Powered By Blogger
Se afișează postările cu eticheta financiar. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta financiar. Afișați toate postările

duminică, 22 ianuarie 2012

miercuri, 12 octombrie 2011

Ce a prezis Saddam Hussein...

Iata o stire interesanta pe care am remarcat-o zilele trecute. Cred ca nu ar trebui trecuta cu vederea pentru ca ne dezvaluie cate ceva din necunoscutele acestei crize economice si financiare pe plan mondial. Este vorba de o carte care va contine conversatiile dictatorului cu cercul sau de apropiati, preluate de pe inregistrari audio, intitulata: ""The Saddam Tapes: The Inner Workings of a Tyrant's Regime, 1978-2001" ce va aparea in aceasta toamna.

Gandul titreaza:

Saddam Hussein ar fi prezis criza SUA încă din 1993: "Economia lor nu-şi va mai reveni niciodată" 

Iata ce arata, printre altele, articolul:  
"Saddam Hussein, fostul lider irakian, a prezis că economia Statelor Unite va avea de suferit din cauza cheltuielilor excesive alocate operaţiunilor militare, scrie Huffington Post.[...]



"Economia lor nu se va îmbunătăţi niciodată din cauza cheltuielilor pe care le au în Golf şi în Europa. Au cheltuit 68 de miliarde de dolari (50 de miliarde de euro) în Golf şi 128 de milioane de dolari (94 de miliarde de euro) în Europa", e citat Hussein dintr-o înregistre audio.
"Dacă America nu-şi retrage trupele din toată lumea, economia sa nu-şi va mai reveni niciodată. America nu mai este în faza ei de tinereţe, este la limita bătrâneţii sale", ar mai fi declarat el." (subl. mea)
Interesant, nu?

In articolul original din Huffington Post se arata ca Saddam Hussein ar mai fi adaugat:
"[The American president] could save a billion dollars from here, a million dollars from somewhere else, another two million from another place that could be useful, but it would not heal his wound that is so deep it cannot be healed unless he turns to the military budget." (subl.mea)

Eu stau si ma intreb daca nu cumva si Iranul mizeaza pe o filozofie asemanatoare. Iata un alt articol din Gandul, pe care l-am vizualizat si aici, la Off Topic, discutand insa despre o alta tema:

Iranul avertizează Statele Unite: "Nu suntem favorabili unei confruntări, dar suntem capabili să răspundem cu o lovitură din care nu se vor mai trezi"

"Ministrul iranian de Externe, Ali Akbar Salehi, a avertizat miercuri Statele Unite împotriva oricărei tentative de "confruntare" cu Iranul în problema presupusului complot iranian împotriva ambasadorului saudit la Washington, informează AFP.


"Nu căutăm confruntarea, dar dacă se va impune, consecinţele vor fi mai dure pentru ei decât pentru Iran", a declarat Salehi.
Washingtonul a anunţat marţi inculparea a doi cetăţeni iranieni acuzaţi că intenţionau asasinarea ambasadorului saudit, într-un complot "conceput, organizat şi coordonat de Iran", avertizând Teheranul că va suporta consecinţele.

"Nu suntem favorabili unei confruntări, dar, dacă Statele Unite ne vor ataca, suntem capabili să răspundem cu o lovitură din care nu se vor mai trezi", avertizează Salehi.

Oficialul iranian a respins afirmaţiile americane, reamintind că Washingtonul a formulat acuzaţii identice după revoluţia islamică din 1979.

"Spre exemplu, în cazul Lockerbie, au acuzat Iranul de multe ori înainte de a spune că s-au înşelat", reaminteşte ministrul.

Salehi a criticat "dramatica punere în scenă" făcută de autorităţile americane şi de presă în legătură cu dezvăluirea presupusului complot american, acuzând că "lucrurile au fost prezentate ca şi cum ar fi fost o explozie nucleară"."

Intrebarea care se pune ar fi:pe ce se bazeaza Iranul? E vorba de chestia aceea, clasica de altfel, "daca esti slab sa te arati puternic si viceversa"? Sau mai e si altceva la mijloc? Reactia americana:

"Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a anunţat că Washingtonul şi aliaţii săi vor transmite un mesaj puternic Iranului şi îl vor izola din ce în ce mai mult pe scena internaţională. Secretarul american al Justiţiei, Eric Holder, a avertizat liderii iranieni că Washingtonul îi va trage la răspundere pentru acţiunile lor.

