Powered By Blogger
Se afișează postările cu eticheta PDL. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta PDL. Afișați toate postările

marți, 28 octombrie 2014

Despre Romania lui Victor Ponta si constructia totalitarismului

Ieri mi-au dat si mie de la unul din corturile electorale ale lui Victor Ponta, din centrul Bucurestiului, un calendar si o tiparitura ce contine fotografia lui Ponta strangand maini si pe care e sigla PSD (scris mare) - UNPR-PC(acestea doua scris mic, sub PSD), precum si o prezentare a programului lui Ponta in vederea alegerilor prezidentiale: Marea Unire a Romanilor - Victor Ponta Presedinte. Interesant este insa ceea ce scrie pe verso, si reproduc mai jos:

"Va chem sa facem din nou 
Marea Unire!
Ca presedinte, vreau sa promovez o noua Mare Unire pentru romani. La 100 de ani de la 1918, trebuie sa invatam din nou sa construim impreuna, ca o natiune solidara.

Cred ca doar uniti putem merge inainte. Putem sa cladim ceva durabil doar daca vom reusi sa fim impreuna, muncind pentru acelasi proiect al Romaniei Puternice.

Mandri ca suntem romani, iubindu-ne tara si promovand valorile sale autentice - uniti, nu divizati; privind inainte, nu spre trecut; respectandu-ne, nu atacandu-ne intre noi; construind pentru viitor, nu preocupati doar sa ne distrugem unii pe ceilalti. Uniti intr-un vis comun al Romaniei de maine. Primul pas dupa 16 noiembrie este incetarea starii de conflict din societate - pacificarea Romaniei si orientarea tuturor resurselor spre constructie, bunastare, viitor.

Marea Unire despre care vorbesc inseamna stergerea frontierelor dintre noi - dintre stanga si dreapta, dintre cei implicati si cei neimplicati, dintre cei care au nevoie de ajutorul statului si cei care se descurca singuri. Rolul presedintelui este sa-i trateze pe toti egal si sa ii uneasca pe romani pentru un nou proiect national.

Ca presedinte, voi garanta stabilitatea, constructia, munca, siguranta, dupa un deceniu de cearta si scandal.

E timpul pentru Marea Unire a romanilor!

Victor Ponta"

In primul rand ceea ce este izbitor in acest text de prezentare a programului lui Ponta este ca face referire la "o noua Mare Unire", ca cea de la 1918!! Aici nu e vorba despre Republica Moldova sau Basarabia, cum poate ar crede unii, ci de "stergerea frontierelor dintre noi" (voi reveni asupra acestui aspect). Citind ai impresia ca in Romania este, Doamne fereste!, razboi civil. Ce altceva ai putea gandi la cuvinte precum: "uniti, nu divizati; privind inainte, nu spre trecut; respectandu-ne, nu atacandu-ne intre noi; construind pentru viitor, nu preocupati doar sa ne distrugem unii pe ceilalti." (subl. mea). Un cititor neavizat al acestei fituici electorale ar putea crede ca Romania nu e un stat unitar, romanii fiind divizati. Nici vorba de asa ceva!! Romanii nu sunt deloc divizati si nici nu sunt preocupati sa se distruga "unii pe ceilalti". E greu de inteles de unde au scos cei de la PSD-UNPR-PC asa ceva. Si e iarasi greu de inteles comparatia asta cu Marea Unire de la 1918 deoarece Romania este cat se poate de unita, conform Constitutiei. 

Mai zice: "respectandu-ne, nu atacandu-ne intre noi" - adica asta vrea sa insemne (traduc pentru cei neavizati) sa respectam hotii si coruptii din PSD, nu sa-i atace Justitia, sa le tulbure linistea! Asta e de fapt chitesenta mesajului. In rest, romanii nici nu se ataca intre ei, nici nu sunt divizati, isi iubesc tara, se respecta intre ei, si nu se distrug unii pe altii. Ca sa spunem adevarul pana la capat, oamenii politici romani ii indeamna pe romani la ura intre ei si sa se atace intre ei, cum a facut odinioara tartorul PSD, Ion Iliescu, care a impins minierii in lupta contra societatii civile sau cel ce era al PDL-ului, Traian Basescu, care a incercat o antiteza intre angajatii de la stat (grasii) care ar sta pe umerii celor din mediul privat (slabii), uitand insa sa indemne la reforme reale, sa impulsioneze si reformele necesare in sectorul de stat ca sa schimbe aceasta situatie. Taierile de salarii si pensii nu pot fi catalogate drept reforme. Asa ca e aiuritor ce vrea Ponta: o mare unire asemanatoare celei din 1918!! 

Insa in acest delir pesedisto-pontist se prefigureaza, se zamisleste o gandire de tip totalitar: 
"Marea Unire despre care vorbesc inseamna stergerea frontierelor dintre noi - dintre stanga si dreapta, dintre cei implicati si cei neimplicati, dintre cei care au nevoie de ajutorul statului si cei care se descurca singuri. Rolul presedintelui este sa-i trateze pe toti egal si sa ii uneasca pe romani pentru un nou proiect national."
Daca se sterg frontierele dintre stanga si dreapta politica (altminteri vorbim chiar despre un delir) cum s-ar mai putea vorbi despre democratie? Pentru Ponta e acelasi lucru "cei implicati si cei neimplicati", "cei care au nevoie de ajutorul statului si cei care se descurca singuri". Uitati-va ce varza e in capul astuia, a lui Ponta!! Eu insa reiau intrebarea: cum s-ar mai putea vorbi atunci de libertate si democratie intr-o Romanie in care ar disparea diversitatea? Pe de alta parte cum ai putea sa votezi un om cu o vadita deficienta mintala, precum Dl. Ponta, pentru care cele neegale sunt egale. Pentru Dl. Ponta nu e nicio problema, spre exemplu dansul considera ca 3=4 sau 500=22. Problema este foarte serioasa, pentru ca o astfel de conceptie distruge Romania. Un om care face astfel de comparatii, cu Marea Unire de la 1918, este unul care nu are o gandire in regula. E un om care, asa cum se spune in popor, "o ia pe aratura". Pentru Ponta, Marea Unire de la 1918 este egala, echivaleaza cu ceea ar trebui sa urmeze in epoca post-Basescu: "E timpul pentru Marea Unire a romanilor!". Pentru Ponta situatia este exact ca la 1918, si el doreste sa fie Unificatorul.

Eu pun urmatoarea intrebare: este sanatos din punct de vedere mintal baiatul asta, Victor Ponta?

duminică, 5 octombrie 2014

Sondaje

Cum se explica avansul pe care il are Victor Ponta in sondajele de opinie (v. aici, aici, aici si aici)?

E un lucru curios (cel putin asa mi se pare mie) ce se intampla: putini (sau chiar deloc) analisti nu remarca (sau nu trebuie remarcat acest lucru) normalitatea. Normalitatea care consta, in orice societate democratica, in alternanta. Aici e vorba de alternanta la functia de Presedinte al Romaniei, dupa 10 in care aceasta a fost detinuta (cu mici intreruperi) de catre Traian Basescu. Basescu a fost un Presedinte care a provenit de pe partea dreapta a esicherului politic, din PDL care a trecut de la Stanga la Dreapta, adica, mai exact spus a trecut la PPE (Partidul Popular European, v si aici). Nu intra oare in logica normalitatii democratice ca lucrurile sa se mai si schimbe? Sa avem un Presedinte care sa provina si din partea Stanga (in cazul lui Ponta, de la PES, v. si aici) sau de la Centrul esicherului politic? Recunosc, exista o campanie antiPonta... Nu spun ca nu ar avea justificarile ei. Insa nimeni sau aproape nimeni, ca sa fiu totusi indulgent, nu remarca si partea buna a lucrurilor. Nu spun ca Iohannis ar fi "Traian Basescu 2" sau " un alt fel de Basescu", dar ar fi provenit tot din partea dreapta a esicherului politic. Democratia inseamna, printre altele, schimbare, pluralism... Pe cand la noi se vorbeste in urmatorii termeni, spre exemplu: daca ar castiga Iohannis, sa se schimbe si majoritatea actuala, sa se transforme printr-o ciudata alchimie damboviteana (in niciun caz prin vot), dintr-una de Stanga intr-una de Dreapta, sa poata Dl. Iohannis "guverna". Este asta Democratie si releva o mentalitate democratica? Eu cred ca nu... Si una din cele mai nefaste mosteniri ale regimului Basescu este reprezentata tocmai de acest lucru: "guvernarea Presedintelui", consecinta logica a ceea ce se numeste "Presedinte jucator". Pentru ca este o mare diferenta, de exemplu, intre notiunea de "Presedinte jucator" si cea de, sa zicem asa, "Presedinte activ" - nu-i acelasi lucru. Insa regimul Basescu pare a vrea sa spuna un alt lucru, si anume ca impotriva fenomenului coruptiei nu se poate lupta prin mijloace exclusiv democratice. Asta este teza de baza pe care a sugerat-o acest regim, ce risca, daca ar mai continua nu neaparat cu Basescu in functie, sa se transforme intr-unul de putere personala si discretionara a Presedintelui... Si eu cred ca asta e si teama cetatenilor, ca drepturile si libertatile lor ar putea fi calcate in picioare de un asemenea regim daca ar continua si de aceea preferabila este schimbarea. Este o tema foarte sensibila, care ar putea explica mecanismul schimbarii democratice din Romania actuala. Insa ar mai trebui spus si altceva: starea actuala de fapt, ce dateaza din 2012, cu un USL pe cai mari, care a castigat alegerile parlamentare la un scor zdrobitor si continuata in vremurile din urma de asa zisa Alianta Electorala PSD - UNPR - PC, este si expresia esecului in plan economic inregistrat de guvernarea PDL... Daca PDL nu inregistra un esec din acest punct de vedere, probabil, mai mult decat probabil, am fi avut o continuitate la guvernare si la Presedintie - adica un Presedinte de Dreapta, indiferent daca de la PDL sau dintr-o posibila coalitie. Nu a fost sa fie asa. Or, aceasta, tema economica, reprezinta o a doua tema foarte sensibila in Romania. Este destul de clar ca nu putem considera Guvernarea Ponta, din 2012 pana in prezent, ca fiind una satisfacatoare. Insa in mentalul colectiv exista ideea ca acest lucru se datoreaza si unui Presedinte, Basescu, care a dorit de foarte multe ori sa se impuna peste premier, alterand activitatea Guvernului. Aceasta idee, indiferent daca adevarata sau falsa, produce efecte in ceea ce priveste perceptia electoratului, a marii majoritati: Ponta este scuzat in mai mare masura, datorita lui Traian Basescu, care s-ar fi amestecat in treburile Guvernului ca "sa conduca el, nu Ponta". Acest lucru ar explica procentul foarte mare al celor care il prefera pe Ponta, dar lucrurile s-ar mai putea si schimba, depinde si de prestatia contracandidatului, Klaus Iohannis...

