Despre violenta

Un editorial deosebit de interesant pe care l-am descoperit in Ziua de Cluj, scris de Mihai Hurezeanu, cred ca ar trebui sa ne puna pe ganduri la modul serios...

Retorică şi crimă

Editorialistul observa un fenomen ingrijorator:

"În grila unui sociologism mai vulgar ecuaţia este destul de simplă: accentuarea disperării cauzate de pauperizare crescândă duce la exacerbarea violenţei. Este o explicaţie justă pentru variaţia statistică. Calitativ vorbind însă, impulsul distructiv în societatea românească poate lua forme bizare, abjecte şi auto-devoratoare datorită secetei de soluţii civice, morale, spirituale care să canalizeze rezistenţa societăţii civile în faţa tăvălugului maladiilor sistemului politic şi economic. Pe fondul mioritic desacralizat, spiritul pacifist, inocent şi smerit al românilor este canibalizat de absenţa solidarităţii şi eroziunea empatiei. Această discordie este întreţinută de gâlceava sterilă şi nesfârşită a politicienilor fără viziune şi fără darul serviciului public. Într-o naţiune orfană erupţia ici şi colo a psihozei criminale este reversul malefic al revoltei şi al nesupunerii civile faţă de un sistem profund corupt."

 Recomand citirea in intregime a acestui editorial, foarte tare. Indica o stare de spirit a societatii si un fenomen care nu este prezent numai la noi, pe plaiurile mioritice. Iata, el se manifesta pe plan mondial si nu cred ca e de glumit si de neluat in seama asa un lucru ingrijorator.

Tot despre chestiuni financiare

Evidentiez un articol de pe Mediafax:

Euro, la minimul ultimelor şapte săptămâni faţă de dolar, din cauza crizei din zona euro


dar si:
 
FMI îndeamnă zona euro să implementeze reforme pentru sprijinirea creşterii economice


in articol se arata:

"Statele din zona euro ar trebui să sprijine creşterea economică prin reforme vizând, printre altele, îmbunătăţirea competitivităţii, încurajarea investiţiilor, utilizarea mai bună a forţei de muncă sau consolidarea sistemului financiar, apreciază economiştii Fondului Monetar Internaţional (FMI)."

si:

"Nu sunt scuze pentru productivitatea redusă a forţei de muncă, o problemă caracteristică în special Europei de Sud, dar şi o provocare tot mai mare oriunde în altă parte", menţionează FMI.

Raportul Fondului vine în condiţiile în care zona euro încearcă să prevină intensificarea unei crize a datoriilor. Irlanda negociază, în prezent, cu Uniunea Europeană şi FMI condiţiile unui program de salvare.

Instituţia financiară internaţională subliniază că decalajul dintre Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al zonei euro şi cel al SUA a crescut de la începutul anului 2008, iar uniunea monetară abia ţine pasul cu Japonia, cu toate că acest stat s-a confruntat cu o recesiune mai severă."

Se mai precizeaza ca:

"FMI apreciază că Europa de Sud trebuie să se concentreze pe ameliorarea competitivităţii, iar unele state "de bază" din zona euro ar trebui să promoveze o participare mai mare a forţei de muncă şi o deschidere mai largă a pieţelor serviciilor."

Voi mai evidentia un articol ceva mai vechi, dar semnificativ:

Bloomberg: Zona euro cade ca un joc de domino, iar problema este moneda unică

Devalorizarea dolarului va pune SUA pe calea redresarii economice?

Iata un articol foarte interesant din Romania Libera:

Deprecierea dolarului este un calcul greşit

Iata ce spune, printre altele articolul:

"Statele Unite consideră că o monedă slabă le poate rezolva problemele economice. O asemenea strategie implică totuşi riscuri considerabile, începând cu punerea la îndoială a statutului de valută internaţională a bancnotei verzi, scrie ziarul elveţian Le Temps în ediţia de luni, citat de Agerpres.

"Nu am avut niciodată intenţia să ne devalorizăm moneda cu scopul de a atrage vreun avantaj competitiv sau de a face din acest lucru un instrument de relansare a creşterii. Această strategie este fără ieşire, indiferent de ţara care o aplică, şi cu atât mai mult Statele Unite", a declarat ministrul american de finanţe, M. Geithner, cu ocazia summitului G-20, de la Seul."

si:

"Întrebarea care se pune este de ce Statele Unite sunt gata să îşi rişte credibilitatea ca să îşi deprecieze moneda. Partizanii devalorizării bancnotei verzi consideră că măsura va pune SUA pe calea redresării economice. Cele două argumente folosite de aceştia sunt legate de preţul exporturilor americane şi de faptul că un dolar depreciat va permite ştergerea unor mari datorii în dolari.

Argumentul exporturilor este totuşi rezultatul unei reflecţii pe termen scurt. Japonia şi Germania se bazează dintotdeauna pe exporturi de produse cu mare valoare adăugată şi un marketing sofisticat pentru a face faţă unei aprecieri a monedei lor. În ceea ce priveşte tactica deprecierii în scopul reducerii datoriilor, va fi mai uşor să se ramburseze datoria, totuşi în detrimentul puterii de cumpărare a americanilor.

Pe termen mai lung, un dolar care se depreciază poate da naştere la presiuni inflaţioniste, ceea ce ar duce la creşterea dobânzilor. Inflaţia ar putea avea drept efect punerea la îndoială a statutului de valută internaţională de care se bucură dolarul de 60 de ani şi crearea unui mediu financiar dificil pentru americani. Sfârşitul dolarului ca valută internaţională ar avea nu numai consecinţe dezastruoase pe pieţe, ci ar duce la distrugerea însăşi a valutei SUA.

Chiar dacă Geithner şi Bernanke îşi recunosc sau nu intenţia de a pune în aplicare o strategie de depreciere a dolarului, campania comportă un risc considerabil, iar rezultatele pe termen lung sunt departe de a fi garantate."

