascizant al vietii noastre social-politice. Este o iluzie sa zicem, sa ne inchipuim ca nu ar exista un astfel de aspect.

Cum a debutat noul an...?

Iata ca noul an a debutat furtunos: cu proteste ample, cu lupte de strada, asa cum s-au putut vedea zilele acestea in Bucuresti si in alte orase mari ale tarii. Am scris si eu aici despre aceste mitinguri. Este insa destul de dificil sa dai o caracterizare completa si exacta a acestor ample miscari ale strazii. S-a pomenit de mitingul antiBasescu, acum se vorbeste de un miting antisistem. Piata Universitatii revine in prim-plan si s-a incercat tratarea fenomenului din punct de vedere simbolic. Atmosfera aminteste de anii '90, anii marilor mitinguri. Opozitia a efectuat ieri un miting care a fost disociat de miscarea spontana aparuta in Piata Universitatii (desi venea in intampinarea Pietei, daca se poate spune asa. Totusi, fenomenul Pietei a fost unul spontan: nu a fost si nu e vorba de un miting de partid) ,dar si in tara, in urma cu cateva zile, declansata de demisia doctorului Arafat (care, ulterior, a revenit la Ministerul Sanatatii). O parte din manifestanti, dupa terminarea mitingului de la Arcul de Triumf, au plecat spre Piata Universitatii. S-au inregistrat, din nou, violente, lupte intre protestatarii Ultras si fortele de ordine. Galeriile marilor echipe bucurestene au participat, dar, din pacate, au actionat cu violenta, stricand un miting pasnic. 

Totusi, nu numai la noi s-au inregistrat astfel de proteste. Ele au avut loc in multe tari din Europa si nu numai, iar masurile de austeritate la prezenta criza economica au avut si ele rolul lor in declansarea protestelor. Interesant e ca Stiglitz a atras nu de putine ori atentia ca aceste masuri de austeritate, aplicate pe scara larga, ca raspuns la actuala criza economica, si vazute ca "singura" solutie, nu-si vor atinge tinta: rezolvarea problemei. In schimb au bulversat lumea. Nu e vorba numai de ce se intampla la noi, subliniez asta. Insa, cu toate acestea, e greu, totusi, de caracterizat ce anume ii nemultumeste pe oameni. De unde se vede ca problema este complexa. Pentru ca s-ar putea sa nu fie vorba numai de o chestiune strict economica, ci de una de ordin axiologic: de o nemultumire fata de reformele, in ansamblul lor, pe care Drepta politica, prin PPE, ca sa luam de exemplu numai continentul nostru, a incercat sa le impuna si care nu au "prins" la popor. Trebuie subliniat ca in unele tari, spre exemplu Ungaria, Dreapta a recurs la restrangerea drepturilor si libertatilor cetatenesti si democratice, lucru ce a fost criticat dur chiar de Uniunea Europeana si SUA si a starnit mari nemultumiri in tara. Din pacate si la noi se manifesta astfel de mentalitati, din vremuri pe care le credeam demult apuse - cititi, va rog, aici, aici si aici. Si asta se intampla chiar in ograda principalului partid de guvernamant - PDL! Cu alte cuvinte, se reamarca, la actuala Dreapta politica din Europa si de la noi, devieri: de la o Dreapta democratica, la o Dreapta cu comportament nedemocratic, lucru ce a tulburat oamenii si i-a facut sa ia atitudine, mergand pana la strigarea nemultumirii in strada. Astfel de devieri au fost evidentiate de aceasta postare a D-nei Corina Cretu. Iar la toate acestea s-au alaturat inflexiunile autoritare ale lui Basescu, care i-au facut pe multi sa-si schimbe parerea despre domnia sa si despre PDL, si asta in numai doi ani!! Banuiesc faptul ca multi dintre cei care sunt acum in Piata Universitatii si care scandeaza "Jos Basescu!!", "Jos PDL!!", si care acuza actuala "mafie a PDL" au fost plini de bucurie, punandu-si mari sperante de mai bine, cand Basescu a fost reales, cu o majoritate la limita, in functia de Presedinte. Atitudinile antiBasescu incep sa vina chiar de la fostii sai sustinatori, si inca de marca, precum Mircea Cartarescu - v. aici, care nu s-a sfiit sa afirme:

"Personal, sunt foarte de acord şi cu demisia lui Traian Băsescu, şi cu alegerile anticipate. Am tot spus-o de un an şi jumătate, şi doar reaua-credinţă poate împiedica pe cineva să recunoască asta: Traian Băsescu şi-a epuizat, în primii trei-patru ani ai primului său mandat, capitalul de încredere şi popularitate, iar al doilea mandat l-a surprins fără idei şi proiecte noi, depăşit de situaţie din punct de vedere politic. Am spus-o şi o repet: Băsescu este un om al trecutului. Nu el e problema României de azi.[...]

Emil Boc poate fi numit, cu argumente, mediocru sau chiar incompetent, dar nimeni nu i-a negat deocamdată bunele intenţii şi abnegaţia, lucruri rare la un politician.[...]