Insa ar mai fi un lucru ce ar trebui remarcat, as zice eu... Si anume ramanerea la Putere - pe cat timp? Indefinit? - daca lucrurile merg bine din punct de vedere economic. Spre exemplu, daca treaba merge bine cu Partidul X, atunci Partidul X este votat in continuare, ce rost ar mai avea aschimbarea? Este un aspect fascizant al vietii noastre social-politice. Este o iluzie sa zicem, sa ne inchipuim ca nu ar exista un astfel de aspect.

luni, 25 august 2014

Despre ideea de a recupera banii...

Ma uitam la Catalin Predoiu, fost candidat al PDL pentru prezidentiale, la Realitatea, vorbind despre recuperarea banilor "furati". El spunea ca, de pilda, s-ar afla in bancile elvetiene o suma de vreo 18 miliarde de euro, daca am inteles bine, bani care, sigur, nu sunt toti furati, dar ar trebui verificat. Ideea era ca ar trebui capacitate serviciile secrete, Interpolul pentru a se face astfel de verificari si, prin efortul statului, sa se recupereze sumele de bani care ar fi fost "furate". O alta idee era ca de ce oamenii bogati nu vin sa investeasca aici, si dansul dadea exemplul unui spital. Si mai era o idee legata de faptul ca sunt, dom'ne, si oameni care vor sa creeze locuri de munca in mod cinstit, platindu-si cinstit impozitele...

Cred ca se ridica doua probleme.
1. Bun, sa zicem ca recuperezi sumele de bani, care ar fi consistente intelegand prin asta cateva miliade de euro, banii acestia vor ajunge la stat.Va reusi, va fi capabil statul sa-i administreze, sa-i utilizeze, sa-i foloseasca intr-un mod eficient? Caci dupa cum arata lucrurile cel putin la ora actuala raspunsul este: NU. La ora actuala statul n-are bani, dar tine un sector de stat (intreprinderi de stat + functionari publici) foarte ineficient, fara sa faca investitii. Pe de alta parte, Romania nu se reduce numai la spitale sau la scoli, publice aici la noi. Deci dupa cum arata lucrurile, cel putin la ora actuala, e greu de presupus ca statul va utiliza eficient acesti bani.
2. De ce s-au transferat sumele acestea peste granita si stau frumos prin bancile din Elvetia... ? Fenomenul acesta a aparut datorita faptului ca, inca incepand din 1990, sa nu zic din 1989!!, Romania a fost proiectata sa ajunga doar o piata de desfacere pentru produsele venite din exterior. Si chiar asta s-a intamplat, deschizandu-se granita pentru produsele din export, lucru ce a facut ca in scurt timp importul sa depaseasca cu mult exporturile, dezechilibrandu-se balanta comerciala. In conditiile acestea nu prea mai are rost sa produci ceva aici si, evident, e mai bine sa-ti pui banii in banci sigure precum cele elvetiene. De fapt, fenomenul asta s-a intamplat la o scara mult mai mare, trebuie s-o recunoastem, in Grecia, cei bogati avand in conturile din bancile elvetiene 200 de miliarde de euro, marele perdant fiind statul elen care incearca fara succes sa limiteze evaziunea fiscala. Dar, spuneti-mi: ce produce Grecia? Deoarece Grecia a trait pe datorie multi ani si a si acumulat datorii imense, dupa cum se stie. Economia Greciei este bazata pe sectorul tertiar al serviciilor in proportie de peste 80%. Sectorul serviciilor a luat o amploare destul de mare si la noi, dar e adevarat ca o deosebire esentiala este ca datoria noastra publica e mult mai mica decat cea a Greciei. Cu toate acestea se observa ca in astfel de tipuri de economii - tara care sa ajunga doar o piata de desfacere pentru produsele straine -  cei bogati isi cam trag banii afara. Ce poti sa faci aici cand vine din alta parte? Si atunci te gandesti, desigur, sa-ti pui banii in siguranta.
2.1. De aceste lucruri e legata si problema crearii de locuri de munca. Si aici trebuie sa specificam: locuri de munca productive, nu alte locuri de munca. Or, aceste locuri de munca productive trebuie create de sectorul privat, statul neputand face asta. Pentru ca sa faci locuri de munca trebuie sa ai capital, sa ai bani, ca nu oricine poate crea locuri de munca. Dl. Predoiu vrea cinstit, platind impozite. Nu pune problema cat de dezvoltat este secotrul privat la noi. Pe de alta parte nu pune problema daca am iesit din logica pietei de desfacere pentru produsele straine. Adica daca are rost sa investesti aici. Si nici nu l-am auzit sa militeze pentru impozite mai mici, lucru care sa dea aripi sectorului privat. Poate ca e si riscant sa investesti in Romania si poate ca de aceea oamenii isi muta banii in bancile elvetiene si nu le scot de acolo pentru ca sa investeasca aici. Desi Standard & Poor's a imbunatatit ratingul de tara al Romaniei, totusi pana mai ieri eram la categoria "junk", aratandu-se:
"S&P ar putea îmbunătăţi ratingul României dacă programul de consolidare bugetară, reformă a finanţelor publice şi restructurare a companiilor de stat este implementat cu succes, fără schimbarea actualelor trenduri privind dezechilibrele externe şi stabilitatea sectorului financiar.
Calificativul de ţară al României ar putea fi revizuit negativ dacă reapar dezechilibrele externe, dacă se reduce stabilitatea sectorului financiar sau deficitul bugetar creşte semnificativ."


Totusi, suntem la "BBB-", ultima treapta din categoria recomandata investitorilor. La fel, Moody's si Fitch ne evalueaza ca fiind pe ultima treapta recomandata investitorilor (v. si aici), evindentiind ca:
"Moody’s ar putea îmbunătăţi ratingul României dacă va avea loc o accelerare pronunţată a creşterii economice fără agravarea dezechilibrelor macroeconomice, dacă riscurile de finanţare se vor reduce şi dacă va avea loc o creştere a eficienţei sectorului de stat.
Ratingul ar putea fi redus în schimb dacă ar avea loc o inversare a recentei consolidări fiscale, cum ar fi creşterea îndatorării, dacă ar avea loc o scădere a competitivităţii sau o înrăutăţire a balanţei de plăţi."
Interesant de citit aici cum ne evalueaza Fitch Ratings, specificand:
"De asemenea, Fitch arata ca ratingul Romaniei s-ar putea imbunatati daca vor aparea urmatorii factori:
  • O tendinta de crestere economica puternica, generata, de exemplu, de reforme structurale sustinute in privinta intreprinderilor de stat, a cheltuielilor din sanatate si din administratia publica. Aceste reforme ar conduce la o mai mare incredere ca Romania isi reduce decalajele de venit in raport cu colegele din UE.
  • Reducerea mai rapida a ratelor datoriei externe.
In schimb, Fitch avertizeaza ca urmatorii factori ar putea inrautati ratingul Romaniei:
  • O relaxare fiscala semnificativa care sa puna in pericol stabilitatea finantelor publice.
  • O pierdere sustinuta de ritm in implementarea principalelor reforme structurale, de exemplu, ca urmare a instabilitatii politice.
  • Socuri macroeconomice sau geopolitice externe care sa erodeze semnificativ bufferele fiscale si externe ale Romaniei."


Mai multe aici: despre Standard & Poor's, Moody's si Fitch. Adevarul este ca marile agentii de rating ne evalueaza la limita cea mai de jos, favorabila totusi, pentru investitii. Nu putem avea pretentia de a veni aici masiv investitii daca nu reusim sa ne imbunatatim situatia. Observati cuvintele de ordine care arata cum se poate imbunatati ratingul: reforme structurale in privinta companiilor de stat cu pierderi, cresterea eficientei sectorului de stat, consolidare bugetara, competitivitate, crestere economica, stabilitate, intarirea tarii fata de socurile macroeconomice sau geopolitice externe. In ce masura am putea noi sa realizam astfel de lucruri? Cred ca aceasta e problema. Insa ar trebui incercat ceva.

marți, 27 mai 2014

Previzibil...

Rezultatul (aici si aici) alegerilor europarlamentare a fost, dupa parerea mea, mai mult decat previzibil. Eu am scris aici despre un sondaj care anticipa ceea ce va urma nu peste mult timp. Singura surpriza, ca sa zic asa, a fost Mircea Diaconu care a obtinut un scor mai mare decat PMP!! Anuntul D-lui. Antonescu legat de faptul ca europarlamentarii PNL vor trece in barca PPE iarasi nu ar trebui sa ne mire. PD, odinioara, a facut acelasi lucru cand a trecut peste noapte de la stanga la dreapta esicherului politic. Insa aceste aspecte ridica o problema in legatura cu Dreapta noastra politica sau cu "asa zisa dreapta", cum s-ar exprima Cristian Tudor Popescu. Si s-ar putea sa fie una din cauzele esecului acesteia. E vorba de lipsa atasamentului fata de o anumita ideologie politica. Trecerile acestea dintr-o barca in alta n-au nimic comun cu un crez politic ci sunt dictate de interese de tot felul, inclusiv personale si de calcule politice de tot felul, inclusiv electorale. Sa luam, spre exemplu, USL care nu a fost decat o alianta electorala, asa a fost si definita de la bun inceput. N-a avut nicio baza doctrinara. Iar daca PNL a fost in aceasta alianta, lucrul a fost determinat de interesele si calculele de care vorbeam mai sus, fara nicio legatura cu ideologia. In general vorbind, la noi, ceea ce se cheama "Unitatea Dreptei" nu e altceva decat un ansamblu eterogen din punct de vedere ideologic, compus din mai multe partide diferite, fara vreo legatura ideologica intre ele. La fel a fost si CDR. Si e chiar sub semnul intrebarii cat de crestin-democrat a fost PNTCD atunci... CDR a fost constituit tocmai pentru a invinge PSD (indiferent ce denumiri a avut in trecut), nu din alt motiv. La fel ca atunci se pune problema si azi: crearea unei coalitii, eterogene de altfel, pentru a invinge PSD, pentru a avea succes in alegeri si nu pentru a afirma in societate niste valori ideologice.