Iranul a respins afirmaţiile americane, acuzând Washingtonul că a creat o "criză artificială" între Teheran şi vecinii arabi.

"Statele Unite încearcă să creeze diversiuni din cauza problemelor interne", a apreciat Salehi." (subl.mea)

Sau Iranul se bazeaza tot pe aceeasi filozofie, adica, daca se poate spune asa, pe arma economica? Aici am putea include consecintele economice pe plan mondial, dar si pentru SUA in particular, in cazul in care s-ar porni un razboi intre SUA si Iran, consecinte care vor fi de-a dreptul dramatice daca stam sa ne gandim la ce consecinte economice au urmat razboaielor din Irak si Afganistan (in Afganistan inca nu s-a terminat, cred ca nu gresesc prea mult daca spun asa...). Sa nu uitam ca Iranul este un mare producator de petrol si sa nu uitam ca SUA depind de importurile de petrol... Mie mi se pare ca Iranul practica, din acest punct de vedere, un joc de genul ce-i mai important: Israelul sau Iranul? E un joc periculos, desigur. Insa e de remarcat ca Iranul isi permite sa irite SUA ori de cate ori are ocazia.Cel putin asa mi se pare.Si cam de fiecare data ii arata "pisica" economica. Adica ii arata consecintele in cazul in care ar avea loc o confruntare. Mai mult, Iranul e constient de actuala situatie economica a SUA si de problemele interne pe care SUA le are (ce sunt de natura financiara dar si economica). Nu cred ca e de neglijat o asemenea ipoteza...
Pe de alta parte, scutul antiracheta ar induce ideea unui plan mai larg al SUA si NATO de a ataca Iranul intr-un viitor apropiat. Un scut defensiv, capabil sa opreasca la timp si sa distruga eventuale rachete iraniene ce s-ar indrepta impotriva Europei. Nu e de neglijat nici o astfel de ipoteza. Dar, daca Iranul va ataca primul, sub protectia acestui scut, NATO ar putea declansa fara prea multe probleme un atac devastator la adresa acestei tari. 
Tensiunile dintre Teheran si Washington nu sunt de bun augur. Americanii par decisi sa rezolve in favoarea lor aceasta problema. Insa rezolvarea conflictului ar trebui sa se faca pe cai pasnice, intensificand dialogul diplomatic. Fara ca sa aiba consecinte dintre cele mai negative pentru intreaga lume. 
Un alt aspect, care nu se poate sa nu te ingrijoreze, ar fi pozitia Rusiei si Chinei fata de un eventual conflict militar SUA - Iran. Cel putin, pana acum, nu-mi este foarte clar cum vor reactiona, de partea cui, aceste doua mari puteri. Pentru ca interesele lor economice vor fi afectate in cazul unui asemenea razboi. 
Problema e foarte complexa...

Update 
Iata un editorial din Gandul, semnat Lelia Munteanu, pe aceasta tema:

Complotul stupizilor şi cele două Semiluni

Interesant de citit!

     

marți, 23 noiembrie 2010

Tot despre chestiuni financiare

Evidentiez un articol de pe Mediafax:

Euro, la minimul ultimelor şapte săptămâni faţă de dolar, din cauza crizei din zona euro


dar si:
 
FMI îndeamnă zona euro să implementeze reforme pentru sprijinirea creşterii economice


in articol se arata:

"Statele din zona euro ar trebui să sprijine creşterea economică prin reforme vizând, printre altele, îmbunătăţirea competitivităţii, încurajarea investiţiilor, utilizarea mai bună a forţei de muncă sau consolidarea sistemului financiar, apreciază economiştii Fondului Monetar Internaţional (FMI)."

si:
"Nu sunt scuze pentru productivitatea redusă a forţei de muncă, o problemă caracteristică în special Europei de Sud, dar şi o provocare tot mai mare oriunde în altă parte", menţionează FMI.

Raportul Fondului vine în condiţiile în care zona euro încearcă să prevină intensificarea unei crize a datoriilor. Irlanda negociază, în prezent, cu Uniunea Europeană şi FMI condiţiile unui program de salvare.