Nu e intenţia mea să sperii pe nimeni. Poate merită încercat şi cu Opoziţia. Când e o chestiune de interes naţional, e bine să ne gândim totuşi la consecinţe. Cine crede că, oricum, nu poate fi mai rău ca acum, n-are decât să iasă în stradă pentru căderea structurii actuale de putere. Nu e, în sine, nicio pagubă. Poate că ne vom lămuri astfel, o dată pentru totdeauna, şi în privinţa competenţelor Opoziţiei." (subl.mea)

Citiţi mai mult: SENATUL EVZ: Anti-sistem? - Opinii EVZ > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-anti-sistem-962335.html#ixzz1k1EDymKS
EVZ.ro

Este interesant cum lucrurile acestea se intampla dupa numai doi ani, semn ca PDL si Basescu nu numai ca nu au reusit sa construiasca ceva prin reforma pe care si-au propus s-o faca, dar au reusit sa-i nemultumeasca chiar si pe fostii colaboratori, care au sustinut puternic PDL-ul si pe actualul Presedinte. De observat ca Mircea Cartarescu vorbeste de "privatiunile ingrozitoare" la care a fost supusa populatia prin masurile de austeritate, care a asigurat doar "o anumită stabilitate macro- economică, foarte fragilă dar reală". Pe de alta parte Cartarescu tine sa sublinieze:

"Cei care critică zilele acestea "elitele intelectuale" că l-au susţinut pe Băsescu uită cu bună ştiinţă un lucru: că aproape toţi aceşti oameni s-au delimitat de mult de el, pe când susţinătorii USL defilează cu Iliescu şi cu Dan Voiculescu până-n ziua de azi." (subl.mea)

Am mai scris si aici, si aici despre cauzele acestui miting de protest, care, iata, dureaza si nu da semne ca s-ar opri curand. Desi, recunosc, la inceput eram cam sceptic si ma gandeam ca acest miting nu va dura cine stie ce. Insa, iata, in fiecare zi oamenii se aduna in Piata Universitatii si-si striga protestul fata de actuala Putere. 

In comparatie cu alte mitinguri desfasurate in Europa, cel de la noi are un numar mic de participanti. Totusi, cred ca am gresi daca nu l-am considera semnificativ pentru starea de spirit a populatiei in debutul acestui an. Sondajele de opinie te puteau face sa banuiesti ca se va ajunge si la iesirea oamenilor in strada. Iata si alte reactii - aici, parerea D-lui Vasile Dancu. Iata ce afirma, foarte interesant, reputatul sociolog:

"La prima vedere ar părea că este vorba despre un delict de autoritate din partea lui Traian Băsescu, dar nu cred că este doar asta, dacă vorbim de cauza protestelor. Traian Băsescu a fost acceptat în multe situaţii să se comporte ca un Premier. Premierul s-a estompat în timp, iar sintagma guvernarea Băsescu a câştigat destul de mult teren și consistență. Dar asta la nivelul presei şi cel al comentatorilor politici. Uneori confundăm asta cu opinia publică, dar greșim profund. Majoritatea tăcută, acea spirală a tăcerii, acumulează tensiune şi în anumite circumstanțe situație poate exploda. Tensiunea era destul de mare dacă ne uităm în sondaje, din păcate ne-am obisnuit cu catastrofa din sondaje şi oamenii nu mai văd nimic deosebit în faptul că 75% din populaţie spune că nu are bani pentru un trai decent. Nu a contat,cred, niciuna din analizele situației dramatice, căci exista credința că orice ar face guvernul, nu se mai poate opune nimeni. Neputința sindicaliștilor de a da jos guvernul prin mitingurile de anul trecut și din 2010 a creat o senzație de omnipotentă și aroganță." (subl.mea)

De observat ce spun sondajele: 75% din populatie spune ca nu are bani pentru un trai decent!!!!! Pare, literalmente, incredibil!!! Totusi, asa spun oamenii... Si cred ca ar trebui sa-i luam in serios. Faptul ca am ajuns, aproape cu totii, sa nu mai avem incredere in clasa politica este grav. Iata aici un editorial din Adevarul, semnat  Ramona Ursu, care, asa cum afirma, la Revolutia din '89, avea doar 9 ani. E vorba, deci, de un om tanar. Iata reactia din final:

"Nu mă mai miră că hienele au simţit şi acum mirosul prăzii. Damful puterii atrage la fel de mult ca cel al stârvurilor. Nu mă mai miră că încă se “minte poporul cu televizorul”. Că oameni din funcţii-cheie din instituţiile subordonate Guvernului, doctori, profesori, primesc ordin să-i numere pe protestatari. Nu mă mai miră nici că singura remarcă a lui Băsescu despre proteste este tot o bădărănie. Nu mă mai miră, dar asta nu înseamnă că nu-mi pasă şi că nu mă revoltă. Şi nu-mi produce scârbă până la ultima celulă a corpului meu. "