Interesant este ca toti analistii si consultantii politici isi pun problema ce va urma si sunt toti cu ochii pe rezultate si sondaje de opinie. Nu vad pe unul care sa schimbe paradigma si sa arate ca trebuie afirmate si promovate valori. Spre exemplu, daca esti liberal, membru al PNL, ar trebui sa afirmi valorile liberale, ar trebui sa faci cunocute ideile partidului european la care esti afiliat. Sa le explici pe intelesul tuturor. Sa spui cum trebuie procedat in Romania intr-un sens liberal, de unde trebuie pornit. Or, tocmai astfel de lucruri nu se fac. Iar daca nu le faci atunci nici oamenii nu te urmeaza si nu poti sa cresti in intentiile de vot ale cetatenilor. La alegerile europarlamentare, PNL, fata de 2007, nu a crescut decat cu doua procente. Tot e ceva fata de PDL care a pierdut cel mai mult!! La PDL s-a vazut cel mai bine lipsa de consistenta ideologica, fiind un partid construit in jurul liderului, Traian Basescu, care a acaparat, ca sa zic asa, intregul partid si a condus dupa ideile lui, dupa cum a vrut (betia puterii e foarte puternica!!). Odata prabusindu-se increderea electoratului in Traian Basescu, s-a prabusit si cea in PDL, iar partidul a ajuns acum unde a ajuns.

Ideea ca PNL sa treaca la PPE e una pe care eu o consider proasta! Ar deruta si mai mult electoratul, nu numai liberal. Am avea o inflatie de partide afiliate la PPE, lucru ciudat. Bineinteles ca n-ar face bine PNL-ului, care s-ar putea sa piarda electorat, iar in 2016 vin alegerile parlamentare.

Cu toate erorile sale, desi are oameni suspectati de fapte de coruptie, desi are vestitii baroni, PSD ramane partidul de la noi care e cel mai ancorat, daca se poate spune asa, intr-o anumita ideologie politica, cea social-democrata. La PSD, cu toate ca nu pare de natura evidentei, liderul, ca persoana anumita, conteaza mai putin. Spre exemplu, Victor Ponta nu e atat de carismatic precum Traian Basescu in perioada lui de glorie, sau Ion Iliescu. Nu se poate spune despre el nici ca a excelat in ceea ce priveste guvernarea. Cu toate acestea este in preferintele electoratului si s-ar putea sa castige cursa pentru prezidentiale.

Iata un editorial interesant semnat de Rodica Ciobanu, in Gandul, pe care il recomand a fi citit integral si in original:

De la alianţa antiBăsescu, la coaliţia antiPonta

in care iata ce se arata printre altele:
"Dacă PNL, PD-L, PMP, FC vor reuşi să construiască o platformă comună, susţinând un candidat unic la preşedinţie, atunci prezidenţiabilul Ponta va avea cu adevărat motive de îngrijorare, nefiind exclus să piardă alegerile. Aceasta ar antrena după sine destabilizarea şi, în cele din urmă, înlăturarea USD de la guvernare, caz în care carierei politice a actualului prim-ministru i s-ar pune punct. Or tocmai acest coşmar vrea să-l evite, declarându-se disponibil să discute cu lberali"
De construit o platforma comuna ar putea s-o faca. Insa o astfel de alianta ar fi chiar mai toxica decat una facuta pentru castigarea alegerilor parlamentare. Ar insemna ca un grup de patru partide, care n-au nicio legatura ideologica intre ele, care nu impartasesc valori comune, sa se uneasca pentru a sustine cu succes un om pentru alegerile prezidentiale. Cu alte cuvinte, sa aduca la Putere un om, o singura persoana! Sa ne gandim la Alianta D.A. care a sfarsit destul de repede dupa ce PD trecuse la PPE (crestin-democrati) pe cand PNL a ramas totusi un partid liberal. Ar veni la Putere candidatul Dreptei. Al carei Drepte? Inevitabil ar incepe certurile intr-o astfel de alianta si, in cele din urma, s-ar dezbina. In schimb omul adus de ei la Putere ar ramane fara sa stim exact ce fel de politica va face sau va face politica partidului din care provine, ce nu are nicio legatura cu celelalte partide din respectiva alianta. De aici se vede ca notiunea de "Unitatea Dreptei", la noi, este destul de vaga, slab conturata din punct de vedere politic. Este foarte dificil sa spui in ce consta asa ceva, care este miezul ei. Asta este una din cele mai mari dificultati in ceea ce priveste Dreapta politica de la noi. Din cele patru partide, trei dintre ele - PDL, PMP si FC -  se definesc ca fiind crestin-democrate. Art. 9 din statutul Partidului Forta Civica spune ca "doctrina este liberal-conservatoare bazata pe principii traditional-crestine si valori comunitare". Art. 145 din statutul PDL spune ca "ISP promoveaza doctrina populara, ca sinteza a valorilor crestin-democrate, liberale si conservatoare. In Programul Politic al PMP se arata, la cap. Identitate, ca partidul "se defineste ca un partid modern, de centru-dreapta, inspirat de traditia crestin-democrata si clasic-liberala din Europa", facand trimitere tot la PPE. Si sunt, totusi, trei partide diferite... Exista vreo legatura intre ele? La PNL avem principii si valori liberale, ne vorbeste de economia liberala. Sunt valori si principii de la care PNL nu trebuie sa abdice! Si sunt singurele care se opun cu adevarat PSD-ului prin crearea unui stat liberal. Pe cand o alianta intre cele patru partide n-ar avea alt efect decat sa constituie PDL-ul mare, adica ar fi tot un fel de Alianta D.A. si ar sfarsi foarte probabil la fel ca Alianta D.A., putand sa pagubeasca PNL-ul.

sâmbătă, 24 mai 2014

Vin alegerile europarlamentare!

A fost o campanie electorala anosta, dupa parerea mea. Nu stiu daca vreun partid a reusit sa convinga electoratul in totalitatea sa. Cristian Preda vorbeste despre faptul ca: "În România, nu există partid anti-european, ci o decepție politică de proporții.". Ideea este cu atat mai interesanta daca o punem alaturi de editorialul lui Cristian Tudor Popescu din Gandul:

Să fie primit!

in care iata ce se arata:
"Duminică, PSD va câştiga nişte alegeri zise „europene”, care au mai puţină legătură cu Europa decât alegerile de primar în comuna Glodenii Gândului – acolo măcar poate fi vorba de a atrage nişte fonduri europene ca să faci un drum sau un pod. La Bruxelles, parlamentarii noştri se vor duce ca să ia o leafă spre 10.000 de euro pe lună din banii noştri şi să-şi faulteze adversarii politici de la Bucureşti. Sau să debiteze aiureli în plenul european şi să se ocupe intens cu degustări de bere belgiană. Sau să tacă mâlc.

Dacă puţinii cetăţeni – circa un sfert din electorat – care vor vota ar face acest gest ghidaţi de „europenism”, PSD ar fi ultimul pe listă sau chiar în afara ei. Sub diversele lui denumiri, începând cu FSN, PSD este, de un sfert de veac încoace, un partid antieuropean. Relaţia cu UE a însemnat întotdeauna pentru pesedişti fabricare de imagine pentru partid la intern prin extern, după metoda Ceauşescu, o maimuţăreală „occidentalistă” menită să camufleze un comunism rezidual radioactiv – Ion Iliescu – , interese personale ordinare şi penale – Adrian Năstase, Hildegard Puwak, Adrian Severin – , tovărăşia cu infractorii – Nicolae Văcăroiu, Mircea Geoană – , bulimia de putere a lui Victor Ponta. Niciodată liderii PSD nu au acceptat principiile libertăţii bazate pe o justiţie puternică şi corectă şi pe adevăr în economie, pe care le impune Bruxellesul, deoarece ele contravin fundamental structurii de mafie postcomunistă a partidului.

În vara lui 2012, antieuropenismul PSD a ieşit la iveală în toată grosimea lui solzoasă. Ponta şi ai săi, împreună cu Antonescu şi liberalii, mai aveau puţin şi scoteau România din Europa ca să câştige încăierarea pentru putere cu piratul politic Băsescu.

Şi totuşi, PSD va fi votat şi va câştiga încă o dată. De fapt nu a pierdut nicicând, din 1990 încoace. A obţinut, ca partid, scorul cel mai mare şi în 1992, şi în 1996, 2000, 2004, 2008, 2012, fiind scos de la guvernare doar de coaliţii electorale de conjunctură zise „de dreapta”.

Opţiunea pentru PSD este o constantă perenă a naţiei în acest sfârşit şi început de veac. Ea corespunde unei mentalităţi majoritare pe plaiurile noastre: gânditul cu buzunarul şi burdihanul.

De când se ştie, PSD a dat, sau a promis că dă, bani de la stat şi oamenii au luat, uneori de pe jos. Românii nu cumpără libertatea, dreptatea, adevărul, morala – nu le primesc nici pe daiboj. În schimb, dacă li se dă ceva, de la o porţie de fasole cu cârnaţi până la o găleată sau o amânare de rată la bancă, asta e foarte firesc – nu se întreabă de ce vine pomana, cât a furat, de fapt, cel care dă, cât o să-l coste până la urmă pe cel miluit.

Să fie primit! Este chintesenţa gândirii politice populare româneşti, nu doar a participanţilor la pomenile ortodoxe.

Ponta se pregăteşte să încalece România pentru că Băsescu a tăiat salariile şi pensiile în 2010, adică a lovit în Sfânta Sfintelor, în Graalul românesc: burta şi buzunarul. Altfel, Băsescu şi banda lui rămâneau bine mersi la putere şi azi.
Opţiunea românilor pentru Ponta şi PSD nu este vreo clipă una morală, nu fac decât să înlocuiască un ticălos cu altul, cu deosebirea că unul i-a operat pe faţă la buzunar şi la burtă, celălalt încă nu.

Tinerii mei colegi se tem pentru libertatea de exprimare şi pentru libertate în general în această ţară cu Ponta preşedinte şi PSD la guvernare. Au toate motivele. Dacă însă speră să cutremure masele de alegători avertizând asupra acestui pericol, vor fi crunt dezamăgiţi.

Conceptul maxim de libertate, dreptate şi morală la nivel de masă în România acestui an este graţierea lui Gigi Becali.

Speranţa e în altă parte.

Joe Biden ar fi putut să ne spună doar atât: sunteţi ţară NATO, sunteţi partener strategic al Americii, vă suntem alături în caz de agresiune, trebuie în schimb să îndepliniţi sarcinile politico-militare şi de intelligence pe care vi le dăm, să ne puneţi la dispoziţie obiectivele pe care vi le cerem şi să măriţi bugetul apărării. Asta nu e puţin, e mult, foarte mult: gândiţi-vă ce atmosferă ar fi fost acum în România dacă între noi şi Rusia nu exista pavăza NATO. Dar nu totul.

Vicepreşedintele a arătat că SUA sunt interesate de structura internă a României. Nu privesc această ţară ca pe o cutie neagră, black-box, din care la un anume input obţii un anume output, fără să te intereseze ce e înăuntru. Şi n-o fac din poziţia misionarului interesat de civilizarea morală a României, ci dintr-un motiv cât se poate de pragmatic: prin zona noastră va trece un război economic lung şi dur între SUA-UE şi Rusia-China. Americanii au nevoie, deci, de o Românie sigură şi stabilă economic, nu doar politico-militar. Pe aici vor trece fluxuri importante de bani şi materiale. Un nivel înalt al corupţiei este inacceptabil pentru Washington.