Merita citit tot articolul. Acesta pune, defapt, o intrebare: cum va evolua economia mondiala in viitor? Si tot din articol se vede ca aceasta criza economica si financiara nu a trecut inca, cu atat mai mult pentru SUA. Se cauta si acolo solutii. De remarcat ca articolul precizeaza: "Sfârşitul dolarului ca valută internaţională ar avea nu numai consecinţe dezastruoase pe pieţe, ci ar duce la distrugerea însăşi a valutei SUA.", dar, daca lucrurile stau asa, pun si eu o intrebare: ce castiga SUA din treaba asta? Aceasta devalorizare a dolarului ar putea conduce la imbunatatirea situatiei balantei comerciale a SUA. Pe de alta parte exporturile americane se vor ieftini, deci ar conduce la cumpararea mai multor produse americane. Problema care se pune, pentru SUA, este daca si cum ar trebui procedat ca operatiunile de comert exterior sa fie si eficiente.Articolul nu ne spune nimic despre strategia pe care americanii o adopta in legatura cu cursul de revenire la export si cursul de revenire la import. Pentru ca se stie ca o operatiune de export este eficienta daca avem un curs de revenire la export mai mic sau egal decat cursul de schimb si o operatiune de import este eficienta daca avem cursul de revenire la import mai mare sau egal decat cursul de schimb. Insa, sigur, aici putem lua in considerare si alte aspecte. Unul dintre acestea ar putea si competitivitatea pe piata externa. Este foarte posibil ca americanii sa mizeze pe ceea ce se cheama competitivitate prin pret! De remarcat ca articolul precizeaza urmatorul lucru: "Japonia şi Germania se bazează dintotdeauna pe exporturi de produse cu mare valoare adăugată şi un marketing sofisticat pentru a face faţă unei aprecieri a monedei lor.". In asemenea conditii s-ar putea ca marimea ratei de schimb sa actioneze favorabil stimuland exporturile, atunci cand moneda nationala, dolarul american in acest caz, se depreciaza. Pe de alta parte se poate avea in vedere si comportamentul exportatorilor, si anume sa se aiba in vedere o marja mai mica de profit (cel putin o perioada) astfel incat produsele sa fie mai competitive.In acest caz ar fi posibil ca SUA sa dezvolte pe plan mondial o concurenta foarte puternica, cu atat mai mult cu cat, in aceasta privinta, ar putea intra si alti factori cum ar fi: calitatea produselor, gradul de inovatie, prestigiul firmelor (brand), serviciile post-vanzare si, un lucru care mi se pare esential, daca asa stau datele problemei, dinamismul comercial. Si toate acestea tocmai pentru a contracara tari mari exportatoare precum Germania si Japonia. Ceea ce spune articolul, spre final, nu mi se pare relevant, apropo de tema abordata: "În ceea ce priveşte tactica deprecierii în scopul reducerii datoriilor, va fi mai uşor să se ramburseze datoria, totuşi în detrimentul puterii de cumpărare a americanilor.". Adica acel "totuşi în detrimentul puterii de cumpărare a americanilor". Virgil Madgearu spunea inca din anii '40 despre comertul exterior ca: " el  concretizeaza raporturile de schimb comercial intre doua tari. Prin urmare, pentru intelegerea naturii comertului exterior, nu putem sa pornim de la interesele indivizilor, ci de la interesele nationale. Interesele nationale sunt insa foarte adeseori opuse unele fata de celelalte". Or, cred, este in interesul SUA sa-si imbunatateasca activitatea de comert exterior si sa fie un concurent redutabil pe piata mondiala. Pentru ca rolul SUA in lume poate scadea daca va fi depasita de Germania sau/si Japonia. Defapt, cred ca este o tactica interesanta cea pe care o aplica America. Dar este posibil ca sa aplice aceasta tactica tocmai pentru ca, cel putin la momentul actual, nu se poate altfel si, prin urmare, nu are incotro. Articolul nu ne spune ce efecte ar avea aceasta strategie de devalorizare a dolarului asupra cheltuielilor militare ale SUA. Este posibil ca aceste cheltuieli sa se reduca intr-un viitor apropiat, datorita costurilor extrem de ridicate.
Nu este exclus ca SUA sa puna in practica o politica destul de asemanatoare cu cea a Chinei si anume: o forta de munca ieftina dar, in schimb, exporturi masive (dupa o idee a lui Friedman), lucru ce ar putea conduce la o imbunatatire a economiei americane. Stiglitz spunea undeva ca nu este deloc clar daca interventia statului in economie (citez din memorie!) ar putea conduce la inceterea unei crize economice. Totusi, din cate inteleg din articol, America injecteaza lichiditati de 900 miliarde $ pana la sfarsitul lui 2011. De ce ar insemna asta o scadere sau pierdere a credibilitatii SUA? Poate ca este vorba de un risc bine si de departe calculat. Credibilitatea este data numai de aprecierea monedei? S-ar putea sa nu fie chiar asa, pentru ca nici avantajele devalorizarii monedei nu trebuie deloc subestimate. Ramane, bineinteles, de vazut cum vor evolua lucrurile... 

Despre Summit-ul G-20

Iata doua articole din Adevarul:

Barack Obama, în dificultate la reuniunea G20
in articol se precizeaza ca:

"Liderii statelor participante la summit au refuzat să sprijine Statele Unite în disputa valutelor cu China. Liderul de la Casa Albă, care participă în acest weekend la reuniunea Asia-Pacific, şi-a apărat politica economică şi a negat că şi-a pierdut influenţa internaţională.


Summitul G20 de la Seul (Coreea de Sud) a confirmat că „unitatea" afişată de principalii actori economici şi politici ai lumii, în 2008, după declanşarea crizei financiare, a fost conjuncturală şi de scurtă durată. Iar refuzul participanţilor de a sprijini poziţia SUA în disputa lor cu China a evidenţiat pierderea influenţei Washingtonului pe scena internaţională, mai ales în domeniul economic."

VIDEO Odiseea indiană a lui Barack Obama



si un articol din Deutsche Welle:

Reforma sistemului financiar mondial a început
in articol se precizeaza ca:

"Preşedintele Obama, în schimb, nu a mai revenit în centrul atenţiei. Cine a urmărit îndeaproape summitul a asistat, practic, la o decădere a super-puterii economice reprezentate de Statele Unite ale Americii. Criticile lui Obama la adresa exporturilor Chinei şi Germaniei s-au lovit de o dură rezistenţă. Merkel s-a putut lăuda cu o creştere la care americanii pot doar visa. Un triumf pentru Germania, o înfrângere pentru Statele Unite.

Bineînţeles că finalul summitului implică noi pregătiri pentru întrunirea viitoare. Membrii G20 mai au câte ceva de făcut: discuţiile iniţiate înainte de Seul despre dezechilibrele economice trebuie duse la bun sfârşit. Criza economică a adus în lumina reflectoarelor problemele cu care se confruntă economia mondială. Identificarea unor puncte necesare coordonării politici economice mondiale - ar fi o temă bună pentru următoarele întruniri ale G20."

