" Iar, ca si la Neagoe Basarab, absenta unei problematici a spiritului, ca expresie autonoma, trece in umbra cele doua mari discipline ale Apusului, teoria cunoasterii si etica. Fireste ca atat Conta, cat si Parvan, Motru sau Blaga au, pana la un punct, o problematica de cunoastere. Dar, mai ales la primul si la ultimul, teoria cunoasterii este un aspect si un moment de expunere mai degraba decat un secotr de insemnatate proprie.Si atunci, daca e asa cum spune, ce sorti de izbanda ar putea avea, pana la urma, sau mai bine zis ce finalitate, reformele care se fac la noi pe calea statului de drept, care toate sunt de inspiratie apuseana? Pentru ca actualmente cele doua mari componente ale reformelor care se fac sunt reprezentate de statul de drept si Tratatul privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare. Or, Romania a intrat in recesiune tehnica incercand sa aplice prevederile acestui Tratat. Pe de alta parte, statul de drept este, cred ca putem spune asa, inseparabil de acel eticism al Apusului de care vorbea Noica, despre care spunea ca "nu e pe masura noastra"... Si in aceeasi lucrare citata mai sus, Noica mai arata si un alt aspect:
Nu putea Blaga incepe, intr-un sens, cu trilogia culturii? In orice caz, la Parvan nu simti necesitatea unei problematici de cunoastere, iar la Motru totul se pierde in psihologismul energetic. Cat despre etica, nu poate fi subliniat indeajuns ca ea lipsestedin perspectiva filozofica romaneasca, populara sau culta. Trebuie sa nu pierdem nici un moment din vedere lucrul acesta, chiar, sau mai ales, cand ne gandim la reforme - educative, politice - pentru poporul roman. Eticismul Apusului nu e pe masura noastra. Acel mult laudat "se cade - nu se cade" al romanului nu tine in nici un caz de o conceptie etica. E mai adanc, mai angajat in firea lucrurilor de cum e conceptia morala a unui apusean. Iar in filozofia culta, absenta unei problematici etice ne pare atat de inevitabila, incat, pe linia de orientare desprinsa in analiza de mai sus, suntem siguri ca niciodata nu se va scrie un mare tratat de etica in tara romaneasca. Cat despre un sistem educativ sau politic care sa fie eticist, el n-a aparut, iar cei care au vazut morala acolo unde era spiritualitate n-au inteles nici ce este, nici ce poate fi inlauntrul lumii romanesti; cel putin pe linia, prelungita in cultura, a orientarii noastre taranesti si populare. Cand solutia e armonie, nu poate exista etica, adica o stare de ruptura, de impotrivire, imperativ si refuz.
Dar duhul acesta lumesc si insetat de armonie nu poate sa nu aduca un suflu de paganism in atmosfera romaneasca. Trebuie sa o spunem deschis: exista o dimensiune pagana a sufletului romanesc. Cand subliniem cu atata apasare ca romanii au fost, intr-un fel, totdeauna crestini, crestinismul venind peste ei ca o implinire, si nu ca purtatorul de mesaj al unei crize de tip nou, recunoastem fara sa vrem ca, dupa ce ne-am crestinat, am pastrat moduri ale lumii pagane. O vedem bine in mitologia noastra populara, iar credintele noastre sunt pline de eresuri, care ne incanta pe plan de cultura si care, in definitiv, nu ne supara nici in perspectiva Bisericii. Dimensiunea noastra pagana a fost tolerata de Biserica si chiar asimilata intr-un sens. Crestinismul nostru a avut, prin aceasta, un continut mai viu, o istoricitate mai adevarata. Dar acum, cand ies la lumina lucrurile in filozofia culta, ele capata accente de impotrivire care pot ingrijora uneori.
Si au si ingrijorat. Polemica iscata in jurul filozofiei lui Blaga intre aparatorii ortodoxiei si nesocotitorii ei (caci dusmani directi nu are ortodoxia noastra) nu e o polemica legata de persoane si de timp. Ea angajeaza manifestari si comportari mai adanci, permanente ale fiintei noastre spirituale. Blaga nu e intaiul ganditor roman indiferent fata de ortodoxie ca izvor de inspiratie. Un suflu de paganism - fireste, in stilul secolului al XIX-lea - strabate, dupa cum e limpede, opera lui Conta. Iar, daca Motru ramane strain de ortodoxie, fara sa faca din "paganatatea" lui un act de afirmatie, acest splendid tip de pagan care este Parvan sta ca o evidenta impotriva oricui ar voi sa faca din fiinta spirituala a neamului nostru o fiinta exclusiv crestina. Nu, toti acestia n-au filozofat pe domensiuni crestine. Dar sunt romani; sunt profund si hotarator romani. Cand Blaga spune ca nu are nevoie sa faca filozofie ortodoxa spre a face filozofie romaneasca, are perfecta dreptate. Din punctul sau de vedere si din perspectiva intregii filozofii culte, aproape, ivite la noi."
(Constantin Noica - Pagini despre sufletul romanesc, Humanitas, Bucuresti, 2010)
"Daca ar fi un sambure rational in "masura" noastra, am intelege, cat de cat, rationalitatea. O intelege sufletul romanesc? Credintele noastre populare au inchipuit o legenda plina de talc in aceasta privinta. E legenda celui de-al doilea pacat al lui Adam (Tudor Pamfilie, Povestea lumii de demult dupa credintele poporului roman, Bucuresti, 1913, p. 95). Dupa ce i-a gonit din rai, spune legenda, lui Dumnezeu i s-a facut mila de Adam si Eva, vazandu-i cat se chinuie. Le-a dat mestesugul de a face pamantul roditor, dar le-a poruncit sa nu are mai mult decat o brazda. Roadele culese de pe acea brazda le ajungeau. Dar, intr-o zi, pe cand Eva era insarcinata cu Cain, vine diavolul la ei si-i intreaba: "- Voi mai aveti grau? - Doar pentru cateva saptamani. - De ce nu arati mai mult, caci o sa aveti copii?..." Iar Eva gaseste sfatul chibzuit, rational (nu e semnificativ ca intai femeia e "rationala"?). Convinge pe Adam sa faca cum e mai bine, iar, in clipa cand lanul e mare si fagaduitor, se arata Dumnezeu, pustieste lanul si spune lui Adam: "Tu, omule nesatios... De azi inainte poti ara cat iti place, si eu iti voi da iarasi cat imi va placea mie."Si noi vorbim acum de dezindustrializarea Romaniei...
