Powered By Blogger
Se afișează postările cu eticheta masuri de austeritate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta masuri de austeritate. Afișați toate postările

sâmbătă, 2 martie 2013

DE citit acest articol...

... semnat Paul Krugman, de pe blogul sau din The New York Times:

Self-destructive Europe

Iata ce se arata printre altele:

"Basically, faced with a huge blow to private demand from a burst housing bubble and deleveraging, Europe has responded not as 75 years of economics said it should, with temporary stimulus, but with Herbert Hoover — or, better, Chancellor Brüning — policies of retrenchment. And policy makers pronounce themselves shocked both to find that the bottom is dropping out of Europe’s economy and that their perceived authority and wisdom is being rejected by voters.

Meanwhile, Mark Mazower, an actual European historian, says better and with more authority than I could what I’ve been trying to get at: the Chancellor Brüning reference is not a joke:
Those preaching austerity probably do not see themselves as contributing to a crisis of democracy, but they are. The Italian elections should remind eurozone leaders to pay attention to their voters. Economic fixes have failed to staunch a political crisis that has the capacity to harm not only EU integration, but the legitimacy of the continent’s democratic order itself. "
Interesant e fenomenul: 
"First, Simon Wren-Lewis reminds us that while extreme austerity is being imposed on Europe’s periphery, the core has also pursued contractionary fiscal policies."

Deja politicile de austeritate, aplicate pe vreme de recesiune, sunt vazute ca fiind factorul ce contribuie la o criza a democratiei.

Interesant de citit e si acest articol, semnat tot de Paul Krugman:

Disastrous Predictions and Predictable Disasters

Bineinteles, recomand citirea ambelor articole integral si in original.

  

vineri, 27 iulie 2012

Criza economica si financiara actuala expresie a utopiei unui perpetuum mobile de speta a doua...?