Declaratiile ambasadorului Marii Britanii la Bucuresti

Mediafax:

Martin Harris: Guvernul român a luat măsuri dure, dar necesare; şi în Marea Britanie este la fel

Citez din articolul de mai sus:

""Aşteptăm rezultatul execuţiei bugetare în Marea Britanie pentru a vedea câţi bani va lua ministerul meu în următoarea perioadă. Am avut reduceri ale veniturilor peste tot în Marea Britanie. Eu am trei copii şi primeam alocaţii pentru fiecare din fiicele mele, pentru creşterea lor. Iar noul Guvernul britanic a spus: «Scuze! Venitul dumneavoastră este suficient de mare încât să nu mai aveţi nevoie de acest sprijin!». Multă lume a fost foarte supărată din cauza aceasta. Dar asta este conjunctura în care trăim, iar aceste decizii dure trebuie luate şi duse până la capăt. Însă înţeleg de ce oamenii sunt furioşi şi, aşa cum spuneam, este multă furie şi în Marea Britanie din cauza acestui proces, dar mă tem că el este necesar", a relatat el.

Întrebat cum se vede criza economică de la Londra şi cum se vede de la Bucureşti, ambasadorul a ţinut să sublinieze ideea că România şi Marea Britanie sunt amândouă parte din UE, iar criza a cuprins întreaga economie europeană.

"Suntem în UE împreună, suntem parte a pieţei unice, suntem parte a aceleiaşi economii europene. Iar eu simt că este o criză care a cuprins întreaga economie europeană. Şi cred că întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem cu toţii este dacă vom ieşi din această criză într-o formă mai bună decât cea în care ne aflam la începutul crizei. Pentru că peste câţiva ani vom concura cu China, cu India. Sunt economii emergente în Asia, iar noi trebuie să fim pregătiţi. Cred că, dacă va ieşi ceva bun din această criză, va fi faptul că economiile noastre vor fi mai apte, mai capabile să facă faţă concurenţei în economia globală", a spus el."

 

Un articol de pe Reuters

Iata un articol foarte interesant pe care l-am gasit pe Reuters si care, cred, merita sa fie citit:

FACTBOX-Key political risks to watch in Romania

By Sam Cage

BUCHAREST | Fri Oct 1, 2010 6:52am EDT

Articolul precizeaza:

"Oct 1 (Reuters) - Recession-hit Romania, the European Union's second-poorest member, is having to take increasingly tough measures to stick within strict International Monetary Fund requirements for an economic bailout package."

Dar la fiecare punct al articolului citat mai sus este un asa numit "What to watch". Iata care sunt acestea:

" -- Will the opposition succeed in challenging the government's public sector pay cuts and tax hike in parliament or the country's constitutional court?

-- Will Romania succeed in bringing the budget deficit within the IMF target for 2010?

-- Will it sign a fresh deal with the IMF when the current agreement expires? President Traian Basescu said last month it aimed for a precautionary agreement in April but added Romania did not need more cash from the IMF.

-- The opposition aims to file a fresh no-confidence motion in Boc's government, which it could probably win -- though it may prefer not to take power at such a difficult time when more spending cuts and unpopular reforms are needed. A defeat for the government would cause a full-blown political crisis and probably send markets into freefall. [ID:nLDE65E06I]

-- Coalition partners, particularly independents, could withdraw support for Boc, meaning he would have to negotiate legislation -- including badly-needed judicial reforms -- on a bill-by-bill basis.

-- Will the central bank start tightening monetary policy due to fear of the rise in VAT pushing up inflation? It may also intervene in markets to prevent sharp swings in the leu.

-- Will higher prices dampen spending and delay recovery?

-- Any sign of Greek banks pulling in their horns to shore up their own balance sheets. Romania has borrowed some $19 billion from Greek banks, equivalent to some 14 percent of total 2009 gross domestic product.

-- Can unions can gain enough backing for general strikes to extend them beyond one day? Short-term action is unlikely to have a significant impact on markets but a prolonged national strike -- possible if resentment grows -- would raise pressure on the government and finances and eventually dent asset prices.

-- Will prosecutors convict a top-level official for corruption, thus sending an important signal that graft will no longer be tolerated? This would probably not move asset prices in the short term but would send an important signal that Romania is becoming an easier place to do business."

Iata din nou...

.... de pe blogul lui Adrian Nastase, viziunea PSD despre:
Ce ar trebui sa faca un Guvern de criza
Nastase subliniaza:

"Un guvern de criza ar trebui sa repare cateva din problemele create de guvernul Boc si sa pregateasca tara de alegeri anticipate. Atat si nimic mai mult. Pare putin, dar pentru 6 luni sunt foarte multe de facut."

Este interesant de citit pentru ca aceste idei de guvernare - Guvern de criza, doar - se bazeaza, totusi, pe date, cifre concrete. Citind, intr-adevar, sunt multe de facut... Va putea face un Guvern de criza tot ce scrie acolo? Va putea oare parcurge toate punctele evidentiate in postare? Sigur, raspunsul este: trebuie! Dar sa nu cadem intr-o "logica" lozincarda... Dar, la fel de bine, trebuie observat ca exista o preocupare reala (cel putin asa imi face impresia din ce am citit) a PSD pentru aceste probleme, pentru rezolvarea buna a lor. Interesant este ca nu vad o replica din partea PDL sau a lui Basescu la astfel de propuneri. Replica nu inseamna sa spui doar ca ceea ce scrie acolo nu e bine. Trebuie si argumentat.