Prin urmare, spune Biden, oricine ar ajunge la putere anul acesta la Bucureşti să nu-şi facă iluzii că poate scoate Justiţia pe linie moartă. America – şi nu societatea civilă din România, invocată cu o veche şi nobilă sensibilitate democratică de mr. Biden în vreme ce militanţii anti Roşia Montană şi pro Pungeşti susţin, văd, ecou prostesc al boicotării referendumului din 2012, absenţa de la vot ca metodă de luptă anti clasa politică – este speranţa că n-o să avem pe aici un soi de Belarus."
Gandul a mai publicat luna trecuta un articol despre prezenta la vot:

SONDAJ: Europarlamentare 2014. Mergeţi la vot? DA sau NU

in care se arata:
"Românii sunt chemaţi la urne în data de 25 mai pentru a vota la europarlamentare. La ultimele alegeri pentru Parlamentul European, din 7 iunie 2009, prezenţa la vot a fost de 27,67%.

Europarlamentare 2014. Alegătorii români se vor prezenta la urne în 25 mai pentru a-i alege pe cei 32 de deputaţi români în Parlamentul European. Rezultatele din toate cele 28 de state membre vor fi anunţate în seara zilei de duminică, 25 mai.

Europarlamentare 2014. De la aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, în iulie 2013, Parlamentul European numără 766 de deputaţi. Cu toate acestea, numărul deputaţilor a fost redus la 751 pentru alegerile din 2014 şi va rămâne constant în viitor. Aceşti deputaţi vor reprezenta peste 500 de milioane de cetăţeni din 28 de state membre.

Europarlamentare 2014. O noutate majoră introdusă după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009, este că, pentru prima dată, nominalizarea de către statele membre a preşedintelui Comisiei Europene care îi va succeda în funcţie lui José Manuel Barroso, în toamna anului 2014, va trebui să ţină seama de rezultatul alegerilor europene. Candidatul la această funcţie va trebui aprobat de noul Parlament: în conformitate cu tratatul, Parlamentul „alege” preşedintele Comisiei. Prin urmare, alegătorii au acum un cuvânt greu de spus în privinţa candidatului care va prelua cârma Uniunii Europene.

Europarlamentare 2014. Prezenţa la urne a românilor la alegerile europarlamentare precedente a fost mult mai scăzută decât la scrutinele pentru locale, parlamentare sau prezidenţiale. În 7 iunie 2009, 27,67% dintre cetăţenii români cu drept de vot au mers la urne pentru alegerea memrilor României în Parlamentul European."
Recomand cititrea integrala si in original a tuturor articolelor.

In ceea ce priveste editorialul D-lui. Cristian Tudor Popescu, nu prea sunt de acord. "Ganditul cu buzunarul si burdihanul"? Sanctionam cetatenii? Dar de ce sa nu sanctionam partidele? Care promit vrute si nevrute prin campaniile electorale iar "cand fu la o adica", vorba lui Nea' Marin, se alege praful si pulberea de toate promisiunile facute. Si atunci cum sa nu te apuce deceptia politica? Bine ca nu ne apuca furia politica!!! Dl. Preda spune asa:
"În 2009, au venit la urne puțin peste 27% din alegători, iar explicația cea mai plauzibilă a prezenței scăzute la urne a fost absența unui clivaj semnificativ în materie europeană. În 2014, s-ar putea să nu participe la scrutin nici o cincime din votanți, chiar dacă între timp tensiunile din societate referitoare la Uniune s-au manifestat foarte clar."
Si de ce sa ne mai mire cand oamenii nu numai ca nu traiesc bine dar sunt si mintiti practic in fata de fiecare data, in fiecare campanie electorala. Oamenii gandesc cu burdihanul? Pai, stai, nene, putin? Cu cine sa voteze? Cu o dreapta divizata care si asa nu le-a adus binele promis prin acel "Sa traiti bineeeeeee!!!"? Ne miram de ce voteaza cu PSD? Dar spuneti-mi prin ce a excelat PDL-ul cat timp a fost la guvernare? Si prin ce virtuti politice exceleaza asa zisa dreapta acum? Asa ca se explica foarte clar de ce prezenta la vot va fi probabil foarte mica si de ce oamenii voteaza cu PSD. Ce bine le-a adus Comisia Europeana condusa de un popular, ma refer la Dl. Barroso? Cum poti sa spui:
"Şi totuşi, PSD va fi votat şi va câştiga încă o dată. De fapt nu a pierdut nicicând, din 1990 încoace. A obţinut, ca partid, scorul cel mai mare şi în 1992, şi în 1996, 2000, 2004, 2008, 2012,  fiind scos de la guvernare doar de coaliţii electorale de conjunctură zise „de dreapta”."

ca dupa aceea sa adaugi:
" Opţiunea pentru PSD este o constantă perenă a naţiei în acest sfârşit şi început de veac. Ea corespunde unei mentalităţi majoritare pe plaiurile noastre: gânditul cu buzunarul şi burdihanul."
cand tocmai ceea ce ai spus prima data explica de ce PSD este constanta de care vorbesti! Si cum sa nu fie asa daca atunci cand vorbim de dreapta politica de la noi, vorbim, de fapt, de "coalitii electorale de conjunctura zise "de dreapta"". Or, asta nu are nicio legatura cu "buzunarul si burdihanul" cetateanului! A venit Traian Basescu care ne vorbea de desfiintarea statului social, iar acum aflam ca, de pilda, Franta, Germania sunt state sociale, care cheltuiesc pentru protectie sociala un procent mult mai mare din PIB-ul lor decat cheltuieste Romania, in acelasi scop, din PIB-ul ei. Nu se poate sa prostesti la infinit cetatenii in fata!! Ca sa vezi cum functioneaza "buzunarul si burdihanul" in Franta si Germania, sau Marea Britanie, ca sa dau numai trei exemple!! Mai dihai decat in Romania!! Aia, de acolo, din Vest, n-au deceptii politice!! Sunt de-a dreptul eurosceptici!!

luni, 13 ianuarie 2014

Transparenta in cheltuirea banului public...

... in mod sigur auzim foarte des aceste cuvinte. Interesant este de vazut cum se realizeaza practic in Romania asa ceva.
Gandul

Tom Bugeţel i-a înnebunit pe primari. „E o multiplicare diabolică a hârtiilor, de la 1 ianuarie. Dracu’ a făcut ordinele astea. Dar şi dracu’ le făcea mai bine!”

Se arata ca:
"Primarii au început anul electoral 2014 cu o nouă revoltă la adresa Guvernului. Ţinta lor principală: ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, dar şi secretarul său de stat, Gheorghe Gherghina, care au semnat, pe finalul anului trecut câteva ordine care au simplificat munca funcţionarilor din Trezorerie, dar au multiplicat birocraţia, bulversând primarii.

Cei mai afectaţi sunt primarii de comune sau cei ai localităţilor mici, în care, un singur funcţionar din primărie are de făcut acum, de 10 sau chiar 20 de ori mai multe hârtii pentru achiziţii sau pentru plata contribuţiilor sociale aferente salariilor. Este de altfel, potrivit primarilor contactaţi de gândul, unul dintre motivele principale pentru întârzierea plăţii salariilor unor categorii de bugetari, situaţie care ar urma să se repete lună de lună.

“E o multiplicare diabolică a hârtiilor, de la 1 ianuarie. Dracu’ a făcut ordinele astea. Dar şi dracu’ le făcea mai bine!”, este revoltat primarul independent Emil Drăghici, din Vulcana-Băi (Dâmboviţa), preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACoR).

Aceeaşi nemulţumire există şi între primarii USL. Ales sub sigla PSD în Cornu, comuna din Prahova în care îşi au casele de vacanţă atât familia lui Adrian Năstase, cât şi cea a premierului Victor Ponta, primarul Cornel Nanu reclamă la rândul său "prostiile celor de la Finanţe, începând cu domnul Voinea, domnul Chiţoiu, domnul Gherghina". "Trebuiau să se gândească, să ne consulte şi pe noi. La prima ocazie o să ridic problema în conducerea PSD", spune Nanu.

În apărarea sa, Liviu Voinea spune că schimbările erau necesare, iar salariile se vor plăti în cele din urmă. "Ce a făcut Ministerul Finanţelor? A dat mai multe ordine în aplicarea ordonanţei din octombrie. Trezoreria centrală a făcut traininguri. Toate instituţiile publice au participat la aceste seminarii, prin directorii economici", se justifică ministrul delegat pentru Buget.

De la 10 la 96 de ordine de plată pentru o singură şcoală

Nu mai puţin de şapte ordine de ministru date în decembrie 2013, unele după jumătatea lunii, i-au dat peste cap pe primari care le-au găsit pe masă la întoarcerea din vacanţă, pe 6 ianuarie 2014. Actele normative, intrate în vigoare de la 1 ianuarie pentru instituţiile publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, schimbă semnificativ modul în care se întocmesc documentele pentru plata salariilor bugetarilor care ţin de primării - inclusiv a celor din învăţământ - sau pentru cea a contribuţiilor sociale aferente acestora.

Plăţile pe stil nou nu se mai fac unitar, ci pentru fiecare reţinere (sănătate, pensii, şomaj, CAR etc), ordinele de plată se fac pe o hârtie specială, pentru un singur salariat întocmindu-se minimum 4 ordine de plată, susţin sindicaliştii Federaţiei "Spiru Haret".

Dacă în fostul sistem de reglementare o şcoală făcea 10 ordine de plată, acum face 96 şi dacă avea 6 conturi bancare acum va avea 70.

Totul s-a transpus într-un soft în care fiecare din cele 13.300 de instituţii publice au avut obligaţia de a se înscrie până la finalul anului trecut. "Sunt 13.300 de instituţii publice. 11.000 se înregistraseră până la 31 decembrie în acest sistem. Nu era imposibil să faci lucrul ăsta până la 31 decembrie. În prezent s-au înregistrat toate", susţine Liviu Voinea.

Drăghici: "E nebunie!"

Dacă la Ministerul Finanţelor oficialii guvernamentali sunt mulţumiţi că vor avea detalii financiare la un click, primarii, în spatele cărora vor sta în 2014 două campanii electorale importante, sunt revoltaţi.

"E nebunie! Sunt nişte reglementări noi de la 1 ianuarie… Dracu’ le-a făcut. Dar şi dracu’ le făcea mai bine. Eu am încercat să mă înţeleg bine cu toată lumea, dar aşa ceva nu se poate. E o multiplicare diabolică. În loc să fac un ordin de plată trebuie să facem 24 de ordine de plată pentru Trezorerie. Întrebaţi orice primar de comună să vă spună cum s-a procedat la depunerea în Trezorerie a documentelor privind plata contribuţiilor lunare. E valabil şi pentru salariile din învăţământ, şi pentru toate celelalte", spune Emil Drăghici, preşedintele ACoR.