Este greu sa vezi numai condamnarea lacomiei in legenda aceasta. E vorba si de condamnarea calculului, a chibzuielii, a dreptei randuieli omenesti. Exista o etica a muncii si a productivitatii, care lipseste aici. Munca e, pentru apusean de pilda, sfintita de rezultate. Iar americanul - apuseanul la limita - a dus etica aceasta pana la absurd. Am putea deci sa ne intrebam - in lumina acestei conceptii, unde arbitrarul divin, iar nu rationalitatea umana, e hotarator - daca modernismul si industrializarea (sau pur si simplu "agricultura intensiva") vor fi vreodata acasa la noi. Dar acestea nu sunt decat consecinte, pentru uzul legiuitorilor romani, ale unei trasaturi care ne intereseaza in ea insasi: intemeierea valorii romanesti de masura (poate si de dreptate, lege) pe alta dimensiune decat a rationalitatii.
Caci rationalitatea nu ne-a tulburat niciodata in chip deosebit. Nu intalnesti nici o tendinta, pe linia aceasta, a fondului nostru popular, de a inalta omul, in sensul bun si prost; de a-l face cuget intelegator in fata firii si, pan la urma, minte ingamfata. Noi nici nu stapanim lumea si nici n-o schimbam. Dumnezeu o face, sau se face ea insasi. Stapanirea stiintiifca a naturii, in sensul apusean, e o ciudatenie si un act de trufie. De unde simtamantul acesta de proprietate? "Lumea asta nu-i a maea, cealalta nici asa". Cine poate mai mult sa incerce. Romanul nici nu-si mai pierde vremea sa incerce."
"Personal, sunt foarte de acord şi cu demisia lui Traian Băsescu, şi cu alegerile anticipate. Am tot spus-o de un an şi jumătate, şi doar reaua-credinţă poate împiedica pe cineva să recunoască asta: Traian Băsescu şi-a epuizat, în primii trei-patru ani ai primului său mandat, capitalul de încredere şi popularitate, iar al doilea mandat l-a surprins fără idei şi proiecte noi, depăşit de situaţie din punct de vedere politic. Am spus-o şi o repet: Băsescu este un om al trecutului. Nu el e problema României de azi.[...]
"Modul nostru de a trăi este de multe ori ieşit din standarde faţă de Europa. Europenii văd, ştiu, iar noi de multe ori nu înţelegem. Avem această problemă: cultura balcanică nu e la fel cu cea olandeză. Sunt însă şi ţări care nu au de ce să ne dea lecţii. De aici şi revolta mea: unii ne dau lecţii fără să vadă ce e la ei acasă. "Asta e o motivare a acestei reforme? Nu vad niciun motiv pentru care cultura olandeza sa fie prezenta peste tot in Europa, si spun asta cu tot respectul fata de Olanda. Nici cultura italiana, ca sa dau si eu un exemplu, nu e precum cea olandeza. De fapt Olanda e o tara foarte interesanta (mie asa mi se pare) si poate voi si scrie cate ceva in acest sens. Chiar m-am gandit si eu la Olanda, faimoasa opozanta a intrarii noastre in Schengen, si m-am documentat nitel. Fara sa vreau am facut si eu o comparatie. Personal consider ca Olanda e o tara deosebita sub multe aspecte intre tarile europene. Evident, foarte deosebita de a noastra. Parerea mea, extrem de subiectiva, desigur, este ca eu inteleg mai bine Olanda decat intelege un olandez Romania. Dar asta e o alta chestiune. Cu scuzele de rigoare daca am fost ingamfat. Insa, dupa parerea mea, problema noastra nu tine de cultura balcanica (sau, daca doriti, tine, dar intr-o mica masura). Chestiunea nu e neaparat una culturala. Eu as privi problema din considerente de istorie contemporana, pe scurt: aproape 50 de ani de comunism urmati de o tranzitie prelungita la capitalism. Cred ca e mai corect sa punem asa problema, pentru ca aceasta este problema principala. In rest, desigur, diferente culturale intre tarile europene au existat si vor exista si de acum inainte. Spre exemplu: e clar ca intre Franta si Germania exista astfel de diferente, asa cum exista si intre Grecia si Suedia. Eu cred ca exista diferente si intre Nordul si Sudul Italiei. Europa este una a diferentelor culturale si niciun standard impus sa fie comun tuturor acestor tari nu va putea sa stearga cu buretele aceste diferente, care se manifesta si la nivel de individ: spre exemplu nu cred ca un spaniol sau un portugez va fi ca un german sau un danez. Si din acest motiv afirmatia Pesedintelui cum ca: "Modul nostru de a trăi este de multe ori ieşit din standarde faţă de Europa" mi se pare cu totul nedreapta. Si chiar mai mult decat atat: subestimeaza poporul roman foarte mult. Dupa care adauga: "Avem această problemă: cultura balcanică nu e la fel cu cea olandeză.". Daca aceasta teza este valabila, inseamna ca se urmareste uniformizarea culturala a Europei (pentru ca asta ar rezolva toata problema). Dar este posibil acest lucru, de data aceasta obiectiv vorbind? Trebuie sa fie posibil asa ceva? Se forteaza de catre cineva aceasta posibilitate? Si de unde pana unde ca Olanda e luata sau ar trebui sa fie luata drept etalon? Este clar ca Dl. Basescu exagereaza, dar el a vrut sa spuna ceva ce trebuie bine inteles, daca e asa cum spune. Si, din aceasta cauza, trebuie meditat asupra a ceea ce a spus. Pentru ca ideea de a fi cu totii "olandezi" in aceasta Europa nu imi place deloc. Nu ar fi Europa care sa-mi placa. Poate ca se urmareste, in acest sens, si o uniformizare rasiala a Europei, avand Olanda drept etalon, idee ce-mi creaza o vie repulsie! Tocmai diversitatea da farmec acestei Europe. Cand mergi in Olanda vrei, desigur, sa vezi ceva specific olandez si nu sa fie peste tot acelasi specific intr-o uniformitate monotona si obositoare. Asa cum daca merg intr-un restaurant la Budapesta vreau sa mananc ceva specific unguresc, spre exemplu un gulas facut ca la mama lui acasa si nu sarmale. Sarmalele le mananc acasa, facute de mama si le face foarte bine! :) . Este clar, dupa parerea mea, ca aceasta diversitate da frumusete Europei. Si copierea cuvant cu cuvant a unei culturi straine mi se pare o idee cat se poate de absurda. De altfel acest lucru genereaza si bulversari societale foarte mari. In loc sa promovam mult mai bine propria noastra cultura, inclusiv prin mijloace economice, in Europa, noi admitem umili ca avem o problema: "cultura balcanică nu e la fel cu cea olandeză"... Dar pe astfel de considerente nu se poate face niciun fel de reforma viabila la noi. Dl. Basescu vorbeste de "interventii de la foarte multe ambasade europene", iata ce afirma:
"Reglementarea europeană ne spune că trebuie să luăm în vedere luarea măsurilor necesare pentru a putea confisca bunurile persoanei sau bunurile transferate. La mine au fost intervenţii foarte multe de la ambasadele europene. Ei vor să îndeplinim standardele de diminuare a corupţiei şi să respectăm reglementările europene."Cu alte cuvinte reforma constitutionala privind stergerea din Constitutie a propozitiei care spune ca se prezuma dobandirea licita se face pe astfel de considerente. Este foarte adevarat ca Presedintele a spus si ca: "Sunt însă şi ţări care nu au de ce să ne dea lecţii. De aici şi revolta mea: unii ne dau lecţii fără să vadă ce e la ei acasă.". Atitudine cu care sunt de acord. Numai ca atunci de ce se cere in mod expres Romaniei (eu asa inteleg) sa faca astfel de reforme, cand si alte state, care mai dau si lectii, au grave probleme la capitolul asta? Nu a spus care ar fi acele alte tari, dar a folosit pluralul - tari (deci sunt mai multe). Ca si cum capitalismul ar fi intruchiparea tuturor virtutilor, raiul pe pamant. Si numai la noi e iadul. Dar noi trebuie sa facem, altii nu. Lucru ce iarasi e extrem de deranjant. Pentru ca a nu fi inteles din punct de vedere cultural e una, dar a fi catalogat drept un iad al coruptiei e cu totul altceva, chiar din partea unora care "nu vor sa vada ce e la ei acasa", lucru ce denota rea vointa din partea acelora. Eu nu spun ca la noi toate ar fi bune si frumoase, dar ma deranjeaza presiunile facute cu rea vointa si superficialitate. O reforma facuta aici la noi ar trebui sa reflecte, in primul rand, interesele romanesti si ale Romaniei, nu alte interese. Dar daca problema se pune asa cum a zis-o Dl. Basescu, atunci sugereaza ca la mijloc ar fi si alte interese. Lucru care face ca aceasta reforma sa fie mult mai controversata decat ar aparea la prima vedere. Pentru ca daca lucrurile se pun asa, atunci intram intr-o zona de cercetare geopolitica si nu cred ca e exagerat daca spun asa. "La mine au fost intervenţii foarte multe de la ambasadele europene." - de ce neaparat la Presedinte? Deci presiunile s-au facut direct asupra Presedintelui, lucru care nu stiu cat e de in regula. Si e si ciudat, daca stai sa te gandesti ca avem atatea insitutii pentru combaterea coruptiei. Inseamna ca exista, in foarte multe tari, o perceptie acuta a faptului ca presedintele ar fi "atotputernic" in Romania si ma intreb de ce, oare, asa. Nu cu mult timp in urma o publicatie, The Economist, citata de Mediafax, spunea ca Basescu ar putea reveni in "stil Putin", ca premier, dupa expirarea mandatului prezidential in 2014! Eu stau si ma intreb: de unde pana unde asemenea concluzii si asemenea apropiere intre Basescu si Putin? Este o perceptie gresita, din partea Vestului, asupra realitatilor romanesti, dar si o anume ignoranta din partea lor. Ei nu inteleg ca aceasta coruptie, de care vorbeste The Economist, a luat nastere prin demantelarea sistemului economic de stat, comunist. Tot acest sistem economic centralizat, de stat, care asigura alocuri de munca pentru toata populatia tarii apta de munca la varsta legala de a muncii, s-a distrus, incercandu-se de a se crea un sistem capitalist, bazat pe proprietate privata si economie de piata. Insa, din cate citesc si in presa noastra, am impresia ca putini inteleg un lucru important: fostele intreprinderi socialiste trebuiau transformate in mari corporatii capitaliste. Tocmai ca nu s-a intamplat asa, iar lucrul asta a condus la o slaba cultura corporatista in Romania si la o realitate dezolanta. Daca s-ar fi putut realiza insa transformarea lor in mari corporatii capitaliste, altfel ar fi stat lucrurile, desigur. La noi, in schimb, s-a mers pe infiintarea de IMM-uri, lucru care, din punct de vedere economic, s-a dovedit insuficient, iar constructia capitalista rezultata destul de slaba, dupa cum remarca si cotidianul citat. Daca lucrurile ar fi stat altfel economia romaneasca ar fi fost conectata mult mai bine la economia Vestului. Din pacate exportam multi emigranti... Din pacate pentru noi, pentru ca nu mai avem cum sa retinem in tara forta de munca bine calificata, lucru ce dauneaza economiei. Dar demantelarea sistemului economic de stat, comunist a generat coruptie, imbogatiri peste noapte in ideea ca transferul de capital de la stat catre privat va putea sa conduca mai usor la crearea sistemului capitalist autohton si economiei de piata, fara de care liberalismul nu avea cum sa-si spuna cuvantul. Transferul acesta de proprietate a fost unul dificil, marcat si de esecuri in privatizarea fostelor unitati economice de stat. In definitiv si la urma urmei, pe scurt, cam asta ar fi toata problema. Iar in privinta lui 2009, indiferent cat de prudent ar fi franat Guvernul criza economica mondiala tot si-ar fi spus cuvantul si la noi, asa cum s-a intamplat peste tot. Pai in Marea Britanie, ca sa dau un exemplu, criza economica a fost foarte virulenta si se simte si azi, generand miscari sociale precum mitinguri uriase la Londra. Inca Romania sta bine fata de, spre exemplu, Grecia, Spania sau Italia, la capitolul datoriilor suverane.