As dori sa precizez ca nu am pus aceasta postare pentru ca sunt fan Nastase. Mai pusesem una recent. Ci pentru ca vad, totusi, niste idei. N-am sa spun daca aceste idei, in marea lor majoritate economice, sunt bune sau proaste. Raman neutru in comentariu pentru ca o idee, daca e buna sau proasta, se vede atunci cand e si aplicata. Insa incercarea de a "veni cu ceva", deci cu o contributie cat de mica, pentru relansarea economica a tarii, trebuie notata. In mod obiectiv, adica nepartinitor, netinand cont de simpatiile noastre politice. Ideea trebuie respectata. Dar mai este vorba ca aceasta postare este a cuiva cu experienta in actul guvernarii. Ma refer la Adrian Nastase. Ce se intampla? Ca o parere personala, eu cred ca pentru functia de prim-ministru, data fiind complexitatea problemelor legate de criza economica si financiara, ar trebui un om cu experienta. Iar un om cu experienta in acest domeniu, daca pot sa ma exprim astfel, este un om care, pe langa faptul ca stie foarte bine toate "cotloanele" administratiei, a mai fost in aceasta functie de prim-ministru. Boc nu avea de unde sa aiba experienta pentru aceasta functie. Dar trebuie remarcat si subliniat faptul ca nu el a fost primul nominalizat si desemnat de catre Presedinte, ci Theodor Stolojan, un personaj interesant. De ce? Pentru ca inca din campanie se sugera subliminal ca el va fi premier. Pentru mine nu a fost absolut nicio mirare cand Basescu il nominalizase. Era clar: Stolojan trebuia sa fie premier. Si logic. Pentru ca Theodor Stolojan este un om cu mare experienta, un finantist reputat, un om care cunoaste foarte bine FMI si Banca Mondiala. Si, cu toate acestea, Stolojan, dupa ce a fost nominalizat premier, deci era premier, caci Basescu il desemnase, isi da imediat demisia!!!!! Imi pare rau ca trebuie s-o spun... dar i-a jucat lui Basescu o festa, de eu o tin minte, dara mite... 
Deci ne trebuie un om cu experienta, dupa parerea mea. Care sa se simta familiarizat cu butoanele guvernarii. Desi lucrul acesta nu garanteaza, in mod suficient, reusita! Nu-mi fac iluzii. Ponta este un om in ascensiune, dar nu un om cu experienta pentru functia de prim-ministru. Guvernarea Nastase a fost prima in timpul careia s-a inregistrat o crestere semnificativa de PIB a tarii, deficitul bugetar a fost foarte mic. Aceste reusite nu trebuie trecute cu vederea. Iar experienta, in orice domeniu de activitate, mai ales cand a fost o experienta reusita (iar la guvernarea Nastase a fost vorba de o reusita in domeniul economic) conteaza, cu toate eroriile inevitabile pe care le-a avut. Pentru ca experienta este o componenta a profesionalismului.
S-ar putea crede, din cele ce am zis mai sus, ca sunt un om care il sustine pe Nastase pentru functia de prim-ministru. Un yes-man. N-as dori sa se inteleaga acest lucru. Eu nu am spus decat ca ne trebuie oameni cu experienta pentru aceasta functie. Mai ales dintre acei care au dovedit niste performante in guvernarile trecute, cu toate eroriile pe care le-au facut, si care, dupa cum am spus, sunt, deseori, invevitabile. Si am mai spus ca propunerile pe care le face Nastase pe blog sunt valoroase prin prisma experientei acestuia in actul de guvernare. Defapt, mi se pare cat se poate de logic ca blogul dansului sa aiba asa o mare popularitate; chiar a fost evidentiat pe WordPress, ceea ce este, desigur, mare lucru.
Functia de prim-ministru este o functie cheie, dupa parerea mea. Foarte complexa. As indrazni sa spun, desi stiu ca gresesc (dar chiar gresesc oare?!), ca e mai complexa decat cea de Presedinte, pentru ca este o functie executiva. Iar cel care are o asemenea functie trebuie sa rezolve ceva, mai ales acum, in aceste conditii economice actuale. Mai ales ca, in aceste conditii actuale, odata ajuns in aceasta functie, nu are nicio garantie ca va putea rezolva problemele. Trebuie inteles acest aspect. Deosebit de dificil. Pentru ca un Guvern de criza, asa cum propune Adrian Nastase, poate fi o "sabie cu doua taisuri".
Ca sa lamuresc mai bine ce am vrut sa spun prin expresia "sabie cu doua taisuri", trebuie sa fac observatia ca la inceputul postarii Nastase spune ca a discutat aceste propuneri si cu colegii din PNL. De aici ar putea rezulta ca acest Guvern de criza ar putea fi un guvern de coalitie intre PSD si PNL. Dar ce te faci ca si PNL-ul a zis ca face un guvern din umbra? De aici rezulta ca aspectul politic al acestui guvern de criza nu este lamurit inca: va fi un guvern monocolor PSD?, va fi un guvern monocolor PNL?, sau va fi un guvern PSD+PNL?, sau un guvern de uniune nationala? Sigur, ca isi prezinta ideile, discutate la partid, este un lucru firesc. Dar aspectul politic pe care l-am evidentiat mai sus este important pentru ca valul de popularitate pe care se afla acum PSD si PNL, dar mai mult PSD, ar putea sa scada din intensitate, odata cu masurile ce trebuiesc luate. Adica acele masuri nepopulare, pentru ca nu stiu, dar nu cred ca un astfel de guvern isi va putea permite sa dea de pomana, cum se spune, la tot poporul, pentru voturi. Iar dupa aceea ar veni alegeri anticipate. Cand vor conta voturile populatiei. Deci perioada aceasta de 6 luni, in care ar actiona acest guvern de criza, in ipoteza ca PDL ar trece in opozitie, ar fi, pentru acesta din urma, o perioada de refacere pe toate planurile, inclusiv pe planul optiunilor de vot ale populatiei, masurate de sondaje. Perioada suficienta pentru ca PDL sa treaca la contraatac. Si asta inca cu succes! Mai ales ca il stim pe Traian Basescu drept un mare maestru al contraatacului de pe pozitii de Opozitie... De aceea acest guvern de criza PSD si/sau PNL, lucrurile nu sunt clare inca, nu va avea deloc o sarcina usoara...Retragerea PDL-ului de la guvernare, propusa cu ceva timp in urma, recent, de catre Cristian Preda, ar fi, fara indoiala, una de natura strategica. Cu singurul defect (atunci, dar nu si acum, cel putin asa mi se pare) ca ar fi putut parea populatiei drept o expresie a slabiciunii PDL, o frica, o fuga din fata greului. Dar daca se pune problema de guvern de criza si de alegeri anticipate, atunci lucrurile stau putintel cam altfel, ma gandesc. Ideea Preda ar putea fi chiar foarte buna si ar putea functiona nesperat de bine. In detrimentul PSD si PNL. Din aceasta cauza am zis "sabie cu doua taisuri". Am zis ca ideea trebuie respectata! Deci sa dam respectul cuvenit si acestei idei a lui Cristian Preda!
Sa vedem cum vor evolua lucrurile si, in cazul in care Opozitia va recurge la motiune, cum se va si vota.

Sunt cam multe necunoscute in toata ecuatia asta...!

Inca un articol interesant...

de pe blogul lui Adrian Nastase:

CE NE ASTEAPTA LA GUVERNARE

Interesant pentru faptul ca prezinta cifre care vor sa radiografieze situatia financiara si economica actuala.

Cum ar putea Romania trece mai usor peste criza...