M-a facut sa meditez acest editorial... In special concluzia finala - scarba profunda pe care o resimte tanara autoare. Si, dupa cat mi se pare, cred ca nu gresesc, nu e vorba neaparat de o scarba fata de cineva anume, daca inteleg bine, ci de Scarba, in general vorbind... De o scarba existentiala, fata de tot ce se intampla... Parerea lui Cristian Tudor Popescu am evidentiat-o aici. Adevarul e ca nu prea e in regula faptul ca am ajuns sa resimtim numai scarba...  Nu e in regula faptul ca nu mai exista nicio urma de optimism. Gresesc? Cum sa zic altfel? Aceasta dezolare generala, sincer, nu imi este pe plac. Si nu vorbesc aici de pe o anumita pozitie ideologica. Inseamna ca nu mai exista o "parte plina a paharului"... Si, din moment de ce nu mai exista, nici nu o putem vedea... Oare chiar asa sa stea lucrurile? Oare intr-asa maniera am ajuns de fragili incat o guvernare proasta sa creeze astfel de depresii pe scara larga? Mai bine ne-am pune intrebarea: de ce, cam de fiecare data cand ajunge Dreapta la Putere, efectele guvernarii sale sunt, mai mereu, respinse de oamenii obisnuiti, iar consecintele guvernarii snr catastrofale? Si CDR a venit la Putere pe un val de entuziasm si dorinta de schimbare. Cu toate acestea, si CDR a esuat lamentabil iar partidul care era, daca se poate spune asa, centrul intregii Coalitii, a disparut practic de pe scena politica, ma refer la PNT-CD... Alianta D.A, la randul ei, n-a putut subzista prea multa vreme, PD s-a retras de la guvernare, iar liberalii au guvernat cu masivul sprijin parlamentar al PSD, luand, mai degraba, masuri de stanga, decat autentice masuri liberale, de dreapta. Cred ca Basescu a vrut sa dea autenticitate Dreptei politice romanesti, nu s-o transforme, neaparat, intr-o Dreapta nedemocratica si, dupa cum se vede acum, culmea ironiei, totalmente nepopulara. A reusit? Dupa cum lesne se vede nu prea a reusit, iar basescianismul, de care vorbea candva Dl. Sever Voinescu, esueaza pe zi ce trece. Asa trebuia sa se intample? Este ceva premeditat in asta? Sa nu uitam ca Basescu s-a bucurat in trecut de o mare simpatie populara, lucru ce l-a ajutat enorm in a trece usor de suspendarea din 2007, dezaprobata de popor, si sa revina in forta pe scena politica. Aceasta simpatie populara nu s-a erodat atat de mult incat sa-l impiedice sa castige alegerile in 2009! Desi comportamentul lui Basescu, dupa 2009, a lasat mult de dorit, intrebarea care se pune este daca numai Basescu este raspunzator de esecul actual. Daca, nu cumva, si partidul are o mare parte de vina in ceea ce priveste tot ce se intampla acum. Numai ca, ajunsi in acest punct, asistam la un alt lucru surprinzator. Pentru Basescu jocul nu mai are nicio miza (este la al doilea si ultimul mandat), pe cand PDL a dat dovada de grave carente in ceea ce priveste comunicarea cu populatia, cu un premier ce a lasat deseori locul impetuozitatii naturale a Presedintelui. Basescu concluzioneaza ca traieste in minciuna deoarece oamenii au votat D.A, PDL, Basescu pentru ca PDSR "a facut schimbari", dupa cum a declarat (citatul e din memorie) la o emisiune televizata. Cu alte cuvinte: votul negativ. Au votat asa pentru ca PSD (fostul PDSR) a facut schimbari, si nu din dorinta reala de reforma. Insa reforma, asa cum s-a desfasurat dupa 2009, n-a fost niciodata expusa cu claritate cetatenilor inainte, si, in special, in campania electorala. Atunci era doar celebrul: "Sa traiti bineeeeeee!!!" plus multe promisiuni (in loc de reforma) care nu s-au mai infaptuit. Dupa 2009, jocul ne mai avand nicio miza pentru el, Basescu isi da "arama pe fata". Insa trebuie spus ca partidul sau, PDL, initial a fost de stanga. Ramanand un partid in tranzitie, desi a aderat la Dreapta europeana, PPE. Basescu a vrut sa-l transforme intr-un autentic partid de dreapta. Dar PDL a ramas destul de multa vreme cu o ideologie neclara... Si cred ca si acum situatia, de fapt, e la fel... Insa sunt multe contraste. Spre exemplu intre impetuozitatea naturala a Presedintelui si faptul ca e "gura mare", pe de o parte, si un presedinte al partidului si premier, de Boc vorbesc, care e "tacut ca o lebada". Iar cand vorbeste, vorbeste repede si se grabeste sa puna repede punct frazei. :)) . Adica partidul nu a comunicat, a comunicat, in schimb, Presedintele tarii in locul partidului. Prost sau bine, asta e o alta chestiune, calitatea comunicarii cu cetatenii, cu oamenii. Pentru ca o reforma, pe langa faptul ca trebuie sa crezi in ea si sa fie clara si adaptata realitatilor concrete din tara, ea trebuie sa fie si bine comunicata oamenilor, pentru ca oamenii s-o inteleaga si sa fie de acord cu ea. Asa e democratic, pentru ca aceasta reforma ii priveste pe cetateni si nu poti sa infaptuiesti o reforma facand abstractie de cetateni. Or, atat Basescu, cat si intreg PDL-ul, parca au facut eforturi fizice si intelectuale deosebite ca sa realizeze o reforma prost explicata, piperata cu un condiment de extrema dreapta, iar in final, sa faca abstractie de cetateni, ca si cum cetatenii ar fi ceva abstract.  Or, tocmai aceasta atitudine de abstractizare accentuata a cetateanului, l-a facut pe acesta sa iasa in strada, ca sa-si dovedeasca concretetea, inclusiv a nemultumirilor de care e cuprins din toate partile. Trebuie spus ca o reforma care nemultumeste societatea, care ii nemultumeste pe oameni, in marea lor majoritate, nu poate fi considerata o reforma. Pana la urma se ajunge la respingerea asa zisei "reforme". Asa cum nu poti sa faci reforme, si nicio reforma nu s-a realizat vreodata in felul acesta, impotriva bunului simt. Priveam, nu foarte demult, la o emisiune televizata care dezbatea problema daca Romania este sau nu o tara de dreapta... Din start punerea problemei e gresita! Pentru ca incepi, in felul acesta, sa-i judeci pe oameni de pe pozitii de partizanat politic. Este o eroare fundamentala. De ce trebuie sa fiu "prizonierul" unei anumite ideologii? De ce trebuie ca toti cetatenii sa fie si sa traiasca intr-un fel de gulag ideologic, indiferent cum ar fi acesta - de Stanga sau de Dreapta? E drept? Nu e drept! Si atunci... Dar s-au facut excese mari cu aceasta fortata expunere mediatica a ceea ce inseamna de dreapta, autentic de dreapta, reforma de dreapta. Iar rezultatul este, dupa cum putem constata, un esec catastrofal: s-a ajuns, pana la urma, la atitudini antisistem! Aceasta linie promovata in PPE (va rog, vedeti cazul Ungariei, vedeti nemultumirile la adresa lui Sarkozy, din Franta, vedeti marile mitinguri de protest din Anglia, Italia, Spania, dar si in afara Uniunii Europene, spre exemplu in Israel) mi-e teama sa nu conduca la atitudini antisistem in intreaga Europa. Pentru ca aceasta linie, de care vorbeam, a condus la o stare generala de nemultumire si, drept consecinta, de radicalizare a populatiei, de care nu era nevoie. Nicidecum nu poate fi un raspuns potrivit la criza economica actuala. S-a exagerat mult, prea mult. Si, in felul acesta, un partid intitulat popular, devine, culmea ironiei, nepopular. Asa cum, cel putin asa mi se pare, s-a exagerat foarte mult si cu aceasta austeritate care, dupa cum se poate constata, nu da rezultate benefice in Europa: de observat cum marile puteri economice de pe continent sunt degradate din punctul de vedere al rating-ului de catre Standard and Poor's. Mario Draghi, presedintele BCE, spune ca "suntem intr-o situatie foarte grava"... De unde rezulta ca masura austeritatii e una indoielnica, lucru ce nu poate sa-l lase indiferent pe cetatean, caci pe seama lui e aceasta austeritate. Iar PPE, prin marii sai reprezentanti, Sarkozy, Merkel, nu a reusit sa rezolve problema, desi preocupari exista... Fara rezultate concrete, lucru ce nu se poate sa nu-ti dea de gandit...