"The public sector accounts for about 40% of GDP. The service sector contributes 78.5% of total GDP, industry 17.6% and agriculture 4%. "Mai ales ca e o tara care a practicat de-alungul timpului, dupa restaurarea democratiei in 1974, o politica economica bazata pe deficite mari, pentru a atrage populatia in activitati economice:
"According to an editorial published by the Greek newspaper Kathimerini, large public deficits are one of the features that have marked the Greek social model since the restoration of democracy in 1974. After the removal of the right leaning military junta, the government wanted to bring disenfranchised left leaning portions of the population into the economic mainstream.[23] In order to do so, successive Greek governments have, among other things, run large deficits to finance public sector jobs, pensions, and other social benefits.[24] Since 1993 debt to GDP has remained above 100%.[25]"Insa este clar ca Grecia a fost si a ramas o tara slab industrializata, in care ponderea cea mai mare in PIB o au sesctorul public si cel al serviciilor. In asemenea conditii, ca cele de mai sus, tragedia greaca pare sa fie dezlegata. Romania avea o industrie si o agricultura destul de bine pusa la punct (poate nu foarte performante economic in ansamblul lor), dar industrializarea tarii si mecanizarea agriculturii a fost o realitate sub Ceausescu. Ce a urmat dupa '89 a fost tocmai demolarea acestui sistem, care a facut sa rasara o dezvoltare foarte pronuntata a sectorului serviciilor. Pacat ca Vestul, in care ne puneam cu totii sperante mari, nu s-a implicat activ in Balcani cu investitii economice, astfel incat si aceste tari sa se poata industrializa si dezvolta armonios... In schimb au fost razboaie ce frizeaza absurdul, cum a fost cel din fosta Yugoslavie... Impresia mea este ca aceasta zona a Balcanilor a fost cam intotdeauna ignorata, neinteleasa si tratata cu superficialitate de catre Vestul Europei. Care nu a inteles nici pana acum ca aceasta zona - Balcanii - este vitala pentru Europa. N-as putea sa spun de ce e asa, de ce e vitala, dar ca e vitala pentru tot continentul, lucrurile sunt destul de clare dupa parerea mea si se poate verifica si din punct de vedere istoric. Chiar si aceasta criza a datoriilor din Grecia (Grecia.Cine s-ar fi gandit? Dar, iata, tot o tara din Balcani!) si care pune in pericol Zona Euro, euro insemnand pacea, vorba lui Sarkozy, confirma ce am spus mai sus.