Conform Mediafax:
Băsescu: Dacă România ar utiliza cele 30 de miliarde de euro de la UE, ar trece mai uşor peste criză

Interactiunea

Gandul ne prezinta un nou sondaj:

Românii sunt tot mai pesimişti. Ei acuză clasa politică (7%), pe Traian Băsescu (10%), conducerea (20%) şi actualul Guvern (27%), pentru dezastrul în care trăiesc

Din acest sondaj rezulta ca oamenii nu-si mai fac iluzii. Ma numar printre ei. Semnificativ este ca cei care au raspuns ca tara se indreapta intr-o directie gresita au fost 57% in decembrie 2009, iar in mai 2010 , 87% !! Dar care e directia cea buna? 54% (crestere de 4 procente) vor sa plece din tara, majoritatea tinerii intre 18-35 de ani intr-un procent de 71,3% ! Tot 54% cred ca economia tarii va merge mai rau in urmatorii 4 ani. Ma numar si printre acesti 54%, desi sper din toata inima, din tot sufletul ca starea economica a tarii sa se imbunatateasca totusi. 
Dupa parerea mea este clar ca economia Romaniei este prea firava pentru ca sa suporte deficite mari in sectorul bugetar. Acest sector nu poate fi sustinut de economia reala si, prin urmare, el trebuie sa se diminueze. Problema este daca si starea economica se va imbunatatii. Multi sunt cei care acuza actualii guvernanti, dintr-un motiv sau altul, de o lipsa de viziune in aceasta privinta. Desigur, o astfel de atitudine o consider pe undeva justificata - in sensul ca daca tu nu poti, atunci trebuie sa poata cineva sa ofere si perspective mai bune. Problema este daca acest lucru este posibil, cel putin pe un termen mediu de 4 ani. Numai ca aici este un lucru care parca trece neobservat si anume interactiunea!!
Despre ce este vorba? Cand vorbim despre situatia actuala nu putem sa neglijam, cred, un fenomen care s-a petrecut mai demult si anume acum 20 de ani si care, pe cat se pare, nu cred ca s-a incheiat. Prin prabusirea comunismului si caderea cortinei de fier, treptat, tarile estice, care au avut o economie centralizata au inceput sa treaca spre capitalism, spre o economie de piata. Aceasta economie estica, mai putin performanta in termeni calitativi, in general vorbind, decat cea vestica a inceput sa interactioneze cu cea din Vest. Pentru ca tarile estice nu erau membre, spre exemplu, ale Pietei Comune, nici nu aveau cum sa fie, si deci nu erau integrate in sistemul economic vestic. Prin disparitia CAER, treptat, ele au trebuit sa se integreze, calea unica fiind Uniunea Europeana si adoptarea modelului economic Vestic. In atari conditii s-a produs interactiunea cu o lume (deci nu numai economic) pe care, datorita restrictiilor impuse de regimul comunist, nu o cunosteam decat de la televizor. Trebuie remarcat aici ca acest capitalism care s-a nascut nu numai la noi, ci in tot Estul, difera fundamental de capitalismul vestic prin faptul ca el s-a nascut din comunism. Este o diferenta esentiala, cred eu. Capitalismului vestic i-au trebuit sute de ani ca sa se formeze, ca sa se rodeze, pentru a ajunge la ce este astazi. Trebuie spus ca in timpul comunismului tot ce insemna capitalism interbelic a fost distrus complet. Deci in anul de gratie 1989 nu era nici urma de capitalism p-aici. Din aceasta cauza noi nici nu avem o cultura capitalista autentica, ca sa zic asa.Trupele sovietice au zdrobit orice incercare de distantare fata de Moscova a tarilor comuniste si ma refer la Ungaria in 1956, la Cehoslovacia in 1968. Capitalismul vestic s-a nascut printr-o evolutie istorica, plecand din feudalism, prin emanciparea unei noi, pe atunci, clase sociale - burghezia. Printr-o dezvoltare a mijloacelor de productie, lucru contrar feudalismului, cu concursul descoperirilor tehnice si stiintifice de-alungul timpului. De remarcat ca nici in SUA capitalismul nu s-a nascut din comunism. SUA, ce e drept, s-a format prin emigrarea oamenilor in principal din Europa, dar si din alte parti, numai ca acolo, prin acest fenomen, s-a exportat capitalismul pe un taram populat de triburi. Si, bineinteles, acest capitalism de tip european s-a impus. Cu destula brutalitate, as adauga eu. Si acolo, in acele vremuri, a existat o interactiune intre o civilizatie la nivel tribal si un capitalism rapace. Pana la urma acest capitalism american a inceput sa dobandeasca caracteristici proprii (fata de cel european). Caracterizat printr-un pragmatism deosebit, prin acumulari gigantice de capital, o flexibilitate demna de invidiat, printr-un spirit de initiativa nemaivazut (nu cred ca exagerez) care a generat o incredere in propriile forte deosebita, luptand cu vitregiile naturii si de toate felurile, acest capitalism a reusit sa creeze o tara foarte puternica si compacta, desi stat federal. O tara care a ajuns sa domine lumea! La noi dependenta fata de stat este foarte mare, si economic vorbind, dar si ca mentalitate. Dar ia sa ne imaginam o clipa urmatorul lucru: sa te trezesti asa, dintr-o data, intr-o tara mare si dezvoltata  - SUA, fara niciun ajutor! Pentru ca acolo statul nu ajuta, rolul sau economic a fost intotdeauna foarte redus. Si cel social, la fel. Ma refer, spre exemplu la pensii, ajutor social, etc. Cu ajutorul lui Dumnezeu reusesti! Ceea ce vreau sa arat este ca acolo accentul pus pe individ si capacitatile sale este foarte mare, pentru ca acolo nu exista ca sa te ajute statul. Tu trebuie sa faci ceva. Si esti liber sa faci! Evident, exista si posibilitatea contrarie: sa nu reusesti. Dar asta nu inseamna ca nu mai trebuie sa crezi, sa speri, sa lupti si sa te perfectionezi. Eu am observat o chestie la cei care au fost plecati de multa vreme in State si care se intorc in tara. Au dobandit un alt fel de a fi, cum sa spun..., un alt fel de a gandi, un altfel de a se exprima pe sine, alte conceptii. Cred ca lucrul acesta s-a produs inconstient, adica fara ca individul sa-si dea seama. Au parca si alta alura cand merg, un alt body language decat cel pe care il aveau aici. 
Revenind acum la interactiunea de ordin economic dintre Est si Vest, la noi in batrana Europa, trebuie spus ca Estul a pierdut ceea ce s-a numit razboiul rece. Chestiunea este ca, si aici, cel puternic a castigat, adica Vestul. Trebuie remarcat lucrul acesta pentru ca e clar ca in atari conditii Vestul si-a impus suprematia din punct de vedere economic asupra Estului. Iar conditiile economice din Vest sunt determinante pentru economia tarilor estice. Nu si invers. Adica sa fie determinante conditiile din Est pentru economia tarilor vestice. Este doar un singur sens. Prin Vest inteleg si SUA, desi nu e pe continentul nostru. Sa nu uitam influenta economica foarte mare pe care SUA o are in Europa si faptul ca, dupa razboi, tarile europene vestice au beneficiat pentru dezvoltare de celebrul Plan Marshall (vezi si aici). Dupa cum vorbesc unii mie imi face impresia ca la noi nu se prea intelege treaba asta. Mie, cel putin, mi-e destul de clar ca daca aceste conditii economice despre care vorbeam mai sus sunt proaste in Vest, la noi in Est nu au cum sa fie conditii economice bune (sau mai bune decat acolo). Or criza economica a pornit din SUA, a afectat puternic Vestul, reduceri ale cheltuielilor bugetare se fac si in Vest, nu numai la noi. O imbunatatire a situatiei economice in Vest va influenta pozitiv si Estul. Mai mult decat atat, pe perioada razboiului rece tarile Vestice (ma refer si la SUA) s-au dezvoltat foarte bine dupa cel de-al doilea razboi mondial, fara a avea nevoie foarte mare, practic, de Est. Vorbesc la un mod general, pentru ca faceam parte din blocuri socio-economice si militare diferite, opuse. Prabusirea comunismului mi se pare ca a fost pentru Vest o veste buna doar pentru faptul ca un dusman - comunismul adica - a fost daramat si atata tot. Comunismul a implicat, ca ideologie, lupta impotriva capitalismului si eliminarea acestuia din societate, spre crearea unei societati de tip comunist pe plan mondial. Ca in rest, pentru vestici, era bine asa cum era, daca acest comunism nu ar fi fost un dusman al lor (in special de ordin militar). Interactiunea si punerea problemei intr-un alt mod a avut loc dupa caderea comunismului, dupa implinirea acestui fapt. E clar, cred, ca dintr-o astfel de victorie Vestul nu avea cum sa piarda din punct de vedere economic. Ar fi fost si absurd. Deci suprematia economica i-a revenit si s-a impus asupra fostului sau adversar. Atunci am inceput sa fim priviti ca "ruda saraca". In cautare de solutii, as adauga eu. Sigur, singura solutie era integrarea economiilor estice in sistemul economic vestic. Dar acest lucru nu e usor de facut si nici de scurta durata. Si trebuie sa tragem ponoasele, acum, a unei societati de consum prospere.Stimularea irationala a consumului in Vest, cu deficite foarte mari si datorii publice foarte mari, precum si cheltuielile militare ale SUA, exorbitante, au condus in cele din urma la criza actuala care ne afecteaza si pe noi. Chestiunea competitivitatii trebuie inteleasa foarte bine. Cum o inteleg eu? Pai eu imi amintesc de acel episod cand Nokia a vrut sa vina la Cluj, plecand din Germania, si cand, in urma acestei miscari, la fabrica din Germania au avut loc proteste masive. Din aceast motiv nu sunt total de acord cu ceea ce afirma Angela Merkel si anume ca actuala criza a deficitelor si datoriilor publice din Europa a izbucnit "in tarile insuficient competitive, care traiesc peste posibilitatile lor". Eu ma   intreb ce s-ar intampla daca aceste tari ar deveni cu adevarat competitive. Germaniei ii e usor sa priveasca de sus problema, fiind o tara bine dezvoltata economic. Insa problema este ce s-ar intampla daca aceste tari necompetitive, printre care si Romania, si care traiesc peste posibilitati, ar deveni competitive in adevaratul sens al cuvantului. Se observa clar ca Europa nu a fost deloc pregatita, incepand din 1989, cu ceea ce acum se cheama "reducerea decalajelor". Eu nu neg necesitatea disciplinei fiscale. Ma gandesc doar ca reducerea decalajelor este un alt tip de interactiune. Pentru ca orice fel de competitie - caracterizata prin concurenta pe piata - presupune invinsi si invingatori. Este foarte adevarat ca afirmatia facuta, asa cum am preluat-o, nu ne spune si care ar fi acele tari insuficient competitive si care traiesc peste posibilitatile lor. Acest nou tip de interactiune, caracterizat prin "reducerea decalajelor" este o provocare pentru Europa. Ramane de vazut cum se va realiza, pentru ca este logic sa presupui ca aceasta este solutia corecta. Nu se poate ca Uniunea Europeana sa fie divizata in tari sarace si tari bogate, in tari insuficient competitive si tari hiper-competitive. Viitorul UE ar putea depinde de acest lucru. Poate ca aceasta criza va crea premisele, intr-o varianta optimista, de a se putea realiza acest lucru. Sa nu uitam ca ceea ce se petrece in Grecia pune in pericol moneda europeana - euro. Lucru nedorit de toti. Or, reducerea decalajelor nu se face numai prin masuri fiscale severe, ci prin dezvoltare economica armonioasa.