Despre situatia politica privitoare la UDMR...

Interesant ce s-a intamplat zilele acestea in viata politica romaneasca: tot felul de frictiuni intre PSD si UDMR si chiar si intre PDL si UDMR. Romania Libera titreaza:
Tensiuni interetnice în Transilvania

"Apropierea alegerilor locale de anul viitor a dinamitat pacea interetnică din Transilvania. În două judeţe în care tensiunile interetnice au fost deosebit de acute, la începutul anilor 1990, politicienii au ales să zgândăre vechile răni. Totul a început cu exagerări. Au urmat declaraţiile belicoase, iar apoi boicotul. În Mureş, consilierii judeţeni PSD boicotează forul condus de reprezentanta UDMR, Edita Lokodi. În Cluj, consilierii judeţeni ai UDMR boicotează şedinţele Consiliului Judeţean condus de reprezentantul PDL, Alin Tişe."

Interesant este ca si PDL este implicat in aceasta poveste, la Cluj. Va avea oare un efect asupra coalitiei...?
Sa citam pe scurt:

"Retragere din cauza reprezentanţei "Ţinutului Secuiesc"
După ce săptămâna trecută consilierii judeţeni PSD nu au avut nici o reacţie la anunţul făcut de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Mureş, Edita Lokodi, referitor la deschiderea unei reprezentanţe a judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna (aşa numitul Ţinut Secuiesc - n.r.) la Bruxelles, acum PSD Mureş a decis să-şi retragă aleşii din forul administrativ judeţean. „Consiliul Judeţean Mureş, prin preşedintele său, este implicat direct în acest demers. Noi nu putem participa la astfel de aberaţii. Suntem sideraţi de lipsa de reacţie a autorităţilor statului, a Ministerului Afacerilor Externe, a Prefectului judeţului Mureş vizavi de această problemă. Aceşti aleşi locali (preşedinţii consiliilor judeţene Mureş, Harghita, Covasna - n.n.) şi europarlamentarii români care susţin acest demers îşi bat joc de noi, pe bani publici", a declarat ieri Alexandru Frătean, care a cerut, totodată, ca UDMR să îşi devoaleze odată pentru totdeauna intenţiile. „UDMR este la guvernare, însă nu a stabilit încă dacă reprezintă interesele României sau nu", a mai spus Frătean. El consideră demersurile pentru deschiderea biroului de lobby de la Bruxelles pentru Ţinutul Secuiesc într-un spaţiu ce aparţine Ungariei drept o iniţiativă ilegală îndreptată împotriva statului român.