Stau si ma intreb daca nu cumva toata aceasta criza economica si financiara actuala este expresia fauririi unui perpetuum mobile de speta a doua, economic vorbind. Dar ce inseamna un perpetuum mobile de speta a doua? Ar trebui putina fizica si sa ne intoarcem la conceptiile lui Thomson din care a rezultat ca realizarea unui perpetuum mobile de speta a doua care sa functioneze fara diferente de temperatura, cu un singur izvor de caldura, este imposibila, si care reprezinta una din formularile Principiului al doilea al termodinamicii. Dar ca lucrurile sa fie mai clare si sa vedem ce ar insemna un astfel de perpetuum mobile de speta a doua, voi cita din Fizica Generala, vol. I, a lui Alexandru Cisman (ieri s-au implinit 45 de ani de la moartea sa), Editura Tehnica, Bucuresti, 1959, dar inainte de asta trebuie spus ca Thomson a admis ca Principul lui Carnot este o lege naturala care nu poate sa fie demonstrata, un postulat, dupa care:
"El considera apoi o masina termica imaginara, in stare sa scoata caldura din rezervorul nesecat al marilor, sa o transforme partial in lucru mecanic, iar restul netransformat sa-l arunce inapoi in mare.
Daca am dispune de o astfel de masina si am instala-o pe o corabie, am putea sa-i asiguram functionarea la nesfarsit, asa ca am avea, practic, un perpetuum mobile.
In urma corabiei, apa marii s-ar raci si poate ca s-ar forma chiar o dara de gheata.
O asemenea masina nu ar contrazice principiul intai, dar l-ar contrazice pe al doilea [...]
Orice masina termica ce ar functiona in aceste conditii, adica ar contrazice principiul al doilea, ar fi, prin definitie, un perpetuum mobile de speta a doua" (subl. mea)
Lucru care nu se poate, de fapt, realiza. Dar, stau si ma intreb, oare nu asta a fost si ideea sistemului economic mondial, sistem ce acuma se confrunta cu mari dificultati si imposibilitati? Principiul al doilea al termodinamicii mai poate fi formulat sub forma Postulatului lui Clausius:
"Trecerea spontana a caldurii se poate face spre o temperatura mai joasa. Trecerea inversa absoarbe lucru mecanic"
Sa ne uitam, ca sa dau un exemplu, la economia Greciei si la imensa datorie a acestei tari. Wikipedia ne arata urmatoarele:
"A developed country, the economy of Greece mainly revolves around the service sector (85.0%) and industry (12.0%), while agriculture makes up 3.0% of the national economic output.[5] Important Greek industries include tourism (with 14.9 million[23] international tourists in 2009, it is ranked as the 7th most visited country in the European Union[23] and 16th in the world[23] by the United Nations World Tourism Organization) and merchant shipping (at 16.2%[24] of the world's total capacity, the Greek merchant marine is the largest in the world[24]), while the country is also a considerable agricultural producer (including fisheries) within the union. As the largest economy in the Balkans, Greece is also an important regional investor."
Observam ca in economia sa predomina sectorul serviciilor, industria foarte putin iar agricultura si mai putin. Cu toate acestea datoria publica a Greciei este imensa - iata mai jos o evolutie a sa:
Si sa ne uitam si la evolutia PIB:
Iar acum FMI (Christine Lagarde) someaza Grecia sa-si plateasca toata datoria? E oare posibil asa ceva sau ne aflam in fata unei utopii? Eu cred ca nu e posibil in conditiile in care e formulata problema, adica doar sa-si plateasca datoria si nimic mai mult. Este suficient sa ne uitam la Postulatul lui Clausius si sa facem o analogie din punct de vedere economic. Grecia s-a imprumutat masiv - si trebuie spus ca economia ei e slab performanta, axata fiind in principal pe sectorul serviciilor si turism (din aceasta cauza sa-i zicem sursa rece facand o analogie cu termodinamica) - transferul de bani (caldura) venind de la sursa calda (creditorii, cei care au bani) spre sursa rece (Grecia). Trecerea, transferul acesta s-a putut face usor, spontan chiar. Acuma insa i se cere Greciei (sursa rece) sa-si plateasca imensa datorie, si inca suficient de repede, adica sa se faca transferul invers si nu oricum, ci tot spontan. Or, acest lucru este imposibil: el contrazice legile naturii, Principiul al doilea al termodinamicii, si prin niciun proces nu se va putea face acest transfer de caldura (bani), decat daca se va absorbi lucru mecanic executat din exterior! A lasa Grecia singura sa-si plateasca imensa datorie, in conditiile si unei economii slab performante, este ca si cum ai lasa-o sa intre in incapacitate de plata. Fortat. Asta ma si duce la gandul ca sistemul economic mondial a fost conceput in ideea unui perpetuum mobile de speta a doua, care nu are cum sa functioneze la nesfarsit, deci se baza de la bun inceput pe o iluzie, iar cei care ar trebui sa-si dea seama de asta inca nu-si dau seama si persista in eroare. Daca imaginam sursa de bani ca fiind una singura (spre exemplu FMI&Banca Mondiala) deci o transformare monoterma, pe care o presupunem cicilica, imposibilitatea si, in consecinta, criza consta in faptul ca sistemul nu poate ceda lucru mecanic in exterior (desi se vrea, cel putin asa pare, cu disperare lucrul asta). In formularea data de Boltzmann celui de-al doilea Principiu al termodinamicii se spune:
"Fenomenele naturale sunt nereversibile"
Si atunci, daca transformarea ciclica monoterma este si ireversibila, sistemul primeste lucru mecanic din exterior. Calea inversa este imposibila si nu face decat sa adanceasca criza. Or, aceasta cale inversa e calea austeritatii, care se practica acum in Europa pe scara larga si care nu face altceva decat sa adanceasca recesiunea in care ne aflam. Ea afirma tocmai ceva contrariu legilor naturii si anume ca acest sistem poate functiona fara sa primeasca lucru mecanic din exterior (adica energie), in schimb, in aceste conditii, poate ceda lucru mecanic in exterior. Si, dupa cum arata realitatea, nu poate sa faca lucrul asta. Scriam aici despre industria de automobile si se observa foarte clar faptul ca cererea e in scadere mare, la fel si vanzarile. O situatie ingrijoratoare, desigur...
De aceea transformarea trebuie sa fie ciclica biterma, sistemul schimband caldura cu doua termostate de temperaturi diferite (sursa calda, sursa rece), in care sistemul primind o cantitate de caldura de la sursa calda sa cedeze o alta cantitate de caldura spre sursa rece, iar diferenta s-o transforme in lucru mecanic. Sistemul nu functioneaza pentru ca se impune austeritate (si trebuie vazuta aceasta notiune in analogie cu cele aratate mai sus) unor tari "sursa rece", ca sa zic asa, precum Spania si Grecia, ca sa dau inca un exemplu, dar, de ce nu, si Italia, de altfel, practic, tuturor. Dar in felul acesta nu se poate obtine lucru mecanic. Si toata masinaria se va opri pana la urma...
Functionarea ei este ingreunata foarte mult...

Fireste, cele de mai sus sunt niste ipoteze, dar asemanarea, care permite analogia, mi se pare ca e foarte mare...

luni, 27 februarie 2012

Ce mai poti sa spui...