"Totuşi, cu toată activarea datorată proximităţii sărbătorii, doar 65% dintre români se mai autoidentifică într-o măsură mai mare cu calificativul de “patriot”. În cadrul populației de alte etnii această identificare este mai firavă: 29% pentru maghiari, 28% pentru rromi şi 38% pentru alte etnii. Este clar că patriotismul altor etnii, poate cu excepția romilor, se îndreaptă spre o altă ţară sau națiune de referință, Ungaria, pentru maghiari, Germania pentru saşi sau svabi. Dacă ne uităm la structura pe vârste observăm o adevărată prăpastie între generaţii: generaţia tânără, 18-35 de ani, acceptă această autoidentificare maximală doar proporție de 40,9%, iar majoritatea tinerilor sub 35 de ani, adică 45%, se consideră patrioţi într-o mai mică măsură. Dacă facem o comparație între cifrele lor cu cele ale vârstnicilor care ating 73,3%, vedem că diferenţa între catetele de scală gerațională este imensă. Probabil, perioada de socializare primară şi modelul educaţional diferit se află la originile acestor diferenţe foarte mari. Dacă am studia mult mai în adâncime acestă problematică am putea să ajungem la concluzia unei crize a modelului educaţional pe care societatea îl propune în ceea ce priveste educația patriotică, în confruntarea cu modelul cosmopolitic şi ideologiile globalizării care sunt tot mai prezente astăzi în mass-media şi în spaţiul public, în general. "Iar in final arata ca:
"Imaginea noastră despre patriotism este încă bogată în component pe fondul educației naționale ăe care au primit-o generațiile formate înainte de 1989. Criza educaţiei din ultimii ani și sindromul de neadaptare al tinerei generaţii, orientate tot mai mult spre emigratie, va schimba în viitor tot mai mult reflexele naţionaliste. Cercetarea noastră s-a făcut într-un moment influenţat de o sărbătoare cu conținut patriotic. Climatul emoţional al sărbătoririi Zilei Unirii și regia pe care autoritățile o fac de fiecare dată când au ocazia, au influenţat cu siguranţă răspunsurile. De fapt, noi chiar asta am vrut să măsurăm, amplitudinea maximă a acestei emoţii patriotice. Vom relua măsurarea unor indicatori în alte situaţii şi poate vom avea dovada că patriotismul este tot mai mult doar un reflex discursiv. Românii sunt mai nemulţumiţi de un stat ineficient şi îşi revendică tot mai mult dreptul de a critica chiar în cadrele unei atitudini patriotice, cum am văzut din această cercetare. Oamenii au tot mai mult sentimente contradictorii faţă de patrie şi faţă de comunitatea naţională. Statul eşuat și politicienii percepuţi ca și corupţi îi fac pe oameni tot mai mult să se îndepărteze de România şi să se refugieze în respectul pentru niște slogane patriotarde. Aderenţa nevrotică fată de niște principii și imperative ale patriotismului, depăşind 90%, nu poate avea decât semnificaţia unei polemici cu un prezent pe care-l resimt ca şi frustrant. Emoţia patriotică este politizată în două sensuri. Prin contrast cu politicienii, românii declară principiile ca fiind mult mai importante decât sunt respectate în realitate ori sunt fundamente pentru comportament. Pe de altă parte, patriotismul este introdus în bătălia politică cu statut de atribut care legitimează propria opțiune."As propune sa fie citit si acest editorial al D-lui Dancu:
"Statul trebuie să fie imparțial, dar nu inert. Și un lucru esențial, pe care ne facem că nu-l înțelegem: statul român nu este un stat social. Este un stat corupt, ineficient, prăduitor, cheltuitor, dar cu rezultate penibile, dar nu este un stat social. Un stat social oferă multe bunuri publice, dar este un stat inteligent și eficient. Un argument în plus: un stat social ar trebui să tindă măcar în a fi un stat egalitar. Dar statul român nu avut niciodată intenția de a deveni egalitar, ci a creat tot timpul privilegii, pensii speciale, salarii speciale, sporuri și regimuri speciale pentru categoriile care erau importante în arhitectura puterii. Un stat fără un sistem unic de pensii sau sistem unic de salarizare nu este stat social, decât în discursurile celor care nu înțeleg prea bine ce se întâmplă. România nu are cum fi etichetată ca un stat social, ci mai degrabă ca un stat discriminatoriu, stat care a creat mai multe excepții decât egalitate.Un stat social creează condiții pentru o egalitate formală între cetățeni ca și fundament pentru democrație. Este clar că România este un stat oligarhic, un stat slab, căpușat de toate clicile politice care ajung la putere și de toate categoriile socio-profesionale care dețin pozitii de decizie sau de forță: revoluționari, armată, polițiști, judecători sau procurori etc.Faptul că românii au o mentalitate de asistați nu însemnă un stat social cum cred cei care se uită doar dintr-o parte la realitatea noastră."si:
"Încercarea de a crea un stat indiferent nu este o filosofie politică, ci este o formulă de a pune în practică o sărăcie de spirit și o lipsă de umanism în beneficiul satisfacerii unor interese de grup sau chiar a unor grupuri de interese. Statul indiferent este rezultatul coabitării dintre prostie și hoție. Adică, o rimă simplă pentru ”Românie”. Deci, nici o filosofie!"Recomand a fi citite cu atentie ambele articole ale D-lui Dancu.
"Preşedintele Institutului Cultural Român, Horia Roman Patapievici, spune că a fost în concediu şi că a văzut la televizor ştirile despre cozile la ghişee. "Dacă într-adevăr aşa stau lucrurile, este o aberaţie. O gândire profund greşită şi o batjocură la adresa oamenilor, indiferent că ei sunt scriitori sau muncitori. Eu m-am întors ieri din concediu şi am apucat să văd la televizor câteva informaţii confuze.Sa vedem ce spune si Mircea Cartarescu:
Dacă într-adevăr trebuie să stai la trei cozi diferite în fiecare lună, este vorba de un dispreţ la adresa oamenilor", a declarat el pentru Gândul."(subl.mea)
"Întrebat de Gândul dacă s-a încumetat să facă cele trei drumuri la ghişee pentru a da statului impozitele pentru drepturile de autor, Mircea Cărtărescu a răspuns: "Doamne fereşte! Nici nu am fost şi nici nu voi merge. Pe mine nu mă va vedea nimeni la vreun ghişeu. Dispreţul meu faţă de hârţogăraie şi faţă de birocraţie este total. Ceea ce se întâmplă este puţin spus jignitor. Eu sunt absolut indignat faţă de ceea ce se întâmplă în general cu drepturile de autor. Guvernul face din artişti victime colaterale.Sa vedem ce spune si Sever Voinescu:
Sunt nevoiţi să-şi dea şi a treia piele de pe ei din sărăcia lor", ne-a precizat Cărtărescu. El a comentat şi declaraţiile miniştrilor Vlădescu şi Şeitan, care nu văd o problemă în cozile de la ghişee: "Atât timp cât domnul Videanu spune că poate trăi cu 15 milioane pe lună şi domnul preşedinte îşi compară salariul cu cel al unui profesor, totul este coerent"." (subl.mea)
"Eu tocmai am luat decizia de a-mi încheia contractul pe drepturi de autor din cauză că felul în care se administrează plata obligaţiilor este umilitor. Este o oroare administrativă. Simpla idee de a trimite un om la trei ghişee în fiecare lună este dincolo de imaginabil iar eu unul nu sunt dispus să fac acest lucru.