Instituţia financiară internaţională subliniază că decalajul dintre Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al zonei euro şi cel al SUA a crescut de la începutul anului 2008, iar uniunea monetară abia ţine pasul cu Japonia, cu toate că acest stat s-a confruntat cu o recesiune mai severă."
Se mai precizeaza ca:
"FMI apreciază că Europa de Sud trebuie să se concentreze pe ameliorarea competitivităţii, iar unele state "de bază" din zona euro ar trebui să promoveze o participare mai mare a forţei de muncă şi o deschidere mai largă a pieţelor serviciilor."

Voi mai evidentia un articol ceva mai vechi, dar semnificativ:

Bloomberg: Zona euro cade ca un joc de domino, iar problema este moneda unică

Efectul economic al atacului nord-coreean

Un articol din Gandul ce ne prezinta efectul asupra dolarului si asupra burselor pe care l-a generat atacul Coreei de Nord asupra Coreei de Sud:

Bursele, euro şi preţul petrolului scad, dar dolarul creşte în urma confruntărilor dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud


In articol se precizeaza:
"Căderea cotaţiilor bursiere s-a simţit de la Seul, Hong Kong sau Tokyo până la Londra, ceea ce a dus la aprecierea monedei americane şi la deprecierea euro, afectat şi de criza datoriilor din Irlanda.
............................................................................................................................................
"E un cocktail de îngrijorări care preocupă investitorii, iar în capul listei găsim Coreea şi Irlanda. Asia este văzută în mare măsură ca regiunea de creştere. Un război în regiune este cel mai puţin dorit lucru din perspectiva investitorilor", a fost comentariul unui analist citat de Reuters.""

si, foarte important, se arata:
"Un dolar puternic, ultimul lucru dorit la Washington


Temerile reizbucnirii unei confruntări deschise între cele două state coreene au atras aprecierea cu 4% a dolarului în raport cu won-ul sud coreean. Moneda americană s-a apreciat şi faţă de cea europeană. De la 1,678 dolari pentru un euro, nivelul la care s-a ajuns pe burse este de 1,608 USD.

Or, SUA tocmai anunţaseră o nouă "injecţie" de bani pe piaţă, prin tipărirea a circa 500 miliarde de dolari. Un dolar "diluat" ar fi contribuit la dinamizarea economiei americane, prin creşterea investiţiilor, a exporturilo şi a angajărilor, se spera la Washington. Dar, în condiţiile unui eventual război în Pensinsula Coreea, investitorii par să mizeze pe stabilitatea monedei SUA.

Cotaţiile pentru materii prime, inclusiv pentru aur, sunt în scădere. Preţul unui baril de petrol, tranzacţionat la la Bursa din New York a scăzut cu 0,5%. Barilul a coborât la 81,27 USD, deşi, cu câteva zile în urmă, se zvonea că ar putea trece de 90 USD."
Este foarte probabil ca atacul nord coreean sa fi vizat si acest obiectiv: aprecierea dolarului! Lucru nedorit de Washington. Tocmai ca sa incurce si mai mult planurile de redresare a economiei americane. Pentru ca nu este in interesul regimului comunist de la Phenyang ca SUA sa faca fata cu succes crizei economice si financiare, deoarece, dupa cum bine se stie, SUA este principalul adversar al comunistilor nord-coreeni.
Despre conflict am relatat mai multe aici. Chestiunea este foarte delicata. Va conduce acest atac la acutizarea conflictului dintre cele doua Coreei? O asemenea acutizare ar putea reedita Razboiul Coreean incheiat in 1953. Parerea mea este urmatoarea: regimul comunist nord-coreean depinde foarte mult de China, tot o mare putere comunista. Practic, fara sprijinul Chinei acest regim nu ar putea subzista prea mult si nici nu si-ar putea permite asemenea acte de violenta, cum a fost aceasta agresiune armata la adresa Coreei de Nord. Sa nu uitam ca si in conflictul militar din perioada 1950-1953, China a fost cea care a sustinut Coreea de Nord! Pe de alta parte, strategic, China are nevoie de un regim prietenos la granita sa de Nord. De ce ar avea nevoie China de Coreea unificata, capitalista, cu un regim politic opus celui de la Beijing? Intotdeauna in Istorie s-a intamplat ca o mare putere sa sustina o putere de calibru mai mic, mai ales cand interesele respectivei mari puteri cereau acest lucru. Este adevarat ca pozitia Chinei a fost:
"Chinese officials said they were “concerned” and called on both sides to resume six-party talks that have focused on persuading North Korea to give up its nuclear ambitions. “We hope the relevant parties will do more to contribute to the peace and stability of the Korean peninsula,” a Foreign Ministry spokesman, Hong Lei, said at a regular briefing in Beijing.