Întrebat în legătură cu discrepanţa dintre poziţia consilierilor judeţeni care au tăcut în plenul şedinţei şi decizia conducerii PSD, secretarul general al PSD Mureş, Cornel Brişcaru, s-a limitat la a spune doar că „este o decizie cu caracter politic", dar a atras atenţia că aceasta ar putea duce inclusiv la dizolvarea CJ Mureş şi declanşarea de alegeri anticipate, dacă exemplul PSD va fi urmat şi de celelalte partide româneşti din forul administrativ judeţean."

Si:

"Plăcuţa lui Iorga, motiv de zânzanie
La Cluj, aleşii UDMR au boicotat şedinţa de vineri a Consiliului Judeţean, condus de reprezentantul PDL, Alin Tişe. Gestul lor a fost o formă de protest pentru faptul că primarul PDL din Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a instalat, lângă soclul statuii regelui român al Ungariei, Matia Corvin, o plăcuţă pe care este redat un text semnat de istoricul şi politicianul Nicolae Iorga. Secretarul de stat din Guvernul maghiar, Geza Szocs, a declarat, pentru site-ul politics.hu, că textul cu pricina ar fi antimaghiar. Însă, în opinia istoricilor români de la Universitatea Babeş-Bolyai, textul nu face decât să repare o eroare istorică. Este vorba de faptul că grupul statuar îl înfăţişează pe un oştean care închină regelui steagul Moldovei. Însă, în realitate, regele Matia Corvin a fost înfrânt în luptă de către domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare.
Reacţii şi contrareacţii
Plăcuţa lui Iorga a determinat catalizarea reacţiilor politice. Consulul general al Ungariei, Matyas Szilagyi, i-a cerut public primarului din Cluj să îndepărteze plăcuţa, iar extremiştii din Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania au depus o plângere penală împotriva celor care au pus plăcuţa. Pe de altă parte, şi politicienii români s-au coalizat. Primarul PDL din Cluj, Sorin Apostu, a primit sprijin din partea preşedintelui PSD Cluj-Napoca, Mircea Jorj, care a criticat declaraţiile consulului maghiar."

Interesant este punctul de vedere al Corinei Cretu, europarlamentar PSD:

Ţinutul Secuiesc şi proiectul Tokes de confruntare cu statul român

In final putem, cred, descifra linia politica a PSD in aceasta problema:

"Laszlo Tokes merge înainte pe drumul „precedentului Kosovo”. Puterii de la Bucureşti nu-i pasă. Are nevoie de UDMR pentru a rămâne la guvernare. Doar că preţul acestei nepăsări îl plătim şi-l vom plăti noi toţi. 

Nu condamnând deschiderea unei ficţiuni secuieşti la Bruxelles trebuie să combatem proiectele autonomiste ale lui Tokes şi ai lui. Ci spunând clar ce putem accepta în materie de autonomie administrativă şi descentralizare, dar mai ales alocând transparent şi eficient, după criterii care să excludă amestecul politic, banii de la buget pentru dezvoltarea teritoriului.

Şi mai avem ceva de făcut: să dialogăm cu societatea civilă a minorităţii maghiare, pentru că vedem ce înseamnă dialogul mijlocit de UDMR sau de ficţiunile lui Tokes. Sigur vom constata că maghiarii din România au exact aceeaşi agendă ca şi ceilalţi români, iar rezolvarea lor nu cu ficţiuni teritoriale se va face." (subl.mea)

 Se observa ca PSD nu are incredere, si o spune deschis, ca UDMR ar reprezenta interesele nationale ale Romaniei, desi UDMR este formatiune de guvernamant. Suspiciunile sunt alimentate de gruparea lui Tokes si de idea nastrusnica a constituirii unui Tinut Secuiesc. Pe de alta parte, PDL care guverneaza alaturi de UDMR nu are alta solutie, la Cluj, decat de a se pune pe o pozitie impotriva UDMR sau contrara UDMR. UDMR nu-i aduce PDL-ului mai nimic din punct de vedere electoral, ci e doar util pentru PDL si Traian Basescu la mentinerea stabilitatii politice a coalitiei, dupa cum s-a si exprimat Presedintele, nimic mai mult. Iar UDMR are avantajul de a putea sa-si sustina anumite proiecte legislative in Parlament, tot datorita coalitiei. Insa coalitia cu UDMR nu poate sa-i aduca PDL mai multe voturi, si nici simpatia romanilor. Cred ca PDL a scazut in sondaje si datorita sprijinului pe care europarlamentarii acestei formatiuni l-au oferit lui Laszlo Tokes pentru functia de vicepresedinte al PE. Intr-un fel, atunci, maghiarii s-au mai calmat putin. Acum Tokes e dispus sa atace cu ideea Tinutului Secuiesc. Ei, lucru asta nu cred ca poate sa-i fie favorabil PDL-ului si, drept consecinta, pierde electorat. Pe de alta parte nationalismul nu este o caracteristica a unei Europe Unite. Iar nationalismul unui Tokes, cu evidente si accentuate tuse iredentiste si extremiste, nu poate fi acceptat in Europa. Cristian Preda face cunoscut acest lucru intr-o foarte scurta postare - aici. Joseph Daul, presedintele Grupului PPE din PE afirma ca PPE nu e implicat in organizarea receptiei anuntate de trei membrii UDMR, cu ocazia  deschiderii unei reprezentante a Tinutului Secuiesc la Bruxelles. Deci e vorba de o distantare politica a PPE fata de initiativa buclucasa a UDMR-ului. Europarlamentarii PDL ar trebui sa lupte in PE pentru neutralizarea si anihilarea actiunilor iredentiste ale lui Tokes. Este, bineinteles, si o problema de imagine pentru PDL, mai ales in ceea ce priveste viitoarele alegeri, de a nu se asocia cu grupul lui Tokes,dar si pentru a bloca, daca se poate spune asa, atacurile pe aceasta tema venite din partea Opozitiei. UDMR este prins in sah, pentru ca el nu poate sa-si permita sa supere prea tare Opozitia. USL conduce detasat in sondaje si poate castiga alegerile la fel de detasat. In acest caz UDMR va fi lasat pe dinafara, daca supara prea mult Opozitia. UDMR intotdeauna a avut un loc la guvernare pentru a se putea face o majoritate in Parlament. Daca USL va castiga alegerile cu peste 50%, atunci nu mai au nevoie de UDMR in Guvern si nici de o sustinere din partea acestuia in Parlament. Mai ales ca UDMR a mai scazut si el in sondaje. Asa ca UDMR nu-si poate permite sa lanseze atacuri la adresa Opozitiei. Pentru a nu fi ignorat cu totul in cazul in care USL va castiga detasat alegerile de la anul, lucru ce se cam anunta de pe acum. Pozitia PSD, exprimata de D-na Corina Cretu, este defavorabila UDMR, chiar impotriva acestuia: "Şi mai avem ceva de făcut: să dialogăm cu societatea civilă a minorităţii maghiare, pentru că vedem ce înseamnă dialogul mijlocit de UDMR sau de ficţiunile lui Tokes. Sigur vom constata că maghiarii din România au exact aceeaşi agendă ca şi ceilalţi români, iar rezolvarea lor nu cu ficţiuni teritoriale se va face.". Pentru ca si populatia de etnie maghiara resimte cu greu efectele crizei si sigur ca au exact aceeasi agenda ca si ceilalti romani, iar daca USL, venit la putere, le va rezolva problemele de pe agenda, atunci etnicii maghiari ar putea sa ajunga la concluzia ca se poate si fara UDMR. Lucru ce ar putea sa insemne un dezastru politic pentru UDMR. Pana una alta actuala coalitie se mentine. Foarte fragil. Pe o panza de paianjen...