Din Prahova, primarul PSD din Cornu, confirmă aceeaşi bulversare în administraţiile locale. "Dacă pentru plata salariilor făceam 20 de ordine de plată, acum facem 70. Eu am 10 funcţionari în primărie. Unul se ocupă de aşa ceva. Stăm aici şi noaptea să putem da salariile oamenilor. Eu fac parte din partidul de guvernământ, dar nu înseamnă că trebuie să îi laud când fac prostiile astea! Ministerul de Finanţe. Începând cu domnul Chiţoiu, domnul Voinea, domnul Gherghina probabil. Poate că le-au făcut nişte funcţionari de acolo, dar dânşii le-au semnat. Trebuiau să se gândească , să ne consulte şi pe noi. La prima ocazie o să ridic problema în conducerea PSD", e revoltat Cornel Nanu.

Este de altfel, unul dintre motivele principale pentru care salariile bugetarilor vor întârzia în această lună şi cu zece zile, situaţia urmând să se repete, previzibil, lună de lună. "Noi am stat şi peste program în fiecare seară şi am rezolvat azi, dar vor fi în continuare întârzieri. De obicei oamenii luau salariile pe 5, acum se pot plăti pe 10 la noi, dar eu sunt un caz fericit. Foarte multe localităţi o să întârzie şi mai mult", crede Nanu.

În marile oraşe, cu un întreg departament economic în primărie, lucrurile merg mai repede. "Pentru mine, care am aparat administrativ mare, nu au fost probleme. Dar dacă ai 11 funcţionari în primărie şi doar unul face asta, îl omori", susţine Gheorghe Falcă, primarul PDL al Aradului şi prim-vicepreşedinte al Ascociaţiei Municipiilor din România.

Falcă (PDL): "Ne-au făcut dependenţi de Guvern: faci ce trebuie, primeşti banii prin diverse alte formule. Nu faci, nu-i primeşti"

Birocraţia multiplicată nu este însă singura bombă aruncată de Guvern în primării de la începutul anului. Prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul a decis ca de la 1 ianuarie, primăriile să acopere minimum 25% din plata indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap, dar şi pentru însoţitorii acestora. "Au schimbat toată legislaţia pe social ca să plătim şi parte din indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap şi însoţitorii lor. Să plătim noi 25%. Iar procedurile pentru aceste plăţi trebuie să le faci lunar", spune Falcă.

Marea presiune este tot la nivelul comunelor, acolo unde numărul asistaţilor de acest tip e mare, dar veniturile proprii sunt mici. "Probabil că o să dăm aceste ajutoare cât o să avem bani: o lună, două şi restul... vedem. Înainte de sfârşitul anului vom rămâne fără bani", estimează primarul din Cornu. Nanu admite că intrarea în criză riscă să se suprapună peste campania pentru prezidenţiale, însă deocamdată nu are răspunsuri: "Adevărat. Dar dacă cei care au gândit legea nu s-au gândit şi la asta, ce să facem? Multe localităţi nu or să fie în stare să plătească indemnizaţiile în ultimele luni ale anului, indiferent de culoarea politică".

Falcă crede că explicaţia ar fi într-o strategie a Guvernului de a avea primăriile la mână în an electoral. "Ne-au făcut acum dependenţi de Guvern. Faci ce trebuie, primeşti banii prin diverse alte formule, tot de la Guvern. Nu faci, nu-i primeşti. Eu am un buget, mi-l reduc, dar nu mor în tranşee. În comune însă ce să mai reducă? Ei au 10-15 funcţionari cu totul. Practic, Guvernul ţi-a luat toţi banii, pentru că cei care nu au aceşti 25% din fonduri proprii – iar cei mai mulţi nu-i au, vor lua din bugetul primăriei, că aceste indemnizaţii nu pot rămâne neplătite, iar Guvernul le va da doar unora după aceea, prin diverse alte formule", consideră primarul din Opoziţie.

Voinea se justifică: "Monitorizarea. Aici e chestiunea"

Ministrul Liviu Voinea are şi el o explicaţie: monitorizarea de la Bucureşti. "Trebuie să fie transparenţă şi responsabilitate în cheltuirea banului public. Dacă până acum se făcea raportarea la nivel de capitol, până acum se face la nivel de obiect, la nivel de detaliu inclusiv la împărţirea banilor de salariu. Aceste lucruri de la 1 ianuarie se vor cunoaşte. Erau 27 de raportări lunare de la 13.000 de instituţii publice. Erau imposibil de monitorizat. Acum o vom putea face. Aici este chestiunea", a susţinut ministrul pentru Buget, într-o emisiune la RTV.

Ministrul admite că noile ordine au bulversat administraţia, aceasta fiind principala cauză a întârzierilor salariale, dar susţine că lucrurile ar fi pe cale să se regleze. "Sunt 3.300 de şcoli care în decembrie, pe 9 decembrie plătiseră salariile, acum 1.300 de şcoli le-au plătit", s-a apărat Voinea."
Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Deci transparenta si responsabilitatea se traduc la noi prin birocratie si bulversare la nivelul intregii tari.Or, de aici ce concluzie se poate trage? Ca nu stim sa fim eficienti, sa facem ca treaba sa mearga foarte bine sau ca acolo sus sunt niste incompetenti... Practic nu se imbunatateste nimic, doar creste inutil numarul de hartii. E greu de crezut ca un astfel de sistem, daca poate fi numit asa, ar putea fi si performant...

Insa n-ar fi exclus si altceva: cu cat sistemul este mai greoi, mai greu de gestionat si de inteles, cu cat creste mai mult birocratia, cu atat se poate frauda, fura mai usor... Nu cumva asta-i chichirezul? ;) 

Problema politica principala ramane urmatoarea: daca USL va reusi sa-i convinga pe romani in acest an electoral de viabilitatea acestei aliante si de faptul ca aceasta alianta poate cu adevarat sa imbunatateasca viata oamenilor...   
 

luni, 25 martie 2013

Ar fi cea mai mare greseala...

... o eventuala scindare a PDL. Sunt rumori in acest sens dupa ce Vasile Blaga a castigat alegerile interne pentru functia de presedinte al partidului. Elena Udrea, principalul contracandidat al lui Blaga, contesta alegerile si scrie contestatie dupa contestatie, lucru ce te-ar putea duce cu gandul la o eventuala scindare a partidului, mai ales ca rezultatul votului a fost foarte strans, in favoarea lui Blaga. La acestea se adauga si discursul lui Traian Basescu, cel cu "Adio PDL!", in ideea de a se implica in constructia unei noi formatiuni de dreapta, probabil Miscarea Populara, presarat cu critici la adresa PDL.
Dupa parerea mea, cel mai intelept lucru pe care l-ar putea face pedelistii ar fi sa termine cu scandalul intern, Elena Udrea sa accepte rezultatul alegerilor si pe Vasile Blaga drept presedinte si partidul sa mearga mai departe. Daca Basescu doreste sa se dedice constructiei unei alte formatiuni de dreapta, e treaba dumnealui. A spus ca nu va face nimic pentru a aduce alaturi de dumnealui o bucatica din PDL. Acest punct de vedere e corect, dar, dupa parerea mea, Basescu s-a grabit cu un astfel de discurs. O sa incerc sa explic felul in care vad eu lucrurile mai pe larg.
De ce ar fi o greseala o eventuala scindare a PDL? Ar fi o greseala pentru PDL, nicidecum pentru USL.  Daca s-ar intampla asa, o scindare a PDL, USL ar deveni mai puternic decat e acum. Opozitia ar fi scindata, dezbinata. Am vazut pe la televizor vorbindu-se de erodarea USL la guvernare. Nu sunt de acord cu acest punct de vedere. Erodarea unei formatiuni politice aflata la guvernare are loc in conditiile in care Opozitia este puternica. La noi, dupa alegerile de anul trecut, castigate detasat de USL, Opozitia e asa cum e, destul de slaba, cu o influenta destul de slaba, e adevarat. Dar sa ne gandim ce ar insemna daca ar mai fi si scindata! Ar ajunge si mai slaba si n-ar mai putea fi o alternativa pentru electorat. Miza pentru PDL sunt alegerile parlamentare din 2016 pentru ca actualmente e destul de slab - si lucru acesta nu se va schimba prea mult intr-un an de zile - pentru a spera la o victorie in alegerile ce vor avea loc anul viitor. Orice e posibil, mi se va raspunde. Desigur! Numai ca USL sa afla pe o pozitie foarte puternica si aceasta alianta politica este, poate surprinzator pentru unii, bine inchegata, fara dezbinari intre cele trei partide care o compun. Ca au mai avut loc tot felul de declaratii si discutii, lucrul nu e relevant: USL ramane o alianta puternica si unita, greu de invins. Deci miza pentru PDL ramane pentru 2016. Pana atunci partidul trebuie sa se aseze, cum se spune, sa analizeze, sa faca eventuale schimbari necesare si sa-si elaboreze o strategie electorala pentru a putea spera la un rezultat bun la alegerile legislative ce vor avea loc in 2016. Daca PDL se va scinda, lucrul acesta nu va mai fi posibil.
Coroborat cu cele spuse mai sus, discursul lui Basescu, prin care anunta in mod transant ruperea de PDL, pe langa faptul ca e nediplomatic este si pripit. Basescu uita ca PDL il sprijina in Parlament. Or, domnia sa se disociaza de partidul care il sprijina si care l-a sprijinit, destul de eficace, s-o recunostem, si la referendumul pentru demiterea Presedintelui, de anul trecut. In felul acesta Presedintele se pune pe sine intr-o situatie ridicola si vulnerabila. Pe de alta parte, nimic nu garanteaza faptul ca o noua constructie politica, careia Presedintele ar vrea sa i se dedice, fie ea si Miscarea Populara (se vehiculeaza acest nume), va avea si succes. Incertitudinea care planeaza asupra succesului unui astfel de proiect este destul de mare. Daca Traian Basescu a fost, dupa cum cred unii, locomotiva PDL si in 2004, si in 2008 asta nu inseamna ca va reusi sa faca el insusi o noua formatiune politica de succes acum, situata pe partea dreapta a esicherului politic romanesc. Domnia sa vorbea la Conventia Nationala a  PDL de ciclurile prin care a trecut partidul, unul dintre acestea fiind Basescu - Boc. In finalul acestui ciclu, cum l-a denumit Basescu, PDL a inregistrat o infrangere zdrobitoare atat la alegerile locale cat si la cele legislative. Basescu pare a vrea sa continue acest ciclu cu o noua formatiune de dreapta. Mutarea aceasta mi se pare una indoielnica! Se pare ca si in PDL s-a ajuns la aceasta concluzie si lucrurile par sa se calmeze...

vineri, 8 februarie 2013

Tavalugul...