Despre masurile anticriza si de reducere a deficitului bugetar

Iata ce ne informeaza Mediafax:

Şeful FMI: Fondul a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei bogaţi

 Directorul general al FMI, Dominique-Strauss Kahn, a apreciat:

"România este într-o situaţie mai dificilă decât credeam şi decât o credea şi ea. I-am spus: în aceste condiţii vom accepta ca deficitul bugetar pe care l-am convenit să fie puţin mai mare pentru că în felul acesta vom susţine creşterea economică. Totuşi, situaţia s-a degradat mai mult decât am crezut şi ca urmare am cerut noi măsuri" (sublinierea mea)

Boc: Salariile şi pensiile vor fi reduse şi pot fi majorate în 2011 doar prin restructurare

Boc: FMI propunea taxe mari şi salarii mici. Guvernul a ales ca bogaţii să fie altfel impozitaţi

Ca sa fiu sincer, actiunile intreprinse de Guvern mi se par destul de riscante deoarece este foarte greu sa restructurezi brusc, in numai 6 luni de zile, un aparat bugetar foarte stufos, lucru care nu s-a facut in ani de zile.
Emil Boc a apreciat:

"Pentru mine ar fi foarte simplu să spun că nu ne vom atinge de salarii şi pensii, probabil că în acel moment voi fi aplaudat în Piaţa Victoriei de către sindicalişti şi ceilalţi şi nu voi mai fi hulit, dar ce se va întâmpla? Mai putem plăti câteva luni salariile şi pensiile, ne mai putem împrumuta, dar până la un punct. Uitaţi-vă în spate, am avut o creştere economică bazată pe împrumut şi consum, am trăit din împrumut şi din consum cu credit pe buletin. Toată clasa politică şi eu sunt parte a acestor lucruri care s-au întâmplat, dar poate că este cazul să oprim această evoluţie negativă cu orice cost politic, personal sau de partid", a adăugat şeful Guvernului. (sublinierea mea)