Prin urmare - sigur, aveam un contract mai degrabă modic fiind vorba de o revistă de cultură -, am decis să continui colaborarea mea cu revista pro bono. Ideea de a mă duce la trei ghişee pe lună să raportez sume de câţiva lei mi se pare de un absurd total, la care eu unul nu vreau să mai particip [...]
Din câte înţeleg eu, gestionarea ca atare a procesului revine Ministerului Muncii. Eu am o problemă cu gestionarea ca atare a procesului. E o altă problemă cu creşterea taxelor - nu mi-e simpatică, dar înţeleg de ce trebuie să se întâmple.
Felul în care gestionezi culegerea acestor taxe este jignitor şi este în afara oricăror standarde într-o birocraţie normală. Cred că ministrul Şeitan a dovedit că ideea de restructurare a statului, de modernizare a serviciilor statului este departe de preocupările sale şi e limpede că asta e o direcţie greşită în care merge întregul Guvern, dacă asta este direcţia."(subl.mea)Cat despre parerea lui Cristian Preda, cred ca aceasta este binecunoscuta in blogosfera. O putem citi aici.
" "Normal că aceia care până acum nu plăteau aceste lucruri, fiind puşi în situaţia să plătească contribuţii evident că sunt nemulţumiţi. După cum sunt nemulţumiţi foarte mulţi cei care, profitând de situaţia legii cu privire la drepturile de autor, în loc ca de această lege să beneficieze numai aceia care erau cu adevărat creatori şi erau, în sensul legii, beneficiari ai prevederilor respective, ea s-a aplicat abuziv şi foarte mult, de la şoferi, mecanici şi alte categorii sociale. Nu plăteau contribuţii la asigurări sociale pentru că intrau sub incidenţa Legii drepturilor de autor. Noi am strâns şurubul şi am spus: «Fraţilor, toată lumea trebuie să respecte legea». Cei care sunt cu adevărat şi intră sub incidenţa drepturilor de autor, categoric beneficiază de prevederile legii, cei care au încercat şi încearcă să folosească legea ca un mijloc ca să nu plătească dări către stat: «Nu se mai poate!»", a spus Emil Boc."(subl.mea)Ce sa intelegem de aici? Ca soferii, mecanicii si alte categorii sociale, care beneficiau abuziv de drepturi de autor sunt cei nemultumiti... Si nu Horia Roman Patapievici, Mircea Cartarescu, Sever Voinescu, Cristian Preda... Sau poate ca si acestia, in viziunea premierului, sunt niste soferi, mecanici si, de ce nu, tinichigii sau alte categorii sociale...?! Pe de alta parte, Sebastian Vladescu, filozofeaza si dumnealui pe tema ziaristilor insa:
"Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, i-a atras atenţia, miercuri, unei ziariste acreditate la Guvern că este "de văzut" dacă este plătită în mod corect prin drepturi de autor pentru profesia ei sau dacă nu cumva modalitatea prin care e plătită de angajator reprezintă o formă de evaziune fiscală.Iata, pe aceasta tema a declaratiilor lui Vladescu, un interesant articol, tot din Mediafax:
Vlădescu a intervenit atunci când, în urma unei întrevederi a premierului cu reprezentanţii uniunilor de creatori, ziarista i-a cerut preşedintelui Casei Naţionale de Pensii, Doina Pârcălabu, explicaţii mai clare privind modalitatea de declarare a veniturilor din drepturi de autor.
Vlădescu a întrebat-o în mod ironic pe ziaristă dacă este sculptor, scriitor sau poet, iar când aceasta i-a răspuns că e jurnalist, ministrul Finanţelor a arătat că e nevoie de clarificarea modalităţii de plată pentru munca prestată de aceasta.
"Este de văzut dacă dumneavostră sunteţi plătită în mod corect pe drepturi de autor sau dacă modalitatea în care dumneavoastră sunteţi plătită este o formulă de evaziune fiscală", a atenţionat-o Vlădescu pe ziaristă.
Vlădescu a spus, în context, că, în urma discuţiilor cu reprezentanţii uniunilor de creatori, nu pot exista în România 500.000 de creatori care sunt obligaţi să îşi depună declaraţii de venituri conform noilor reglementări fiscale. El a fost susţinut în afirmaţiile sale de preşedintele Casei Naţionale de Pensii, Doina Pârcălabu, care a arătat că până în prezent există 200.000 de astfel de declaraţii care fac obiectul noilor prevederi.""
" "În acest moment încercăm să punem ordine într-o zonă în care s-a făcut evaziune fiscală pe piaţa muncii şi faptul că dumneavoastră susţineţi că ceea ce încercăm noi să facem este greşit, este în neregulă! Lupta cu evaziunea fiscală este ceva care ne dorim cu toţii, inclusiv pe piaţa muncii. Încercăm să punem ordine! Dacă a existat o eroare la un ghişeu şi s-a publicat un cont greşit, o vom corecta. Nu este un capăt de ţară că aţi găsit un ghişeu unde a fost o eroare. În această lună, care este prima lună de aplicare, toate aceste lucruri mai complicate vor fi corectate, pentru că e un proces. În mod normal ar trebui să fie câteva mii de oameni, nu câteva sute de mii de oameni, cum spuneţi dumneavoastră. Aceste sute de mii de oameni ar trebui să treacă pe modalităţile corecte de plată, care înseamnă ca pentru munca care se prestează în anumite domenii să fie contract de muncă, iar pentru cei care prestează activităţi independente să fie formula de activitate independentă", le-a explicat Vlădescu ziariştilor de la Guvern.Iar Boc intervine:
Ulterior, Vlădescu i-a spus preşedintelui Casei Naţionale de Pensii, pe un ton mai jos, ignorând microfoanele presei: "N-avem nicio şansă să explicăm!"." (subl.mea)
""Ne simţim ca acasă pentru că noi zilnic suntem în dezbateri de acest gen. Consider că e binevenită orice dezbatere pe marginea acestui subiect", a afirmat primul-ministru."(subl.mea)Boc: OUG 58 vizează eliminarea celor care folosesc abuziv drepturile de autor
"În acest sens, el a dat exemplul şoferilor, dar nu a putut preciza câte persoane din această categorie profesională primesc venituri pe dreptruri de autor, dar a precizat că aceste date sunt deţinute de Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor.
