Powered By Blogger

sâmbătă, 31 august 2013

De citit...

... un articol aparut in 22 despre Stanga romaneasca, semnat Andrei Cornea:

Ce fel de stângă avem?

Iata ce se arata printre altele:
"Realitatea românească este aceea a unui sistem neofeudal, cârpit superficial cu ideologie de stânga şi capitalism.
Simplificând mult prin eliminarea nuanţelor, există două feluri de stângă politică: cea dintâi, numită de obicei în Europa social-democraţie, în SUA - li­be­ra­lism, în Marea Britanie - „New Labour“, recu­noaş­te fără rezerve valoarea libertăţii şi, sub raport eco­nomic, crede în principiul solidarităţii: cei avuţi tre­­buie să contribuie la binele general mai mult de­cât ceilalţi; de aici sistemul de impozitare di­fe­ren­ţiat care, sub o formă sau alta, taxează veniturile mari. Din punct de vedere etic, această stângă ar pu­tea fi apărată pe acest principiu, dar e o întreagă discuţie dacă poate fi apărată şi din punct de ve­dere economic. Cealaltă stângă – odinioară numită comunistă, azi mai prudentă cu denumirile, dar cu prezenţă în unele partide socialiste din Europa – nu e entuziasmată de libertate, deşi nu recunoaşte aceasta şi păstrează o suspiciune fundamentală, mai mult sau mai puţin radicală, faţă de proprietate – orice proprietate, fie ea mare sau mai mică. Pentru „cealaltă stângă“, simplul fapt de a fi pro­prietar e suspect: dar, atunci când proprietarul are şi un profit de pe urma proprietăţii, suspiciunea şi ostilitatea – care sunt principiale, şi nu circum­stan­ţiale – se traduc imediat în politici de „corectare“, dacă, bineînţeles, „cealaltă stângă“ se află la putere într-un stat. De data aceasta nu numai politica eco­nomică este foarte problematică, dar şi legitimitatea sa etică, în măsura în care am putea vorbi despre o îngrădire de principiu a dreptului de proprietate, în­grădire greu de justificat prin principiul soli­da­rităţii.
Se pune întrebarea ce fel de stângă avem în prezent la conducerea României: o stângă social-democrată, aşa cum pretind oficial PSD şi premierul Victor Pon­ta, sau „cealaltă stângă“ cu rădăcini comuniste? [...]
Şi acum, vine ciudăţenia: guvernul a anunţat că ta­xa pentru asigurările de sănătate prelevată din chi­rii va fi plafonată. Spus simplu, dacă cineva închi­riază un apartament plăteşte x lei. Dacă închiriază 10 apartamente plăteşte 10 x lei. Dar dacă, să zi­cem, închiriază 100 de apartamente, va plăti tot 10 x lei! Aşadar, cei foarte bogaţi, marii proprietari ca­re obţin profituri importante din închirieri de zeci şi sute de apartamente vor fi taxaţi proporţional mai puţin decât micii şi mediii proprietari, care închiriază una sau do­uă camere. Putem înţelege les­ne ce ce ascunde aici: PSD e un partid de „baroni“ locali şi centrali, un partid de îm­bogăţiţi peste noap­te din tot felul de afaceri, printre care şi cele imo­biliare. Aceştia ar putea accepta să plătească su­pli­mentar o sumă plafonată, rămasă pen­tru ei nesem­ni­fi­cativă; dar cum să se priveze pe ei înşişi de anu­mite venituri con­siderabile, în caz că taxarea nu ar fi plafonată?
În consecinţă, această politică fiscală va lovi di­rec­ţionat doar în clasa de mijloc – sute de mii de oa­meni care în­chi­riază un apartament sau o cameră. În schimb, îi va lăsa ne­atinşi pe cei mai săraci, care nu au ce închiria, dar îi va trata cu multă bună­voinţă şi pe cei foarte bo­gaţi, pentru care taxarea va fi plafonată.
Ce fel de stângă avem deci? Nu e stânga social-de­mo­cra­tă, căci aceasta ar încerca să-i taxeze su­pli­mentar nu­mai pe cei bogaţi (indiferent cum ar fi ei definiţi în termeni eco­no­mici). Seamănă cu „cea­lal­tă stângă“ prin dorinţa de a lovi în beneficiile pro­prietăţii în general, dar în acest caz cum se face că îi tratează cu blândeţe toc­mai pe pro­prietarii foarte bogaţi? Niciun socialist pur şi dur, dar autentic nu ar pro­ceda în acest fel!
Avem oare o „stângă originală“, aidoma cândva ce­lebrei „de­mocraţii originale“ a lui Ion Iliescu? De­nu­mirea contează mai puţin."
Recomand citirea integrala si in original a intregului articol. 
 