Se tot vorbeste despre democratie, dar si despre tirania majoritatii... In discursurile oamenilor politici putem auzi deseori aceste cuvinte. Citeam o postare a D-lui. Cristian Preda in care, la final, iata ce arata:
"Dacă Ponta şi Antonescu vor continua pe acest drum, vom fi obligaţi să ne apărăm patria de tăvălugul USL."
Dupa cum se stie, Dl. Preda este europarlamentar PDL. Lipsa de strategie electorala si de viziune politica a acestui partid, PDL, l-a adus la dezastrul suferit la alegerile locale si la cele legislative. Eu pun acum urmatoarea intrebare: care este candidatul pentru alegerile prezidentiale de la anul, din partea acestui partid?
Voi incerca sa fiu cat pot de clar. In ceea ce priveste USL, care a implinit doi ani de existenta, lucrurile sunt destul de limpezi, as zice eu: Dl. Crin Antonescu va fi candidatul pentru alegerile prezidentiale de la anul din partea acestei formatiuni politice. S-a comunicat din timp, pentru ca oamenii sa stie, sa se obisnuiasca cu ideea candidaturii D-lui. Antonescu. Pe de alta parte, lumea il cunoaste de multa vreme, domnia sa fiind de mult timp in politica romaneasca. Vreau sa spun ca popularizarea din timp a candidaturii sale si faptul ca e un om pe care lumea il cunoaste reprezinta mutari logice in lupta de pe esicherul politic, care dau avantaj in campania electorala.
In cealalta tabara, Dl. Traian Basescu este la ultimul mandat. Nu mai are dreptul de a candida pentru functia de Presedinte. Din 2009 incoace, PDL nu a venit cu niciun nume, desi se impunea, date fiind aceste conditii, s-o faca. Au trecut patru ani in care aceasta formatiune ar fi avut timp sa stabileasca cine-i va fi candidatul la alegerile prezidentiale. Nimic. Suntem in 2013 si tot nu se stie. Probabil ca vor veni cu un candidat pe ultima suta de metri, cum se spune, in ideea de a propune un candidat "surpriza"...  Or, in felul acesta e foarte greu de crezut ca vor putea opri "tavalugul USL". Ar fi foarte interesant ca sa propuna o femeie drept candidat pentru alegerile prezidentiale. O premiera in politica romaneasca! Oricum, vad ca PDL nici vorba sa se grabeasca. Bineinteles, nu trebuie sa fie, neaparat, presedintele partidului (si aceasta ar fi o premiera!). Chestiunea e mai mult una de principiu, nu atat daca acel candidat va si castiga alegerile, lucru pe care, obiectiv vorbind, nu-l poate stii cineva deoarece nu cred ca avem profeti. De unde se vede ca nici pentru alegerile prezidentiale acest partid nu are nicio strategie electorala. Totusi, chestiunea da nastere la suspiciunea potrivit careia Traian Basescu ar putea forta Constitutia spre a se mentine, in continuare, la Putere, ceea ce nu ar fi legal. N-as crede ca va proceda asa. Totusi, exista in acest partid tendinta de a-l vedea pe Basescu eternizat la Putere, fapt, desigur, ingrijorator, dar care dovedeste si lipsa de maturitate politica a PDL. Nostalgii dupa Alianta DA nu-si au rostul iar Sorin Frunzaverde, cand a fost intrebat ce parere are despre Basescu, a spus foarte bine: "un fost Presedinte". PDL trebuie sa se obisnuiasca cu ideea asta, altminteri... Altminteri mi-e teama ca democratia din tara noastra ar putea avea de suferit, si n-ar trebui sa se mai planga de tirania majoritatii. De asemenea din toate acestea se poate observa ca PDL e un partid care nu poate articula o politica unitara. Ei s-au unit, toti, in jurul lui Basescu, dar fara Basescu sunt cu totii in aer. Dupa parerea mea, ei asteapta intr-un fel ca Traian Basescu sa-si spuna cuvantul in aceasta privinta, ca si cum si-ar desemna succesorul. Eu nu vreau sa cred ca Basescu se va cobori la un asemenea nivel. Basescu nu mai este presedinte de partid, insa cred ca pentru unii din PDL lucrul asta nu e foarte clar.

Nu se vede o strategie la acest partid pentru lupta electorala de la anul...

marți, 21 august 2012

Pareri despre evenimentele curente...

Iata ce spune Cristian Tudor Popescu, dupa cum arata Gandul:

Cristian Tudor Popescu: "Ce blestem pe ţara asta să aleagă între doi mincinoşi!”

Se arata, printre altele, ca:

"Totodată, editorialistul gândul a specificat şi faptul că pentru România nu urmează o perioadă bună, iar o coabitare între premierul Victor Ponta şi Traian Băsescu nu este posibilă.

"Nu va fi deloc bine cu un Traian Băsescu - în timp ce el era la garaj, procurorii luau cetăţenii de prin sate şi-i scoteau din biserică pentru a-i întreba dacă au fost la vot. E lesne de presupus ce va fi în continuare. Nu este posibilă coabitarea, dar se va ajunge la o stare de lucru formală. Să nu uităm nici de frustrarea acumulată până în acest moment a cetăţenilor. Votul celor 7.4 milioane de oameni va fi transformat în hârtie igienică. Nu este o premiză pentru linişte", a mai spus Cristian Tudor Popescu." (subl. mea)
Si: 

Un nou echilibru al răului – Masăverde revine, Fanfaronul rămâne

Se arata, printre altele, ca: 

"„Coabitarea” care ar urma e o glumă sinistră. USL va încerca să exploateze la maximum sentimentul popular masiv anti-Băsescu,  pe lângă măsurile populiste, aducătoare de voturi în alegerile din noiembrie, ale guvernului.

Iar dacă în vreme ce preşedintele Masăverde se afla în „garaj” s-a putut ordona procurorilor să ancheteze săteni, simpli cetăţeni, în legătură cu votul lor, nu e greu de imaginat ce ar putea urma în materie de dosare penale cu Masăverde la Cotroceni şi autorii „loviturii de stat” la guvernare.
„Nu vreau să fac puşcărie!”. Exprimarea celei care a decis soarta României pe 21 august 2012, Aspazia Cojocaru, judecătoare inamovibilă, cu imunitate maximă în exercitarea votului în CCR, vorbeşte limpede despre teroarea securismului reînviat în România.
Ne îndreptăm spre un nou echilibru al răului. Un echilibru al forţelor murdare, care poate rupe românul în două."(subl. mea)

Nu pare optimist in privinta coabitarii...Chiar deloc...


Curtea Constitutionala a constat ca nu s-a indeplinit cvorumul

Decizia Curtii Constitutionale e stiuta. Traian Basescu se va intoarce la Cotroceni. Liberalii mi s-au parut a fi cei mai nemultumiti de aceasta decizie. Insa ceea ce se constata este prezenta, in continuare, in societate a unui curent puternic antiBasescu. Decizia CCR nu stavileste acest curent de opinie. Il poate amplifica? Daca Traian Basescu ar fi fost demis, am fi avut alegeri prezidentiale anticipate, odata cu cele legislative. Ar fi fost pana atunci o perioada in care PDL ar fi putut sa vina in fata cu oameni noi. Un update dat imaginii acestui partid cred ca ar fi fost un lucru benefic. Ramane de vazut daca popularitatea lui Basescu va creste dupa aceasta decizie a Curtii. Mie mi se pare ca nu, dar depinde si de domnia sa. PDL, dupa parerea mea, sufera de un grav deficit de imagine si nu prea imi vine sa cred ca il va putea surmonta pana la alegerile legislative. Victoria lui Basescu e una lipsita de glorie si din aceasta cauza nu se vede cum ar mai putea fi Basescu "o locomotiva" pentru PDL. De asta si spun ca daca ar fi fost demis, un om nou drept candidat la prezidentiale, un nou capital de imagine, ar fi fost benefic pentru PDL. Persistenta identificarii lui Basescu cu PDL nu ajuta prea mult acest partid.
Pe de alta parte, avem problema coabitarii intre Basescu si USL. Antibasistii spun: intre Basescu si poporul roman. Coabitarea ar trebui sa fie posibila. Greutatea consta in viziunile doctrinare opuse pe care le au Basescu si USL si intr-o slaba capacitate a ambilor de a fi dispusi sa faca concesii. Mi s-a parut ca atacurile PDL in aceasta perioada s-au indreptat impotriva PNL, mai mult decat impotriva PSD. Cristian Preda vorbeste de o negare a liberalismului, atacand PNL direct la doctrina, si ne vorbeste in continuare despre miza statului de drept, intr-un articol interesant, in care tema este tratata intr-un stil realist. Interesant este ca PDL, politic vorbind, a atacat mai mult PNL decat PSD, de parca ar fi vorba de o concurenta politica, daca se poate spune asa, intre cele doua partide. Declaratiile lui Crin Antonescu, de asemenea, nu prea par a fi in favoarea coabitarii:
"Nu putem să punem problema coabitării, pentru că nu este vorba de coabitarea noastră cu Traian Băsescu, ci de aceşti şapte milioane şi jumătate de români care nu pot coabita cu Traian Băsescu.
- Traian Băsescu poate coabita foarte bine cu Parchetul şi Serviciile.
- Am spus că mă voi retrage din politică. NU MĂ RETRAG din POLITICĂ pentru că Traian Băsescu a fost demis în realitate"
(sursa - aici - interesant de citit tot)
Este vorba de o contestare doar din punct de vedere politic a deciziei CCR. Insa delcaratii de genul:
"- Vom continua lupta democratică împotriva lui Traian Băsescu.
  - Trebuie să luptăm în continuare pentru înlăturarea regimului Traian Băsescu."
nu cred ca sunt in favoarea coabitarii, cel putin a unei coabitari pasnice, ca sa zic asa... Ceea ce presupune ca USL va continua lupta, mai ales ca vin alegerile legislative. Aceste declaratii sunt facute "la cald" cum se spune. Este posibil ca ele sa se mai domoleasca dupa ce va fi trecut un oarecare timp. Insa ele caracterizeaza starea de spirit din USL - una de lupta. USL doreste sa castige alegerile legislative, de aici si caracterul brutal al acestor declaratii. Dupa parerea mea, USL ramane favorit. Atat rezultatul alegerilor locale, cat si al referendumului pledeaza pentru acest lucru. Sa nu uitam ca PNL a reusit sa creasca destul de bine in sondaje... PSD ramane, desigur, cel mai mare partid din USL, cu o puternica influenta in societatea romaneasca. Faptul ca PDL este incapabil sa vina cu o imagine noua este un dezavantaj major pentru acest partid. De aceea USL ar putea sa inregistreze o victorie la un scor zdrobitor la alegerile legislative. Decizia CCR a dat semnalul de atac si pentru PSD. Ana Birchall vorbeste in astfel de termeni despre Traian Basescu, si anume ca: "trebuie sa inceteze tentativele de sabotare a guvernarii USL". Dezavantajant pentru PDL este ca Traian Basescu a castigat in urma boicotului initiat de PDL, ceea ce ii spulbera mitul de "presedinte jucator", unul din atuurile sale considerabile. Cred ca este prima data cand Basescu ar trebui sa-i multumeasca partidului sau pentru victorie, si nu invers. Slab, slab jucat... Si foarte greu de recuperat intr-un timp scurt acest deficit de imagine, dupa cum spuneam si mai sus...
Situatia PDL este actualmente una precara. Nu ca n-ar avea oameni noi... De aceea este imperios necesar pentru acest partid ca Traian Basescu sa treaca in plan secund si sa iasa la iveala oameni noi, de buna calitate intelectuala, capabili sa relanseze partidul! Asta daca PDL nu vrea sa aiba soarta PNTCD. Nu este o treaba usoara. Deloc. Se vede foarte clar, prin prisma rezultatelor, ca linia politica lansata de Monica Macovei si adoptata de Traian Basescu a fost un esec. Pe de alta parte guvernele Boc nu au reusit sa convinga populatia, dimpotriva, punand sub semnul intrebarii valabilitatea unei politici de dreapta in Romania. PDL nu a gasit solutii, de aceea si performantele sale au fost si sunt modeste. De aceea victoria de acum n-ar trebui sa insemne "culcatul pe o ureche", cum ca "au castigat". Traian Basescu si PDL "au infrant" si tocmai asta e punctul lor foarte slab...
 

luni, 30 iulie 2012

Referendumul...