"E adevărat că măsura nu este extrem de plăcută pentru cei care până acum utilizau drepturile de autor, de la celebrele exemple de şoferi care nu aveau nicio legătură cu domeniul dar beneficiau de drepturi de autor şi nu plăteau taxele către stat, şi la alte persoane care intrau în această categorie, şi foloseau acest instrument în materie abuzivă. Acum s-a încercat curmarea acestui abuz", a spus Boc."[...]
"Pentru cei care în fapt foloseau drepturile de autor doar pentru a nu plăti contribuţiile de asigurări sociale, ori de care ar fi ele, că e şomaj, că este sănătate sau că este vorba despre pensii, acolo avem nevoie să curmăm aceste abuzuri şi să lărgim baza de impozitare. Ştiu că nu e plăcut pentru o persoană care nu plătea până acum contribuţie la sănătate sau la pensie, dar realiza un venit ca orice alt român, din activitate economică, nu pe drepturi de autor, dar acum trebuie să plătească", a spus premierul[...]
El a precizat că în acest an 3,3 miliarde de euro au fost luate de la investiţii şi virate la bugetul de pensii din cauza faptului că nu s-au plătit contribuţii la bugetul de stat.
Referitor la cozile înregistrate în aceste zile la diverse instituţii ale statului, Emil Boc a susţinut că acestea vor fi eliminate după ce, în septembrie, va fi introdus sistemul de plată online." " (subl.mea).Asta in vreme ce...:
"Premierul Emil Boc a declarat, marţi seară, răspunzând unei întrebări legate de faptul că 500.000 de beneficiari de drepturi de autor sunt în postura de a se prezenta lunar la ghişee cu declaraţii pentru a plăti taxe, că este vorba despreo supoziţie, afirmând că o asemenea informaţie nu se confirmă.Iata aici un articol, tot de pe Mediafax:
"Nu am această informaţie. Am auzit-o azi (marţi, nr.) spusă doar ca dată şi ca supoziţie. Eu nu am cunoştiinţă despre aşa ceva. Atâta vreme cât situaţia nu există, este doar o afirmaţie... Oamenii stau la cozi, dar nu pentru situaţia pe care mi-o invocaţi... Va trebui să vină oamenii cu o analiză cerută, pentru că o asemenea afirmaţie pe care aţi auzit-o nu s-a confirmat", a declarat Emil Boc.
El i-a indicat pe miniştrii Sebastian Vlădescu şi Mihai Şeitan ca persoane care pot oferi informaţii ce ţin de componenta tehnică."
"Publicarea târzie a formularelor sau a conturilor în care pot fi viraţi banii pentru pensii şi şomaj, informarea deficitară şi lipsa explicaţiilor concrete au pus pe drumuri şi la cozi interminabile mii de oameni care până miercuri trebuie să dea contribuţii din ce au câştigat din drepturi de autor.Iata si un articol, sper util, tot de pe Mediafax:
Regulile neclare şi diferite privind depunerea declaraţiilor pentru contribuţiile individuale la şomaj, pensie şi asigurări de sănătate au creat haos şi aglomeraţie la unele instituţii, oamenii care au venituri de natură profesională aşteptând până în ultima clipă să afle cum trebuie să procedeze"
"El a mai spus ca exista, teoretic, posibilitatea de a cere o solutie antricipata la Ministerul de Finante.
"Spun ca exista teoretic pentru ca in practica nu functioneaza aproape deloc. Poti sa adresezi intrebari pentru clarificarea anumitor aspecte din legislatie, dar este foarte posibil ca la o solutie fiscala anticipata, ministerul sa-ti dea un raspuns si cand vine controlul poate sa interpreteze altfel si sa spuna ca raspunsul este gresit", a continuat Biris.
"E o situatie foarte grea. Nu a existat niciodata in fiscalitatea romaneasca un astfel de exemplu. Formularele inca nu sunt publicate. Nici la contributia la sanatate nu este clar. Nu stim cum sa ne platim impozitele si suntem expusi la riscuri incredibile. Nimeni din minister nu am auzit sa fii fost pedepsit", a adaugat el.[...]