 

Cutremurul din Japonia si radiatiile...

Ingrozitorul cutremur ce a avut loc in Japonia pune Omenirii o problema foarte serioasa, si anume aceea a energiei atomice. Iata ce am citit pe Mediafax:
Radiaţiile dincolo de zona evacuată la Fukushima nu prezintă pericol pentru sănătate

Traseul probabil al norului radioactiv de la Fukushima 

Armata încearcă să răcească reactoarele de la Fukushima cu elicoptere si camioane cu apă - VIDEO 

O stare de panica s-a creat...Iata ce titreaza si Gandul:

ALERTĂ NUCLEARĂ ÎN JAPONIA - NIVELUL RADIAŢIILOR CREŞTE. Norul radioactiv probabil se va deplasa spre SUA. În CHINA, cetăţenii cumpără sare iodată ca să îi apere de radiaţii

Adevarul e ca toate sursele de energie folosite pe scara larga pe Pamant sunt poluante. Totusi, cea mai periculoasa pare a fi energia nucleara, produsa de elemente radioactive. Daca stam sa ne gandim si la catastrofa de la Cernobil din 1986... si acolo nu a fost vreun cutremur care sa provoace tragedia. Nu ar strica sa ne gandim la alte surse de energie, mai putin poluante sau chiar deloc.
Iata, mai jos, o cronologie a evenimentelor, de pe Mediafax:

CRONOLOGIE: Japonia, devastată de un cutremur şi un tsunami, se confruntă cu o criză nucleară majoră 

Dar, in ciuda acestor evenimente tragice...:

AFP: Europa de Est îşi reafirmă interesul pentru energia nucleară, în pofida accidentului din Japonia  
Foarte interesant de citit articolul de mai sus, din Mediafax. Iata ce arata:

"Ţările foste comuniste din Europa de Est îşi reafirmă în mod hotărât interesul pentru energia atomică, în pofida accidentului nuclear major de la centrala japoneză Fukushima, delimitându-se astfel de vecinii lor occidentali.

La peste 20 de ani de la căderea comunismului, spectrul Cernobîlului nu îngrijorează în mod vizibil aceste ţări a căror industrie nucleară rămâne în mare parte bazată pe tehnologie sovietică.

La Praga, Bratislava, Ljubljana şi Varsovie, liderii politici se pronunţă în favoarea energiei nucleare, mergând până la a denunţa o "isterie" (antinucleară), potrivit declaraţiilor premierului ceh Petr Necas.

Ofensiva lor contrastează cu atitudinea Germaniei, unde cancelarul Angela Merkel a anunţat marţi închiderea imediată, pentru trei luni, a şapte reactoare nucleare vechi.

"Nu reuşesc să îmi imaginez oprirea centralelor noastre nucleare", a declarat Necas miercuri. În oponia lui, închiderea centralelor Dukovany (sud-est) şi Temelin (sud-vest) va determina "probleme economice similare unei catastrofe".

Mai ales Temelin, dotată cu două reactoare de concepţie sovietică VVER, generează nemulţumirea militanţilor împotriva energiei nucleare din Austria şi Germania.

Praga rămâne totuşi surdă la apelurile de a renunţa sau de a-şi restricţiona energia nucleară, care nu sunt decât "populism oportunist" în opinia preşedintelui Vaclav Klaus.