Dar interesant este urmatorul lucru: stanga social-democrata nu e singura la Putere, e vorba si de o alianta in care intra si PNL cu PC, adica ACD, care impreuna cu PSD formeaza USL. Analiza este interesanta, dar are, daca se poate spune asa, un singur defect major: USL nu este o formatiune politica social-democrata, chiar daca premierul este social-democrat. Asa cum e dat in Wikipedia, ar fi vorba despre social-liberalism, dar in USL fiecare partid component isi pastreaza intr-un mod nealterat ideologia sa politica. Este adevarat ca USL a fost conceput ca o alianta electorala, dar despre USL nu se poate afirma ca e o formatiune social-democrata. Si, drept consecinta, USL, in ansamblul sau, nu reprezinta stanga politica romaneasca. Si chiar daca vorbim de social-liberalism (sau liberalism social) vom observa ca acest curent apartine mai degraba liberalismului. Si este pentru prima data in istoria postdecembrista a tarii cand social-democratia experimenteaza o astfel de alianta, cea cu liberalii... Dar pentru faptul ca USL nu-si asuma social-liberalismul ca ideologie politica, si nici o alta, nu are coerenta ideologica, lucru ce se poate observa destul de lesne, inclusiv din certurile interne dintre partidele componente (in special PSD si PNL).   

duminică, 4 august 2013

Spiritul romanesc in politica

Marele merit al lui Caragiale, in cunoscuta schita Telegrame, este acela ca a evidentiat mai bine decat nimeni altul spiritul romanesc in politica. Adica acea nota caracteristica pe care numai aici, in Romania, o intalnim. Desi acest spirit este imbibat, evident, de balcanism, acest balcanism nu-l intalnim asa in alta parte, decat numai in Romania. Sa degustam din acest spirit si sa citam putin:

"Onor. prim-ministru

București.

Directoru prefecturi locale Raul Grigorașcu insultat grav dumnezeu mami și palme cafine central. Amenințat moarte. Viața onorul nesigure. Rugăm anchetat urgent faptu.
Costăchel Gudurău
avocat, aleg. coleg. I, fost deputat.
*
Onor. prim-ministru
București.
Repet reclama telegrama No... Petiționat parchetului. Procoror lipsește oraș mănăstire maici chef. Substitut refudat pără vini procoror. Tremur viața me, nu mai putem merge cafine. Facem responsabil guvern.
Costăchel Gudurău.
avocat, aleg. col. I, fost deputat.
*
Procuror tribunal X...
Anchetați urgent scandalul Costăchel Gudurău cu directorul prefecturii și raportați imediat.
Ministrul Justiției.
*
Ziarului "Aurora Română"
București.
Az pitrecut scenă nostimă piața noastră. Madam Atenaisa P. al cărui nume trecem sub tăcere, care părăsit soțul cetățean onorabil, pentru romanse cu individ infam localitate, întâlnind nefericitul soț, căpătat bună lecție moralitate în public, care aprobat. Această fimee fără inimă neroșind amenințat cu sbiri puteri, deoarece complicele directoru prefecturi.
Corespondent.
[...]

Ecs. sale ministru Justiției
București.
Raport.
Cercetat imediat cazul și cu respect raportez urgent.
Acu cinci zile duminecă, fiind absent anchetă județ, orele 2 p.m. directorul prefecturi Raul Grigorașcu afla cafine central jucând table cu căpitan Pavlache intedență. Mare devenă foarte iritat pronunțat dumnezeu mami, nu personal cineva, ci ghinion. Atunci Costăchel Gudurău care sta altă masă criticând guvernul gura mare, sculat și apostrofând directoru strigat ba pe al măti și ridicat bastonu. Directoru parând răpide lovitura aplicat agresorului palme și promițând cavalirește duel. Agrisorul plecat înjurând amenințând guvern de bandiți, propriile cuvinte.
Cu respect adaog spre cunoștința dv. între ambi suscitați ură veche cauză politică și familie. Fimeea nepotului lui Costăchel Gudurău, anume Albert Gudurău, unul din capii înverșunați opoziție locală, divorsată, iar ei bănuiesc Raul directoru cauza divorsului, acuzând trăiește cu mencionatu concubinagiu, dar vrând s-o iee socie legitimă, care reclamat restituțiunea dotei și parafernei di 2 mii lei obținind titlu executoriu, iar opoziția promis răzbunare pretinzând paraferna cheltuită cu luxul di notoritate publică.
În consecință alaltaeri nepotul lor însoțit de moșii lui pândind piață fosta socie insultato public foarte grav. Dama chemat sergent stradă care nefiind nici unul urcat birje un cal plecând degrab huiduită di toți trii și cu vorbe triviale incapabile a vi le reproduce. Sosit imediat directoru prefecturi ofensat polițai ipistați cerut cont. Dar agrisori fugind, directoru prins Costăchel și întrebat pentru ce insulți dame mișălule și apucat de pept, dar el răspuns să nu mai dai mizerabile canalie, încât directoru apărânduse tras două palme, atunci agrisorul smucind voit fugi și directoru prima furie lovindul piciorul spate gios.
Cred nu trebuie dăm altă urmare pără parchetul nu sezisat în regulă.
Binevoiți, d-le ministru etc.
Procuror trib. X...
*
Directorul prefecturii X...
Vă invit căutați aplanarea diferendului cu familia Gudurăilor. Contrariu, puneți guvernul în situațiune prea delicată. Nu convine acum, în așteptarea campaniei electorale, ca agenți superiori ai autorității să dea loc la scandaluri, din toate punctele de vedere regretabile.
Ministrul de Interne.
*
D-lui ministru de Interne
București.
Interese familie obligă părăsi funcțiune. Rog dar respectuos primi demisia me postul director prefecturii pe ziua di poimâne când prefect întoarce congediu.
Raul Gregoraschco"

Interesant este ca, desi astfel de lucruri s-au intamplat demult, spiritul acesta inca exista, desi peste tara noastra a trecut o perioada de aproape 50 de ani de comunism... Poate ca lucrurile nu se mai petrec chiar in felul descris de Caragiale, dar spiritul lor e prezent si astazi. 
Ar fi de asemenea interesant, cred eu, sa ne punem problema daca si cum se armonizeaza acest spirit cu cel european. Stateam si ma gandeam asa: cati ne inteleg...?