"In mod evident, cei care au redactat aceste norme au avut ori o problema de concentrare, ori una de stiinta.Eu stau si ma intreb: de ce aceasta ordonanta nu a fost clara de la bun inceput, de ce atatea neclaritati? De ce atatea reguli neclare? De ce nu au fost instruiti cei care lucreaza la ghisee, pentru a putea da informatii clare cetateanului care vine sa plateasca? De ce formularele de completat nu au fost disponible la timp pentru cetatenii platitori? Pentru ce nu au fost concepute prevederi prin care sa se evite cozile interminabile de la ghisee? De ce nu s-a conceput, prin aceasta ordonanta, un sistem mai simplu, practic, fara ca sa-l poarte pe cetatean pe drumuri, sa-l faca sa piarda timp, si asta lunar? Sistemul on-line (folosind internetul, banuiesc) nu este accesibil pentru toti cetatenii, si nu stiu daca reprezinta o solutie buna, viabila. Pentru ca, in felul acesta, Guvernul nu face altceva decat sa creeze fenomene sociale negative, nemultumiri firesti in randul cetatenilor si nu reforma. Ordonanta a intrat in vigoare pe 1 iulie. Este imposibil, cred, sa nu te intrebi, ce s-a facut, ce s-a muncit in intervalul 1 ianuarie-1 iulie? Pentru ca ceea ce se intampla, ca parere personala, este o ordonanta facuta pe genunchi, la repezeala si care loveste in cetateanul simplu si nici nu e clar ca ar fi eficienta. Guvernul ar trebui sa se gandeasca la aceste lucruri, sa revizuiasca aceasta ordonanta, pentru ca sa o clarifice si sa poata fi inteleasa de catre toti cetatenii, evitand cozile interminabile de la ghisee si pierderea de timp, consumul nervos si oboseala, tocmai pentru a fi eficienta masura si sa aiba efecte pozitive, benefice pentru societate. Defapt, PDL ar trebui sa se gandesca la faptul ca, prin astfel de masuri, prin astfel de ordonante, poate pierde procente electorale importante. Iar, din sondaje, el sta la 15% din preferintele electoratului... Pe de alta parte Guvernul vrea sa creasca salariile la stat cu 20%, asta in conditiile in care:
Sunt multe exemple de neconcordante si discountul de 66% la punctul de pensie nu este nici el corect", a punctat Gabriel Biris.
"Daca dai un numar prea mare de puncte de pensie pe o contributie mica, cineva va trebui sa plateasca. Stagiul de cotizare e proportional cu raportul asta adica e o treime - 10,5%. Cineva care incepe acum o activitate ca sa poata contribui 30 de ani, trebuie de fapt sa munceasca 90 de ani. Ceea ce e imposibil", a mai spus el. "
"Guvernul vrea ca, pe lângă legea cadru a salarizării, să fie dată anual o altă lege, în funcţie de buget, care să o completeze pe aceasta. În opinia sindicaliştilor, n-ar fi o problemă majoră legea cadru, deşi acolo a crescut cam mult coeficientul pe medie şi datorită adăugării celor trei trepte de la 12 la 15.Si:
În opinia sindicaliştilor, s-ar putea spune, în primă fază, că este un avantaj. Dar de fapt avantajul nu există pentru că nu sunt banii necesari pentru aplicarea acestui lucru şi atunci îi determină pe cei din Guvern să vină cu un salariu minim mai mic decât normal, astfel încât aplicând acel coeficient să se încadreze în fondul de salarii dat. Dacă era un coeficient mai mic, se putea merge mai sus cu salariul minim pentru a se putea încadra în fondul de salarii existent, lucru dorit de sindicalişti.
O altă mare problemă, contestată de sindicalişti, cu privire la acest proiect de lege este cea legată de salariul minim, coeficientul unu din grilă. Guvernul doreşte ca acesta să se stabilească printr-o lege specială în fiecare an, astfel încât să fie corelat cu bugetul.
Dar reprezentanţii angajaţilor din sistemul public nu vor să se extindă acest salariu minim şi la mediul privat, pentru că ar însemna să nu se mai garanteze un salariu minim pe ţară şi de la un an la altul acest salariu se poate schimba, deci ar putea să şi scadă. Ceea ce este şi mai rău, în opinia sindicaliştilor, este condiţionarea sistemul privat de cel bugetar, deci fixarea salariul minim în funcţie de ce se întâmplă la buget şi extins la privat, unde sunt alte reguli.
Sindicaliştii au cerut, de-a lungul vremii, un singur salariu minim. Ei au spus însă că nu este normal ca salariul minim să fie stabilit la buget şi extins la privat.
Mare parte dintre federaţiile patronale nu vor un salariu minim mai mare, dar sunt şi patroni care spun că nu poţi să intri în zona euro cu un salariu minim de 120 de euro."
"Vehiculata creştere salarială cu până la 20 la sută este falsă, la un simplu calcul. Pe tranşe de salarii, creşterile vor fi între 20 la sută şi unu la sută, dar practic nu este o creştere salarială, ci este un mic retur de bani din ce s-a luat, din cei 25 la sută, o revenire nu în totalitate, şi nu pentru toţi.Este de citit, pe tema aceasta, si:
A da 20 la sută unei persoane care are 600 de lei salariu, dar din 2011 i se iau al treisprezecelea salariu şi toate celelalte beneficii salariale, înseamnă de fapt că acea persoană nu primeşte nimic în plus faţă de ce are azi. Iluzia majorării este dublă - o dată pentru că legea se aplică la un salariu mai mic cu 25 la sută şi a doua oară că nu se dă înapoi decât o parte din ce s-a luat.
Legea 330 trebuia să se aplice până în 2015, această nouă lege nu se ştie până în ce an se va aplica. Nu se ştie nici în câţi ani va ajunge fiecare salariat să se încadreze la funcţia, locul, coeficientul din lege, neexistând niciun fel de proiecţie în acest sens.
În Legea 330 se pleca de la un salariu minim de 705 lei, pe acest nivel se construia grila şi cei care aveau sub această sumă trebuiau să aibă o creştere până la 705 lei cel puţin. Dacă rămânea Legea 330, salariul minim trebuia să crească, de la 705 lei, în fiecare an, iar în noul proiect este vorba de 640 de lei, dar există posibilitatea să scadă, dacă economie nu se redresează.
Sindicaliştii nu agreau nici Legea 330 în totalitate, însă acum, făcând o comparaţie cu ce se doreşte pentru salarizarea bugetarilor, constată că este mult mai rău dacă acest nou proiect ajunge să fie lege, iar salariaţii din sistemul public au mari şanse să aibă salarii mai mici de la an la an."(subl. mea; ingrosat, cursiv si mare - subl. din textul original)