... dupa ce ai citit aceste articole din The New York Times, scrise de Paul Krugman, laureat la Premiului Nobel pentru economie in anul 2008, pe care, desigur, le recomand a fi citite integral, in original, si cu atentie:
si
Voi cita o fraza din cel de-al doilea articol citat, care m-a pus pe ganduri... Iata ce spune Dl. Krugman:
"The infuriating thing about this tragedy is that it was completely unnecessary. Half a century ago, any economist — or for that matter any undergraduate who had read Paul Samuelson’s textbook “Economics” — could have told you that austerity in the face of depression was a very bad idea. But policy makers, pundits and, I’m sorry to say, many economists decided, largely for political reasons, to forget what they used to know. And millions of workers are paying the price for their willful amnesia." (subl.mea)
Si cred ca trebuie citat si din primul articol, iata :
"Last week the European Commission confirmed what everyone suspected: the economies it surveys are shrinking, not growing. It’s not an official recession yet, but the only real question is how deep the downturn will be. 
And this downturn is hitting nations that have never recovered from the last recession. For all America’s troubles, its gross domestic product has finally surpassed its pre-crisis peak; Europe’s has not. And some nations are suffering Great Depression-level pain: Greece and Ireland have had double-digit declines in output, Spain has 23 percent unemployment, Britain’s slump has now gone on longer than its slump in the 1930s.
Worse yet, European leaders — and quite a few influential players here — are still wedded to the economic doctrine responsible for this disaster." (subl. mea)
Practic aceasta "solutie" - austeritatea a facut mai mult rau decat bine, a agravat criza economica cu care se confrunta la ora actuala Europa si a provocat prelungirea acestei stari de recesiune. Din motive ideologice si politice. De observat ca Dl. Krugman arata ca "aceasta tragedie era complet nenecesara". Iar cei care platesc pentru ceea ce au facut politicienii, "spiritele ascutite", anumiti economisti sunt oamenii obisnuiti, cei ce muncesc (workers, spune Dl. Krugman), care duc tot greul pentru ceva ce nu a fost niciodata necesar!! Milioane de oameni. Observati ca spune la modul foarte clar: "doctrina economica responsabila pentru acest dezastru". Si, bineinteles, oameni responsabili pentru punerea in practica a acestei doctrine, cauzatoare a tragediei economice actuale... Iar acestia sunt liderii europeni actuali. Aratam aici parerea unui alt mare economist, laureat al Premiului Nobel, Dl. Joseph Stiglitz... 

Intrebarea logica care se impune este: de ce nu se schimba actuala politica economica, bazata pe austeritate, ce se duce in Europa? Care sa fie motivele? Daca tot e proasta aceasta politica, si realitatea confirma, si mai este si criticata de somitati in domeniul economic, de ce nu se schimba? Ciudat, nu? Este de neinteles aceasta perseverenta diabolica de a continua pe o linie gresita, ce nu poate decat sa agraveze criza economica actuala si, drept consecinta, sa sporeasca si sa prelungeasca suferintele a milioane de oameni. Foarte tardiv, dupa parerea mea, UE a recunoscut ca "reteta" in privinta Greciei este gresita... Iar cu retete gresite unde o sa ajungem? Evident ca la o situatie mai proasta. Stateam si ma gandeam ca daca Romania va adera la Tratatul de guvernanta fiscala, si daca si acest tratat este o reteta gresita atunci si situatia din Romania, din punct de vedere economic, se va putea agrava. Aceasta este si asa marcata de masurile dure de austeritate impuse de guvern, si care au avut ca efect o scadere drastica a consumului, inrautatind-o si provocand mari nemultumiri sociale. Dar foarte periculos pentru starea economica actuala a tarii imi pare a fi inrautatirea climatului economic european, datorat unor politici proaste si retete gresite... Observati ca Paul Krugman spune, reiau:
"It’s not an official recession yet, but the only real question is how deep the downturn will be."  
Deci contractia economica in Europa este o realitate. Problema reala este cat de puternica va fi aceasta contractie! Oficial, nu e in recesiune, dar Comisia Europeana a confirmat contractia economica. Se pare ca probleme mari sunt in Marea Britanie (dar si in Italia), a carei situatie Krugman o descrie in felul urmator:
"Britain is doing worse this time than it did during the Great Depression. Four years into the Depression, British G.D.P. had regained its previous peak; four years after the Great Recession began, Britain is nowhere close to regaining its lost ground." 
Iata ce spune si despre Italia si Spania:
"Nor is Britain unique. Italy is also doing worse than it did in the 1930s — and with Spain clearly headed for a double-dip recession, that makes three of Europe’s big five economies members of the worse-than club. Yes, there are some caveats and complications. But this nonetheless represents a stunning failure of policy.
And it’s a failure, in particular, of the austerity doctrine that has dominated elite policy discussion both in Europe and, to a large extent, in the United States for the past two years." (subl.mea)
Cititi, va rog, si articolul despre Italia. O sa vedeti niste grafice interesante acolo... E de luat aminte la proiectiile pe 2012 si 2013 ale PIB-ului real din cele doua tari (Marea Britanie si Italia), fata de ceea ce s-a intamplat in 1934 si 1935... PIB-ul real e exprimat ca procent din varful pre-criza in ambele cazuri, anul zero fiind 1929 sau 2007. Va rog sa va uitati. Iata ce spune in final Paul Krugman:
"With two of Europe’s big four economies doing worse than they did in the Great Depression, at least in terms of GDP — and that’s three of five if you count Spain — do you think the austerity advocates might consider that maybe, possibly, they’re on the wrong track?" (subl. mea)