Officials gave the impression, however, that China was in the dark about the attacks. “The situation needs to be verified,” Mr. Hong said, adding that “China is willing to stay in close communication with the relevant parties concerning the Korean nuclear issue.”"
dupa cum arata The New York Times, ceea ce nu inseamna o condamnare ferma a atacului! Chinezii au spus ca situatia trebuie verificata si, dupa cum se vede, au interes in mentinerea pacii si stabilitatii in peninsula. Este totusi posibil ca ambitiile nord-coreene, chiar si cele de a deveni o putere nucleara, sa-i deranjeze pe chinezi.
Pentru ca Phenyang-ul se arata, totusi,destul de agresiv in zona. Pe de alta parte chestia asta cu aprecierea dolarului nu este oare de folos si Chinei? Tensiunea se mentine in zona. Ramane de vazut ce decizii va lua Consiliul de Sucuritate al ONU.

luni, 22 noiembrie 2010

Devalorizarea dolarului va pune SUA pe calea redresarii economice?

Iata un articol foarte interesant din Romania Libera:

Deprecierea dolarului este un calcul greşit

Iata ce spune, printre altele articolul:
"Statele Unite consideră că o monedă slabă le poate rezolva problemele economice. O asemenea strategie implică totuşi riscuri considerabile, începând cu punerea la îndoială a statutului de valută internaţională a bancnotei verzi, scrie ziarul elveţian Le Temps în ediţia de luni, citat de Agerpres.

"Nu am avut niciodată intenţia să ne devalorizăm moneda cu scopul de a atrage vreun avantaj competitiv sau de a face din acest lucru un instrument de relansare a creşterii. Această strategie este fără ieşire, indiferent de ţara care o aplică, şi cu atât mai mult Statele Unite", a declarat ministrul american de finanţe, M. Geithner, cu ocazia summitului G-20, de la Seul."
si:
"Întrebarea care se pune este de ce Statele Unite sunt gata să îşi rişte credibilitatea ca să îşi deprecieze moneda. Partizanii devalorizării bancnotei verzi consideră că măsura va pune SUA pe calea redresării economice. Cele două argumente folosite de aceştia sunt legate de preţul exporturilor americane şi de faptul că un dolar depreciat va permite ştergerea unor mari datorii în dolari.

Argumentul exporturilor este totuşi rezultatul unei reflecţii pe termen scurt. Japonia şi Germania se bazează dintotdeauna pe exporturi de produse cu mare valoare adăugată şi un marketing sofisticat pentru a face faţă unei aprecieri a monedei lor. În ceea ce priveşte tactica deprecierii în scopul reducerii datoriilor, va fi mai uşor să se ramburseze datoria, totuşi în detrimentul puterii de cumpărare a americanilor.

Pe termen mai lung, un dolar care se depreciază poate da naştere la presiuni inflaţioniste, ceea ce ar duce la creşterea dobânzilor. Inflaţia ar putea avea drept efect punerea la îndoială a statutului de valută internaţională de care se bucură dolarul de 60 de ani şi crearea unui mediu financiar dificil pentru americani. Sfârşitul dolarului ca valută internaţională ar avea nu numai consecinţe dezastruoase pe pieţe, ci ar duce la distrugerea însăşi a valutei SUA.