La rândul său, preşedintele sloven Danilo Türk a declarat miercuri la Praga că nu este momentul "propice pentru decizii politice şi panică".

Ca şi Temelin, centrala nucleară slovenă Krsko este prost văzută de ecologiştii austrieci.

Premierul polonez Donald Tusk a lansat, la rândul său, un apel la "bun simţ în pofida emoţiilor, compasiunii şi caracterului dramatic al evenimentelor" din Japonia.

Polonia, care nu are nicio centrală nucleară dar intenţionează să construiască două înainte de 2030, este hotărâtă să continue acest program, a declarat Helena Trojanowska, responsabilă de energia nucleară în cadrul Guvernului.

"Programul nuclear al Poloniei se bazează pe tehnologii mai moderne, pe cele mai înalte criterii de securitate", a declarat ea la Bruxelles.

"Nimic nu se schimbă în Slovacia în privinţa energiei nucleare", a declarat la rândul său Rado Bato, purtător de cuvânt al premierului slovac Iveta Radicova.

Slovacia are două centrale nucleare, Jaslovske Bohunice şi Mochovce (vest), care asigură circa 55 la sută din producţia de electricitate a ţării.

Deschiderea a două tranşe suplimentare la Mochovce este prevăzută în 2012-2013, în timp ce alte două reactoare au fost oprite în 2006 şi 2008 la Jaslovske Bohunice, în conformitate cu angajamentele asumate de această ţară înaintea aderării sale la UE, în 2004.

În Lituania, două reactoare de tip Cernobîl moştenite din epoca sovietică au fost oprite la Ignalina în 2004 şi 2009, conform cerinţelor UE.

Mai conciliant în raport cu alţi lideri din regiune, premierul lituanian Andrius Kubilius cere examinarea "tuturor soluţiilor" pentru a asigura necesităţile energetice ale ţării.

Lituania vrea să construiască o nouă centrală nucleară, pentru a o înlocui pe cea de la Ignalina.

În urma accidentului nuclear din Japonia, comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a anunţat marţi organizarea, pe viitor, a unor "teste de rezistenţă" pentru toate cele 143 de reactoare de pe teritoriul european.""