Mai multe aici. Sa vedem si rezultatele oficiale... Se intoarce Basescu la Cotroceni sau nu? Prezenta la vot, cel putin din rezultatele de pana acum, 45,92%. Dar... sa vedem  pana la sfarsit... Ma asteptam la peste 50%. A aratat si la televizor imagini cum s-au inghesuit sa voteze in ultima ora. Ciudat totusi... Ca timp la dispozitie au avut suficient. In orice caz a fost un vot masiv antiBasescu. Exit poll-urile dadeau un procent de peste 80% - cei care au votat pentru demitere. Asta inseamna in jur de 7,6 milioane de romani... Basescu, dar si PDL, raman intr-o situatie politica dificila.
Update
Iata aici un sondaj IRES privind referendumul. Despre rezultatele finale, Gandul titreaza:

REFERENDUM 2012. REZULTATE FINALE BEC. Prezenţa la vot 46,24%. Pentru demiterea lui Băsescu au votat 87,52%, iar împotrivă - 11,15%

Si reactii in presa internationala:

România - subiect negativ în presa internaţională. Politicienii de la Bucureşti sunt avertizaţi în privinţa efectelor pe care le au disputele 

Stau si ma intreb daca nu cumva toate aceste reactii negative din presa internationala se datoreaza faptului ca se doreste ca in Romania sa se constitutie un puternic pol de Dreapta pe esicherul politic, ca o contrapondere la asa numitul pol de Stanga, foarte puternic, si care ar fi USL... Basescu a accentuat de multe ori aceasta idee, PDL la fel - vorbeau chiar de "alianta socialista". Adica asta ar fi, chipurile, USL, o alianta socialista. O alta explicatie ar fi ca Dreapta a iesit foarte șifonată dupa acest referendum. Trebuie spus ca Drepta europeana, PPE, a primit o lovitura dura deoarece prezenta la vot a fost buna si s-a votat masiv antiBasescu. 

Despre un aspect interesant - aici. Ramane de vazut ce va hotari Curtea Constitutionala.

duminică, 22 ianuarie 2012

marți, 20 decembrie 2011

Despre neincredere... Reflectii asupra liberalismului

:))
Se vorbeste mult in zilele noastre despre neincredere: neincrederea in oameni, neincrederea in clasa poltica, neincrederea in Guvern, neincrederea in Presedinte, neincredere in partidul de la Putere, neincrederea in piete, neincredere in moneda, spre exemplu euro, etc. Se vorbeste si despre cresterea increderii, spre exemplu: cum trebuie procedat ca sa creasca increderea in euro, in piata sau, pentru un anumit partid, cum sa faca sa creasca increderea cetatenilor in acesta, cum sa creasca in sondajele de opinie. Desigur, functioneaza o dialectica simpla. Insa parca am trai din ce in ce mai mult intr-o lume a neincrederii. Chiar si pe plan mondial: Rusia nu are incredere ca scutul anti-racheta nu ar fi indreptat impotriva sa - in consecinta doreste garantii scrise, garantii juridice ca ar fi asa, ca scutul asta nu e indreptat impotriva sa. Observam ca neincrederea e alimentata de o anumita amenintare pe care individul o percepe, o amenintare in fata careia trebuie sa ia masurile necesare de prevedere si anihilare a acestei calamitati. Dar cata incredere avem, pana la urma, in noi insine? Cata incredere am in mine insumi ca pot sa realizez ceva. Dar capitalismul e bazat pe incredere, pe incredere reciproca?
Capitalismul, cred, este cel mai probabil bazat pe increderea in tine insuti, in propriile tale forte si in capacitatea ta proprie de a realiza ceva. Va amintiti, desigur, de serialul Dallas. Imi amintesc si acuma cuvintele lui JR: "you're a Ewing!", spus cu incredere. Cu alte cuvinte: trebuie sa reusesti pentru ca esti un Ewing! Adica nu un oarecare, ci stirpea din care provii e una (pre?)destinata succesului! Dar adevarul e ca liberalismul fara increderea in propriile tale forte e litera moarta, cum se zice. Poti fi oare un liberal autentic daca nu esti increzator in propriile tale forte? Mira-m-as! Sa ne gandim, spre exemplu, la Madonna! Era saraca, citeam undeva ca ajunsese sa manance chiar din gunoaie!!! Dar bazandu-se pe propriile ei forte, actionand, a ajuns o mare vedeta internationala, de vizibilitate mondiala si foarte bogata. Si asta dintr-un om umil, sarac... Ganditi-va, si stau si eu si ma gandesc alaturi de Dvs., daca un astfel de om si-a pus macar o data in viata increderea (sau problema increderii) in Guvern sau in Presedintele United States sau in congresman-ul respectiv...

Iata ce spune Wikipedia:
"Madonna later attended Rochester Adams High School, and was a straight-A student and a member of the cheerleading squad.[4] After graduating, she received a dance scholarship to the University of Michigan.[10] She convinced her father to allow her to take ballet lessons[11] and was persuaded by Christopher Flynn, her ballet teacher, to pursue a career in dance.[12] At the end of 1977 she dropped out of college and relocated to New York City.[13][14] She had little money and worked as a waitress at Dunkin' Donuts and with modern dance troupes.[15] Madonna said of her move to New York, "It was the first time I'd ever taken a plane, the first time I'd ever gotten a taxi cab. I came here with $35 in my pocket. It was the bravest thing I'd ever done."[16]" (subl.mea)
In 1977 avea 19 ani... Ganditi-va ce inseamna ca o fata de 19 ani sa soseasca intr-un oras imens precum New York cu doar 35$ in buzunar !!!! Iar acea fata, cea care a sosit cu doar 35$ in buzunar la New York, sa ajunga in cativa ani marea vedeta internationala, adorata, adulata de milioane de fani din intreaga lume!!
Ma intorc la JR acum. :)
Mi-a ramas in minte faptul ca in niste episoade ale serialului Dallas era vorba de faptul ca JR, cel care conducea compania petroliera Ewing Oil, ipotecase toata averea, tot Southfork-ul (domeniul familiei) deoarece ii trebuiau bani pentru o anumita afacere. Retineti bine: ipotecase toata averea! Asta inseamna ca daca afacerea dadea gres, pierdea tot si ajungea, impreuna cu toata familia, din marele rege al petrolului, direct in strada! Evident, toata familia era consternata... Ingrijorarea era maxima. Bobby, fratele sau, dar si tatal sau, Jock, sa-l ia la bataie! Pentru ca in caz de nereusita nu mai exista niciun fel de aranjament care sa-i mai poata salva. Cu Fiscul american nu te joci, legile statului Texas sunt dure... In asta s-a si vazut liberalismul sau! In final a dat lovitura cu afacerea pentru care avea nevoie de bani - intamplare sau nu, povestea a avut un happy end! Si era vorba de bani foarte multi pe care, iata, riscand (si inca ce risc!), i-a castigat. Interesant este ca el s-a dovedit mai liberal si decat tatal sau, cel care a intemeiat compania! Un proverb englezesc spune: "niciun risc, niciun castig!". Si, apropo de Dallas si JR, ma gandeam daca noi romanii avem cumva aceasta cultura a riscului. Stiu ca raspunsul este: nu. Nu, pentru ca in aproape 50 de ani de comunism nu s-a putut dezvolta in societate o asemenea cultura a riscului, iar liberalismul era, desigur, interzis (mandatarii au functionat o perioada foarte scurta de timp, Ceausescu interzicand si asta). Insa ma gandeam ca poate totusi e ceva, mai e ceva. Sigur, trebuie sa intelegem liberalismul (in societatea noastra, dar nu numai) ca pe un proces istoric: un sistem care se dezvolta in timp.Trebuie sa fiu indulgent mai ales in ceea ce ne priveste (jumatate de secol de comunism nu-i de colea!).