vineri, 15 octombrie 2010

Declaratiile ambasadorului Marii Britanii la Bucuresti

Martin Harris: Guvernul român a luat măsuri dure, dar necesare; şi în Marea Britanie este la fel

Citez din articolul de mai sus:

""Aşteptăm rezultatul execuţiei bugetare în Marea Britanie pentru a vedea câţi bani va lua ministerul meu în următoarea perioadă. Am avut reduceri ale veniturilor peste tot în Marea Britanie. Eu am trei copii şi primeam alocaţii pentru fiecare din fiicele mele, pentru creşterea lor. Iar noul Guvernul britanic a spus: «Scuze! Venitul dumneavoastră este suficient de mare încât să nu mai aveţi nevoie de acest sprijin!». Multă lume a fost foarte supărată din cauza aceasta. Dar asta este conjunctura în care trăim, iar aceste decizii dure trebuie luate şi duse până la capăt. Însă înţeleg de ce oamenii sunt furioşi şi, aşa cum spuneam, este multă furie şi în Marea Britanie din cauza acestui proces, dar mă tem că el este necesar", a relatat el.

Întrebat cum se vede criza economică de la Londra şi cum se vede de la Bucureşti, ambasadorul a ţinut să sublinieze ideea că România şi Marea Britanie sunt amândouă parte din UE, iar criza a cuprins întreaga economie europeană.
"Suntem în UE împreună, suntem parte a pieţei unice, suntem parte a aceleiaşi economii europene. Iar eu simt că este o criză care a cuprins întreaga economie europeană. Şi cred că întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem cu toţii este dacă vom ieşi din această criză într-o formă mai bună decât cea în care ne aflam la începutul crizei. Pentru că peste câţiva ani vom concura cu China, cu India. Sunt economii emergente în Asia, iar noi trebuie să fim pregătiţi. Cred că, dacă va ieşi ceva bun din această criză, va fi faptul că economiile noastre vor fi mai apte, mai capabile să facă faţă concurenţei în economia globală", a spus el."

 

miercuri, 18 august 2010

Miscarea browniana din PDL

Stiri Mediafax:

Liderii PDL au discutat în contradictoriu, luni, pe tema susţinerii Guvernului 

Iar parerea lui Boc este:

Boc: Cei ce vor beneficia de măsurile de austeritate vor fi, în 2012, PDL şi cei care susţin Guvernul

Pe cand Sulfina Barbu spune:

Sulfina Barbu: E nevoie de o conducere interimară a PDL, actualul BPN e spectator

 In concluzie: se munceste la PDL!! Mai degraba se cauta tot felul de formule...Totusi, fara vreo decizie clara: va fi sau nu conducere interimara? Parlamentarii PDL vor sustine sau nu Guvernul? Este o intrebare fireasca atata vreme cat exista, dupa cum lesne se observa, nemultumiri chiar in sanul partidului. Indecizie. Deocamdata. Ingrijorarea fata de scaderea partidului in sondaje, ca incredere a populatiei, la 15%, reala.

Iata ce spune Sulfina Barbu:

"Sulfina Barbu a susţinut că trebuie luate cât mai rapid decizii : "Este clar că nu e totul bine şi frumos! Trebuie să luăm nişte decizii. Nu sunt pe principiul că trebuie să ne băgăm capul în nisip, precum struţul, în faţa problemelor partidului, dar stă în puterea noastră, avem soluţiile, important este să le aplicăm"."