 Totusi, poate ca Guvernul ar fi trebuit sa ia in calcul reducerea deficitului bugetar prin crestere de taxe si impozite, deci prin marirea veniturilor si nu neaparat prin reducerea cheltuielilor, sau printr-o impozitare diferentiata sau progresiva, asa cum a propus PSD. Taierea cheltuielilor este o masura dura, adevarat lucrul asta, dar se pune problema daca este cea mai potrivita masura si daca, odata luata aceasta masura, ea este si eficace, cu efecte pozitive in viitor.Pe de alta parte, impovararea unui sector privat fragil cu taxe si impozite mai mari, in conditiile in care acest sector s-a contractat cu 20%, dupa cum afirma Sebastian Vladescu, ar putea sa afecteze destul de grav mediul privat si de afaceri, adica sectorul productiv de la noi din tara.
Felul in care mi se pare mie solutia propusa de Guvern este ca aceasta e prea "pe muchie de cutit", prea simpla, nu stiu cum sa spun. Adica este ceva de genul: "taiem cheltuielile si gata! De anul viitor vom avea o crestere economica solida, sanatoasa, care nu va mai fi bazata pe consum! Vedeti ce simplu e!". Lucrurile s-ar putea sa nu stea chiar asa. Nu intotdeauna solutiile simple sunt si cele mai potrivite. Asta nu inseamna ca trebuie sa cautam complicatiile cu orice pret. Desigur, nu. Dar solutii simple in situatii complicate? Este un punct de vedere prea unilateral. Pentru ca nu este foarte clar daca solutia propusa de Guvern ar avea o influenta pozitiva totusi asupra mediului de afaceri si societatii in general. Sectorul privat, pentru ca sa functioneze, trebuie finantat si trebuie sa observam ca premierul ne vorbeste de crestere economica in anul 2011, dar pana atunci ce va fi?

Conform articolelor citate, la sfarsitul discutiilor cu patronatele, Emil Boc a declarat:

"Considerăm în continuare că în perioade de criză nu trebuie majorate TVA şi cota unică şi optăm pentru reducerea cheltuielilor bugetare, pentru a ne încadra într-un deficit de 6,8%. Următoarele şase luni vor fi decisive, iar de succesul acestor măsuri depinde reluarea creşterii economice şi a salariilor şi pensiilor, din 2011, cu restructurarea sectorului"

 Ce sa intelegem de aici? Ca daca planul propus de Guvern nu reuseste in urmatoarele 6 luni nu se vor relua cresterile de salarii si pensii? Pai daca nu reuseste? Nu se poate sa nu ne gandim, cu ingrijorare, si la asa ceva, la o astfel de posibilitate. Poate ca trebuia aleasa o soultie mai echilibrata. Solutia propusa de Guvern este contestata vehement de catre sindicate, care pot declansa actiuni masive de protest si, inclusiv, greva generala.Teoretic vorbind, este o solutie. Practic insa solutia agraveaza un climat social si asa destul de incarcat pana acum. Cu consecinte si economice. Problema nu este deloc simpla. Exista si nuante ce nu pot fi trecute cu vederea, consecinte imprevizibile. Trebuia, cred, o solutie mai echilibrata, care sa tina seama si de pragul de suportabilitate al populatiei la astfel de masuri si anume ca acest prag sa nu fie depasit... Deoarece, cred, succesul unor astfel de masuri nu se poate realiza fara o sustinere masiva din partea populatiei. Ramane de vazut cum vor evolua lucrurile...

Despre UE - reflectii

Franta si Anglia nu vor fi niciodata puteri comparabile cu Statele Unite si Uniunea Sovietica. Si nici Germania, de altfel. Lor nu le ramane decat un mod de a juca un rol decisiv in lume; anume de a se uni pentru a face Europa. Anglia nu este destul de matura pentru asta, insa afacerea Suezului o va ajuta sa-si pregateasca starea necesara. Nu avem deloc timp de pierdut: Europa va fi revansa.

Konrad Adenauer - Cancelar al Republicii Federale Germania (1949-1963)

Iata niste cuvinte celebre ale unui om celebru, ale unuia dintre fondatorii, si nu cred ca gresesc daca spun asa, Uniunii Europene de astazi. 

Interesanta, deosebit de interesanta remarca sa facuta la Paris in 6 noiembrie 1956...Deoarece pentru prima data, in mod public, Europa este descrisa ca o reactie la hegemonia exercitata de cele 2 mari supraputeri de atunci: SUA si URSS. Deci pentru ca Franta, Germania si Marea Britanie sa mai poata juca un rol decisiv in lume, cele trei trebuie sa se uneasca si sa faca Europa, lucru vazut drept singura cale pentru ca cele trei (foste) mari puteri europene sa mai poata juca acel rol decisiv in lume. Dar cred ca a mai vrut sa spuna si altceva, si anume: ca daca cele trei nu se vor uni, atunci Europa, practic, nu prea va mai conta in lume, fiind total sub dominatia celor doua supraputeri: SUA si URSS. 

Este de natura evidentei ca sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial a avut drept rezultat crearea unei lumi simple, bipolare: cea capitalista si cea comunista, conduse respectiv de SUA si URSS, antagonice din punct de vedere ideologic - un antagonism din care a derivat si cel de ordin militar. Antagonismul militar era caracterizat prin cele doua organizatii: NATO (tarile capitaliste) si Tratatul de la Varsovia (tarile comuniste). Existau si un alt grup de tari, asa numitele tari nealiniate, adica nealiniate la niciun pact militar, tari neutre deci din acest punct de vedere. Decaderea Frantei si Marii Britanii s-a produs si pe fondul prabusirii colonialismului. Sa nu uitam ca Franta va pierde Algeria - importanta sursa de titei iar India sub Mahatma Gandhi si Nehru se emancipeaza de sub dominatia britanica. Si India era "perla coroanei britanice"... Decaderea Germaniei s-a produs in urma celui de-al doilea razboi mondial, tara fiind impartita in doua, intre cele doua mari sfere de influenta ale sus amintitelor supraputeri. Deci in acest context Europa trebuia sa fie revansa... Am putea sa ne intrebam de ce cancelarul german a folosit acest cuvant - revansa, adica revansa la ce? Se referea oare la o revansa a Germaniei? Nu cred. Nu de Germania in sine era vorba, ci de locul Europei in lume, sau poate ca de locul Frantei, Germaniei si Marii Britanii toate impreuna, revansa trebuind sa fie adresata atat Statelor Unite cat si Uniunii Sovietice. Mai mult decat atat, Adenauer spunea ca "nu avem timp de pierdut", cu alte cuvinte ca este imperios necesar pentru Franta, Germania si Marea Britanie sa se uneasca si sa faca Europa, altminteri rolul lor in lume va fi unul minor, nicidecum decisiv. Altfel spus aceste trei tari nu vor mai conta in politica mondiala.