Observam recent pe blogurile liberale dezbatandu-se urmatoarea chestiune: un om care lucreaza la stat poate fi considerat un liberal autentic? Din cate am putut sa constat, majoritatea raspunsurilor a fost ca da. Da, un astfel de om poate fi considerat un liberal chiar autentic. Adica ideile pe care le are conteaza, nu atat unde lucreaza. Chestiunea este, intr-adevar, delicata. Stiu ca e vorba si de voturi: de ce nu ar vota si cei care lucreaza la stat cu liberalii? Dar e o chestiune importanta... "Ma-ndoiesc deci cuget!" Sa recapitulam: un om care a lucrat, spre exemplu, 24 de ani la stat poate sau nu poate fi considerat liberal? Poate ca are idei liberale, poate ca simpatizeaza cu liberalii... Insa eu stau si ma intreb: a incercat oare sa-si deschida o firma? Sa faca o afacere? Sa-si asume niste riscuri? Altul practica liberalismul in mediul de afaceri privat, face afaceri, isi asuma mari riscuri. Cu alte cuvinte - tu imi arati liberalismul din vorbe, eu iti arat liberalismul din fapte: care e mai autentic? Cel care practica liberalismul sau cel care nu numai ca nu-l practica, dar e functionar la stat de ani de zile, intr-un birou prafuit si se teme sa nu intre in vreo restructurare, care, pentru asta, face sluj in fata sefilor, sa nu cumva sa zambeasca "stramb" si sa se supere sefu', ca atunci e jale mare, in schimb are idei liberale? Care e mai autentic? N-as vrea sa se considere ca, prin ceea ce spun, subminez PNL si indepartez pe cei care lucreaza la stat de PNL. Dar eu cred ca problema trebuie pusa si trebuie sa privim chestiunea la modul foarte serios. Pentru ca un liberal autentic ar trebui sa si practice liberalismul, nu numai sa aiba idei liberale. Fara practica autenticitatea se voaleaza si, in final, se pierde. Dupa parerea mea, liberalismul, la noi, este inca in formare. Nu are cum sa fie altfel. Comunismul si-a pus amprenta atat de puternic pe societatea romaneasca (unii spun ca si intr-o complicitate tacita cu populatia) incat e greu de dezradacinat din mintile oamenilor. Vestul n-a cunoscut comunismul, lucru extrem de important pentru ca acolo nu a avut cum sa se inradacineze in mintea individului ideologia comunista. Uitati-va la ce se intampla in Coreea de Nord! Asta ca sa ne dam seama de ce inraurire are comunismul asupra oamenilor. Si acum sa aruncam o privire in Coreea de Sud, o societate de tip nord-american... Diferentele sunt izbitoare!
Un liberal nu cere, el contribuie. E vorba de faptul ca el contribuie la bugetul de stat cu taxe si impozite, e creator de locuri de munca in sectorul privat. Sa ne gandim ca pe langa o mare vedeta internationala precum Madonna castiga multi o paine si inca una buna... Liberalismul deci ar trebui sa contribuie la bunastarea oamenilor, a intregii societati. Nu intotdeauna este usor...
Si adevarul e ca in lumea afacerilor e vorba de multa munca, cateodata de coborasuri dar si de suisuri datatoare de speranta, mai ales cand vin banii in cont! :)
Exista in zilele noastre o reticenta de a vorbi de bani, de parca ne-am rusina... Este prezent un anumit puritanism marcat de arestarile spectaculoase facute in ultima vreme... Pai ce facem? Ce facem de fapt? Asta e intrebarea! Pentru ca daca vorbim de liberalism, atunci vorbim de BANI! It's about MONEY!! Si de cum sa-i faci! Este uluitor cum Basescu face apologia lui Ceausescu ("daca statea la Putere doar 10 ani era cel mai mare Presedinte al romanilor!"), alimentand in felul acesta nostalgiile trecutului. Si iata ca nostalgia dupa acel trecut prinde, cel putin in statistici, radacini! Asta parca nu ne ingrijoreaza.

Un alt exemplu de liberalism ar fi Sharon Stone.
Interesant este ca succesul a venit destul de tarziu, prin anii '90 cand artista trecuse de 30 de ani... Jucase pana atunci in productii slabe. Iata ce spune Wikipedia:
"Stone was nominated for a Razzie Award for Worst Actress for her performance in Allan Quatermain and the Lost City of Gold. Also in 1988, Stone took over the role of Janice Henry for the filming of the miniseries War and Remembrance."
Deloc incurajator, nu-i asa? Si totusi... stiti ce mi-a placut la ea? Iata ce (am citit asta undeva): fara indoiala ca treburile mergeau prost si nu se prea vedeau sanse sa mearga mai bine in viitor. Atunci Sharon povestea ca si-a zis: "Ou moale de rahat!!", spus asa cu enervare, cu incredere in propriile ei forte! Asta a insemnat inceputul, daca se poate spune asa, liberalismului in ceea ce o priveste. Chestia cu Razzie Award for Worst Actress se intampla in '88. Dupa numai cativa ani triumfa in Basic Instinct!
Iar acel "Ou moale de rahat!" m-a facut s-o admir pentru taria sa de carater, pentru capacitatea sa de lupta (nu cred ca exagerez spunand asa). Si poate ca nu te-ai fi asteptat... Observati cum arata in poza: o femeie ravisanta, dar (aparent) fragila. N-am auzit-o sa inceapa un protest in fata Casei Albe!

Cata incredere avem in propriile noastre forte? Cata incredere avem ca vom putea realiza ceva prin noi insine? Avem macar jumatate din increderea pe care a avut-o Madonna sau Sharon? Macar un sfert? Ele sunt pisicute, pe cand noi motanii... Vai de capul nostru.... Sau cum e? :) Sa lucram, la stat, intr-un birou, sa luam o lefusoara bunicica (sa fim, cu alte cuvinte, baieti destepti, nu?), sa stam la un pahar de vorba si sa facem teorii. Cam asa, nu?

Eu caut sa inteleg liberalismul si avem exemple de ce inseamna in mod practic liberalism. Chiar daca dau exemple cu actori, cantareti acestea cred ca sunt sugestive pentru ca si filmele descriu o realitate pe care noi n-am trait-o iar viata lor e cat se poate de edificatoare in acest sens.
Ce parere aveti? :)
John Wayne!! La noi liberalismul capata aspecte de joc de domnisoare, zau asa. Asta ii umfla mutra lui Basescu! :)) Asta ca sa vedeti ce inseamna o alta mentalitate! Mai ales daca e vorba de avutul tau, de vite (in cazul cowboy-lor) sau de bani (in cazul oamenilor de afaceri). Nu radeti, ca vreo doi Presedinti ai SUA au sfeclit-o! Risc, independenta de sine, sa fi stapan pe tine insuti, sa lupti pentru bucata ta de pamant, pentru vitele tale indiferent de cine-ti sta in fata! Indiferent de cat e de puternic acel om cu care lupti! Chiar daca lupta s-ar da pe viata si pe moarte! Avem noi o astfel de mentalitate? Nu sa te milogesti sa ti se dea! Desi, pe un site, am vazut o asemenea atitudine din partea unei tinere americance. Sincer, nu m-am asteptat. Dar fusese un raspuns dat altuia, la un comentariu lipsit de eleganta. S-or fi schimbat si acolo mentalitatile intre timp...? Insa uitati-va la noi ce fel de idei apar - domnul Lazaroiu vine cu  ideea sa fixa: Alba ca Zapada. Asta e liberalism (marca PDL)? Puneti ideea asta, Alba ca Zapada, pe langa forta pe care o degaja un personaj ca John Wayne! Eu stau si ma intreb: unde vrem sa ajungem, zau asa, cu tampenii din astea? De ce nu aud, la noi, vorbindu-se astfel: "sa dai lovitura in afaceri iar apoi sa strangi in brate cea mai frumoasa femeie din lume, a million dollar baby!" :) . Este, deja, altceva, nu? Alta mentalitate decat Alba ca Zapada, este? Este! Asa ceva nu auzi, in schimb auzi de frica, de pudoare, de basme care cultiva mentalitatea paternalista, era sa spun chiar comunista! Auzi tot felul de idiotenii numai ce trebuie, pentru a crea o societate liberala cu oameni demni si stapani pe sine, nu auzi.


:) Mai asculatm si un cantec frumos! Dar... pe care-l preferati mai mult -  pe cel de sus sau:


:)

Ca sa vedeti cum se schimba mentalitatile si, de ce nu, si valorile (sau mai stii..?). Chiar vorbeam undeva despre treaba asta... Si se schimba aproape fara ca noi sa simtim, sa ne dam seama. Cred ca e vorba de un proces obiectiv, fara ca noi sa-i stim vreodata finalitatea.
Eu n-am sa spun ca liberalismul se reduce la existenta catorva moguli cu influenta politica. Ar fi o prostie din partea mea. Liberalismul inseamna mult mai mult: el ar trebui sa implice intreaga societate! Daca e prin noi insine atunci cred ca ar trebui sa intelegem ca nu e prin Guvern sau prin Presedinte. Problema ar fi daca avem si taria necesara pentru ca sa facem la modul real liberalism. Existenta unei elite oligarhice, cu puteri politice, nu inseamna liberalism. Ci implicarea noastra! O implicare destul de firava si timida pana acum, ce-i drept. Este adevarat ca la noi liberalismul a insemnat de cele mai multe ori afaceri cu statul, licitatii acordate preferential clientelei de toate soiurile. Suntem in stare sa privim altfel liberalismul?

Dupa parerea mea, PNL a facut prea putin pana acum pentru promovarea unui liberalism autentic la noi in tara. Din punct de vedere politic, dezvoltarea sa electorala s-a produs din 2004 incoace. Totusi, sa nu uitam ca dupa retragerea PD de la guvernare, PNL a guvernat sprijinit fiind in Parlament de PSD. In general vorbind, liberalismul nostru a fost la remorca PSD iar aceasta alianta - USL - asta face in continuare, dar scopul ei e altul: infrangerea PDL-ului si a lui Traian Basescu. In orice caz, cred ca e prea putin, ca facut prea putin, iar consecinta este aparitia fenomenului Basescu. Sa ne gandim numai la faptul ca au angajat, in perioada 2000-2004, 500.000 de oameni in sectorul de stat, nu in cel privat. Nu spun nici ca PDL ar fi facut prea multe pentru promovarea liberalismului. Dimpotriva! Dar PDL are, totusi, scuza ca nu a fost tot timpul un partid liberal (ci un partid de extractie social-democrata si nici acum nu e foare clar ce e din punct de vedere ideologic), pe cand PNL a fost (in ciuda dezbinarilor din trecut) un partid liberal inca de la infiintare.

In general vorbind, impresia mea este ca la noi neincrederea oamenilor in clasa politica , in guvernanti provine din faptul ca ori se face prea putin din ceea ce ar trebui facut, ori nu se face cum trebuie. Daca v-as intreba ce promoveaza Basescu acum, ce fel de societate, ce ati raspunde? Mie mi se pare un fel de struto-camila democrato-liberalo- securistico- comunista - conservatoare... Cel putin USL ar putea avea o sansa daca cele doua partide isi vor putea armoniza viziunile (o viziune comuna, social-liberala). Ceea ce vreau sa spun este ca la ora actuala nu exista niciun fel de coerenta. In trecut, cu toate eroriile sale, a existat totusi o anumita coerenta in ceea ce priveste ce vrem sa facem. Pe cand acum e un fel de impas iar toata lumea nu stie ce concluzii sa traga. Si trebuie sa recunoastem ca e si "vina" PNL-ului care a preferat pana acum o pozitie caldicica de asa maniera incat sa-i asigure un locsor frumusel in Parlament sau in Guvern, in loc sa indrazneasca mai mult. In loc sa elaboreze politici pentru promovarea liberalismului la noi in tara si sa nu se margineasca numai la a spune ca liberalismul e o chestiune "de atitudine". Eu cred ca e buna si o viziune critica, ca prea sunt toate bune si frumoase in PNL, cand, in fapt, nu-i asa. Si eu cred ca pe langa atitudine, importanta si aceasta, ar trebui sa gandeasca politici de promovare si stimulare a sectorului privat, a mediului de afaceri, de promovare a micilor afaceri. Pai cine s-o faca? Tot PSD-ul?