 Am pus aici tot articolul pentru ca este foarte importanta pozitia tarilor din Europa de Est fata de acest controversat subiect. Si este de remarcat ca Estul Europei este mai putin dezvoltat din punct de vedere economic decat Occidentul. Nevoia de energie (si la un pret ieftin) este foarte mare. De remarcat reactia premierului ceh: ""Nu reuşesc să îmi imaginez oprirea centralelor noastre nucleare", a declarat Necas miercuri. În oponia lui, închiderea centralelor Dukovany (sud-est) şi Temelin (sud-vest) va determina "probleme economice similare unei catastrofe"." Dar si opozitia fata de Germania pe aceasta problema. Dar eu stau si ma intreb: Uniunea Europeana are o strategie clara in acest sens? Inteleg ideea testelor de rezistenta a comisarului european Oettinger, dar nu ma refeream la acest lucru. Ci la faptul daca, sa presupunem, spre ex., ca din cele 143 de reactoare 80 nu trec testul de rezistenta, atunci care ar fi solutiile alternative, in conditiile unei nevoi crescande de energie a unor state mai putin dezvoltate decat Vestul. De fapt o intrebare ar fi si daca Vestul are o strategie in acest sens, pentru ca inchiderea unor reactoare nucleare ar crea, fara indoiala, probleme economice mai mari sau mai mici, depinde. Necas, iata, este ingrozit de o asemenea varianta. Domnia sa spune ca ar echivala cu o catastrofa. Economica, desigur. Iar premierul polonez face apel la: ""bun simţ în pofida emoţiilor, compasiunii şi caracterului dramatic al evenimentelor" din Japonia". De unde se vede ca aceste state, mai putin dezvoltate decat Germania, repet lucrul acesta, nu ar fi ajutate deloc in cazul in care ar trebui, in urma testului de rezistenta, sa-si inchida reactoarele nucleare. Si ar trebui sa le inchida, daca nu ar trece testul D-lui Günther Oettinger, deoarece, toti trebuie sa respectam aceleasi reguli, ca sa reiau o idee a D-nei Cancelar Merkel. Insa, iarasi ma repet, lucrul acesta ar insemna o catastrofa pentru tarile respective. Cum ar ajuta Germania, sau nu numai Germania, de ce nu si Franta sau Marea Britanie, ca sa luam si celelalte puteri economice europene, aceste state mai putin dezvoltate, daca ar trebui sa-si inchida reactoarele, furnizoare de energie? Sau nu le-ar ajuta deloc... Eu stau si ma intreb daca principiul solidaritatii chiar functioneaza asa cum ar trebui in Uniunea Europeana, adica cel bogat sa-l ajute pe cel sarac. De unde se vede ca in situatia unei dezvoltari inegale a Europei (caci nu se poate pune semnul egalitatii intre Germania si Cehia, sau intre Germania si Grecia, ca sa dau niste exemple, din punct de vedere al dezvoltarii economice) nici problemele cu care se confrunta statele nu sunt similare. Atunci putem sa respectam cu toti aceleasi reguli? Daca extrapolam problematica in domeniul financiar, realitatea de pana acum ne spune ca nu, iar exemplul, celebru deja, al Greciei, cu imensa sa datorie publica, pe care nimeni nu stie cum o va plati pana la urma, este revelator. Si sa nu uitam ca acest lucru pune in pericol insasi moneda europeana - euro - si Zona Euro. In ciuda afirmatiilor D-lui Sarkozy care a tot repetat ca jamais nu se va renunta la euro... Si cu toate acestea o solutie concreta nu s-a gasit. Chiar si aceasta pozitie a Tarilor din Est, care contrasteaza cu pozitia Germaniei, ne arata ca sunt inca multe probleme de rezolvat in Europa si ca problemele cu care se confrunta Estul sunt mult mai acute decat cele cu care se confrunta Vestul, chiar si acum la peste 20 de ani de la caderea cortinei de fier. 
In asemenea conditii, care ar fi politica optima ce ar trebui sa si-o insuseasca Europa? Una de dreapta sau una de stanga? Criza actuala a pus partidele populare, de dreapta (sa nu uitam ca PPE e majoritar in PE) intr-o situatie deloc comoda. Pentru ca nu prea au cum sa faca fata si, in acelasi timp, sa-si asigure voturile, luand masuri dure de ajustare a deficitelor, cu repercusiuni de scadere a nivelului de trai al populatiei. Vedem manifastatii de protest la Londra, la Paris. Nemultumirea este in crestere, iar problema somajului nu a putut fi inca rezolvata cu succes. Observam fenomene ingrijoratoare cum ar fi ascensiunea extremei drepte in Franta. Lucru absolut ingrijorator pentru intreaga Europa. Si, dupa parerea mea, increderea oamenilor in partidele de stanga a scazut in ultima vreme destul de mult. Ramane de vazut care va fi raspunsul stangii europene la asemenea probleme. Si este evident ca raspunsul ar trebui sa fie unul care sa contina solutii concrete la provocarile acestui inceput de mileniu. Provocari deloc usoare. Mie mi se pare ca, din punct de vedere politic, nu s-au gasit solutii ideologice. Lucru asta e luat de multi in derizoriu, ca si cum n-ar avea prea mare importanta. Parerea mea este ca idelogiei neoliberale, criticata in prezent, nu i s-a gasit inca o alternativa viabila. Ultra-liberalismul este in stadiul de critica si atat. Insa in asemenea situatii, cum e cea generata de criza economica, o schimbare democratica ar fi necesara si chiar benefica. O schimbare care sa se opuna extremei drepte, de asta i-am si zis schimbare democratica, adica din care sa rezulte democratia si moderatia. Si o solutie (practica) ar putea fi, de ce nu, stanga europeana, aflata pana acum intr-un con de umbra. Pentru ca ar trebui sa constientizam faptul ca starea de criza economica nu a trecut inca. Sunt si voci care spun ca ar putea sa reizbucneasca aceasta criza in Europa, si inca si mai virulent decat pana acum. Lucru din care ar rezulta ca nu au fost eliminate cauzele generatoare ale acestei crize economice. Iar daca ultra-liberalismul ar fi cauza generatoare, cel putin nu vad eu o alternativa concreta, care sa se manifeste in plan politic, economic si social in Europa si care sa fie capabila a indeparta cauzele ce genereaza situatia de criza economica, pe de o parte, si, pe de alta parte sa poata genera progres si in Tarile Estice, parte integranta a Europei Unite. Dar un progres real, nu mimat sau artificial. Aici mi se pare ca este marea incercare cu care ne provoaca acest inceput de mileniu. Eu cred ca ar trebui sa existe, la nivel european, o poltica intr-adevar comuna de dezvoltare economica si de reducere a decalajelor intre statele europene (adica o politica dezvoltare economica ce sa fie comuna tuturor statelor europene din care sa rezulte un obiectiv comun - reducerea decalajelor). Neoliberalismul nu a putut face lucrul acesta, cazul Greciei confirma aceasta ipoteza, dar, de ce nu, si al Italiei, tara care, la randul ei, are o datorie publica de peste 100% din PIB. Se vorbeste de tari care au un mare risc de intrare in incapacitate de plata. Lucrurile acestea trebuie ajustate cumva. Pentru a se ajunge la normalitate. Ramane de vazut cum se va realiza aceasta. De ce spun de o politica care sa fie comuna tuturor statelor UE? Dar ceea ce spune D-na Cancelar Merkel, ca toti trebuie sa respectam regulile comunitare, direct la asa ceva conduce. Ce fel de politica (si ce fel de reguli, pentru ca nu trebuie sa fie nici reguli care sa nu fie respectate de catre cineva, dar nici reguli pe care doar unii le pot respecta cu usurinta, iar altii deloc - adica reguli care sa existe in scriptele europene, dar neaplicabile in unele state, sau care ar defavoriza unele state), asta e alta problema. De fapt asta e si problema. De ce comuna? Pentru ca, daca privim problema la scara europeana, prin prisma Europei Unite, atunci este o chestiune care priveste toata Europa, pe noi toti. Adica este vorba de dezvoltarea Europei in ansamblul sau si ar trebui sa fie o dezvoltare care sa favorizeze si tarile mai putin dezvoltate, precum cele Estice, care fac parte din UE (si nu numai!). Iar o dezvoltare economica armonioasa in UE este de natura sa atenueze conflictele, sa se opuna extremismului, contribuind astfel la consolidarea democratica a Europei.