Chiar dacă Geithner şi Bernanke îşi recunosc sau nu intenţia de a pune în aplicare o strategie de depreciere a dolarului, campania comportă un risc considerabil, iar rezultatele pe termen lung sunt departe de a fi garantate."
Merita citit tot articolul. Acesta pune, defapt, o intrebare: cum va evolua economia mondiala in viitor? Si tot din articol se vede ca aceasta criza economica si financiara nu a trecut inca, cu atat mai mult pentru SUA. Se cauta si acolo solutii. De remarcat ca articolul precizeaza: "Sfârşitul dolarului ca valută internaţională ar avea nu numai consecinţe dezastruoase pe pieţe, ci ar duce la distrugerea însăşi a valutei SUA.", dar, daca lucrurile stau asa, pun si eu o intrebare: ce castiga SUA din treaba asta? Aceasta devalorizare a dolarului ar putea conduce la imbunatatirea situatiei balantei comerciale a SUA. Pe de alta parte exporturile americane se vor ieftini, deci ar conduce la cumpararea mai multor produse americane. Problema care se pune, pentru SUA, este daca si cum ar trebui procedat ca operatiunile de comert exterior sa fie si eficiente.Articolul nu ne spune nimic despre strategia pe care americanii o adopta in legatura cu cursul de revenire la export si cursul de revenire la import. Pentru ca se stie ca o operatiune de export este eficienta daca avem un curs de revenire la export mai mic sau egal decat cursul de schimb si o operatiune de import este eficienta daca avem cursul de revenire la import mai mare sau egal decat cursul de schimb. Insa, sigur, aici putem lua in considerare si alte aspecte. Unul dintre acestea ar putea si competitivitatea pe piata externa. Este foarte posibil ca americanii sa mizeze pe ceea ce se cheama competitivitate prin pret! De remarcat ca articolul precizeaza urmatorul lucru: "Japonia şi Germania se bazează dintotdeauna pe exporturi de produse cu mare valoare adăugată şi un marketing sofisticat pentru a face faţă unei aprecieri a monedei lor.". In asemenea conditii s-ar putea ca marimea ratei de schimb sa actioneze favorabil stimuland exporturile, atunci cand moneda nationala, dolarul american in acest caz, se depreciaza. Pe de alta parte se poate avea in vedere si comportamentul exportatorilor, si anume sa se aiba in vedere o marja mai mica de profit (cel putin o perioada) astfel incat produsele sa fie mai competitive.In acest caz ar fi posibil ca SUA sa dezvolte pe plan mondial o concurenta foarte puternica, cu atat mai mult cu cat, in aceasta privinta, ar putea intra si alti factori cum ar fi: calitatea produselor, gradul de inovatie, prestigiul firmelor (brand), serviciile post-vanzare si, un lucru care mi se pare esential, daca asa stau datele problemei, dinamismul comercial. Si toate acestea tocmai pentru a contracara tari mari exportatoare precum Germania si Japonia. Ceea ce spune articolul, spre final, nu mi se pare relevant, apropo de tema abordata: "În ceea ce priveşte tactica deprecierii în scopul reducerii datoriilor, va fi mai uşor să se ramburseze datoria, totuşi în detrimentul puterii de cumpărare a americanilor.". Adica acel "totuşi în detrimentul puterii de cumpărare a americanilor". Virgil Madgearu spunea inca din anii '40 despre comertul exterior ca: " el  concretizeaza raporturile de schimb comercial intre doua tari. Prin urmare, pentru intelegerea naturii comertului exterior, nu putem sa pornim de la interesele indivizilor, ci de la interesele nationale. Interesele nationale sunt insa foarte adeseori opuse unele fata de celelalte". Or, cred, este in interesul SUA sa-si imbunatateasca activitatea de comert exterior si sa fie un concurent redutabil pe piata mondiala. Pentru ca rolul SUA in lume poate scadea daca va fi depasita de Germania sau/si Japonia. Defapt, cred ca este o tactica interesanta cea pe care o aplica America. Dar este posibil ca sa aplice aceasta tactica tocmai pentru ca, cel putin la momentul actual, nu se poate altfel si, prin urmare, nu are incotro. Articolul nu ne spune ce efecte ar avea aceasta strategie de devalorizare a dolarului asupra cheltuielilor militare ale SUA. Este posibil ca aceste cheltuieli sa se reduca intr-un viitor apropiat, datorita costurilor extrem de ridicate.
Nu este exclus ca SUA sa puna in practica o politica destul de asemanatoare cu cea a Chinei si anume: o forta de munca ieftina dar, in schimb, exporturi masive (dupa o idee a lui Friedman), lucru ce ar putea conduce la o imbunatatire a economiei americane. Stiglitz spunea undeva ca nu este deloc clar daca interventia statului in economie (citez din memorie!) ar putea conduce la inceterea unei crize economice. Totusi, din cate inteleg din articol, America injecteaza lichiditati de 900 miliarde $ pana la sfarsitul lui 2011. De ce ar insemna asta o scadere sau pierdere a credibilitatii SUA? Poate ca este vorba de un risc bine si de departe calculat. Credibilitatea este data numai de aprecierea monedei? S-ar putea sa nu fie chiar asa, pentru ca nici avantajele devalorizarii monedei nu trebuie deloc subestimate. Ramane, bineinteles, de vazut cum vor evolua lucrurile...