Este cred destul de clar ca o Europa unita reprezinta o forta din foarte multe puncte de vedere (economic, militar, etc). Situatia de dupa caderea comunismului in Europa si a prabusirii URSS a facut posibila extinderea UE spre est. Dar a ramas, practic, o singura mare putere in lume - SUA, cu o influenta covarsitoare in Europa. Ca sa fiu mai scurt, o sa pun intrebarea: in ce fel de Europa traim? Sau, altfel pusa intrebarea: ce fel de Europa este aceasta de acum? Pentru ca daca raman valabile cuvintele lui Adenauer si acum, atunci aceasta Europa ar trebui sa se prezinte ca o reactie la hegemonia exercitata de SUA, actualmente, in lume. Este adevarat ca nu sunt contradictii intre SUA si Europa, sau cel putin acestea nu sunt evidente, dar ridicarea unei noi supraputeri - Europa ar fi clar in detrimentul SUA deoarece i-ar stirbi hegemonia pe care o exercita in lume, ca singura supraputere mondiala dupa caderea comunismului in Europa si, in special, dupa caderea URSS. Tocmai pentru ca o Europa unita reprezinta in mod clar, evident o forta. O forta de care trebuie sa se tina seama in lume! In aceasta ecuatie intra o noua "necunoscuta", ca sa ma exprim in termeni matematici, si anume China. China a progresat foarte mult si nu mai este China lui Mao Zedong de multa vreme. Reformele incepute de catre Deng Xiaoping, reforme reusite, au transformat aceasta tara imensa, odinioara o mare tara agrara, intr-o putere mondiala, nu numai din punct de vedere militar ci si din punct de vedere politic si, mai ales, economic!! China a fost singura tara, si nu cred ca gresesc daca afirm acest lucru, care a reusit sa reformeze cu succes comunismul. Si un alt lucru demn de remarcat este faptul ca aceasta tara, China, nu are ambitii hegemonice de cucerire sau de marire a sferei de influenta, o politica foarte atipica fata de politica marilor puteri europene sau SUA. Pe de alta parte Rusia se afla in fata consecintelor esecului de a reforma comunismul, fiind o tara cu un regim bicefal: Medvedev-Putin, care incearca cu incapatanare sa gaseasca o solutie. Deocamdata acolo sunt ceea ce as numi "marile cautari"...

Revenind insa la cuvintele lui Adenauer, trebuie remarcat ca SUA are tot interesul sa-si pastreze influenta covarsitoare in Europa, in special asupra Germaniei, Frantei si Marii Britanii. Sa ne gandim numai la faptul ca SUA domina practic NATO. Dar s-a vazut inainte de criza ca o moneda unica europeana - euro poate fi mai tare decat dolarul! Financiar vorbind Europa era puternica. Si iata cum aceasta criza financiara si economica actuala, provenita din SUA, ca si cea din perioada 1929-1933, loveste, ca si atunci, din plin Europa si pune in pericol existenta euro prin "tragedia greaca" ce se desfasoara chiar acum sub ochii nostrii: Grecia, o tara membra UE, membra a Zonei Euro, a ajuns practic in faliment, punand in pericol moneda europeana unica - euro, prezentand un risc ridicat de contagiune. Mai mult, nici Spania si Portugalia nu se simt foarte bine, si se tot vorbeste ca aceste tari pot urma Greciei. Si iata cum euro incepe sa scada ca valoare, apropiindu-se de dolar. Mai mult, s-a vorbit de excluderea Greciei din zona euro si s-au manifestat divergente in privinta ajutorarii Greciei, expuse mai ales de Germania. Iata cum frumoasa constructie europeana, nobila prin marile sale idealuri, incepe sa se clatine sub "blagoslovenia" crizei pornita din SUA. Trebuie spus ca si SUA are mari probleme datorita acestei crize, deoarece acolo a fost epicentrul cutremurului financiar, dar totusi...Dar totusi SUA a reusit victorii: a reusit o victorie in fata euro, a reusit sa dezbine Europa pe tema Greciei, a reusit, intr-un cuvant, sa slabeasca Europa destul de tare, mentinandu-se in top! Iar in Orientul Mijlociu are controlul asupra Irak-ului si exercita presiuni deosebit de mari asupra Teheranului, uitandu-se cu un ochi la China, pe care o si curteaza gratios si delicat, deoarece China are excedent bugetar!

Ce fel de lume va urma? Va reusi Europa sa aiba acel "rol decisiv in lume", despre care vorbea Konrad Adenauer?

Trebuie sa observam ca unica consecinta politica importanta care a rezultat dupa Marea Depresiune din '29-'33 a fost ascensiunea nazismului, asa cum sfarsitul primului razboi mondial, a avut drept consecinta, pe langa prabusirea Imperiului Austro-Ungar si al Imperiului Tarist - deci prabusirea marilor imperii si al ramasitelor unei lumi feudale, ascensiunea comunismului si crearea singurului stat comunist pe atunci: Uniunea Sovietica. Defapt, daca stau bine sa ma gandesc fascismul si comunismul sunt cele doua mari extreme, cele doua mari limite ale sec. XX, ambele de natura dictatoriala. Intre aceste limite se afla democratia. Recrudescenta neofascismului in zilele noastre in Europa, pe fond de criza economica, seamana (nu spun ca e identic, spun seamana) cu inceptul lui '33... Analogia mi se pare evidenta. Insa evenimentele, repet, nu sunt identice. Dar nu se poate sa nu te puna pe ganduri...Pentru ca ajungerea la putere a lui Hitler in 1933, ca si cancelar, a insemnat razboi. Un razboi nebunesc, este adevarat, o mare nebunie a unui bolnav mintal. Da, dar o nebunie care a dus spre ceva, spre lumea bipolara de care vorbeam mai inainte. Este foarte adevarat ca pe vremea aceea din ecuatie lipsea China. Un razboi care a condus, pentru Europa, la divizarea acesteia prin "cortina de fier" in Europa capitalista si in Europa comunista. Dar oare nu spuneau latinii: divide et impera? Si atunci de ce sa nu ma intreb: nu s-a urmarit oare ca prin acest al doilea razboi mondial Europa sa fie dezbinata pentru ca sa fie, apoi, usor condusa? Oare nu la asa ceva s-a referit Adenauer cand vorbea despre acel "rol hotarator"...? Tactica pare sa se aplice si acum. O Europa unita poate fi pe placul Rusiei?.... Rusia a vrut din totdeauna sa aiba o influenta majora in Europa, asupra statelor europene. Rusia acum se simte decazuta din statutul de mare putere mondiala si doreste sa-si recapete acest statut, "onoarea ei nereperata" cum ar zice Caragiale. Pentru ca dupa prabusirea comunismului in Europa si a URSS, Rusia si-a pierdut influenta pe care o avea in Europa si considera ingrijorator faptul ca NATO s-a apropiat de frontiera sa. 

Si din nou imi rasuna obsedant in minte cuvintele lui Adenauer: "nu avem timp de pierdut".

Lumea se schimba, noi odata cu ea.... Dar ce lume va urma...? 

In final un articol interesant cu privire la citatul dat la inceput - articolul aici.