Loading...

marți, 31 mai 2011

Despre situatia politica privitoare la UDMR...

Interesant ce s-a intamplat zilele acestea in viata politica romaneasca: tot felul de frictiuni intre PSD si UDMR si chiar si intre PDL si UDMR. Romania Libera titreaza:
Tensiuni interetnice în Transilvania
"Apropierea alegerilor locale de anul viitor a dinamitat pacea interetnică din Transilvania. În două judeţe în care tensiunile interetnice au fost deosebit de acute, la începutul anilor 1990, politicienii au ales să zgândăre vechile răni. Totul a început cu exagerări. Au urmat declaraţiile belicoase, iar apoi boicotul. În Mureş, consilierii judeţeni PSD boicotează forul condus de reprezentanta UDMR, Edita Lokodi. În Cluj, consilierii judeţeni ai UDMR boicotează şedinţele Consiliului Judeţean condus de reprezentantul PDL, Alin Tişe."
Interesant este ca si PDL este implicat in aceasta poveste, la Cluj. Va avea oare un efect asupra coalitiei...?
Sa citam pe scurt:
"Retragere din cauza reprezentanţei "Ţinutului Secuiesc"
După ce săptămâna trecută consilierii judeţeni PSD nu au avut nici o reacţie la anunţul făcut de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Mureş, Edita Lokodi, referitor la deschiderea unei reprezentanţe a judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna (aşa numitul Ţinut Secuiesc - n.r.) la Bruxelles, acum PSD Mureş a decis să-şi retragă aleşii din forul administrativ judeţean. „Consiliul Judeţean Mureş, prin preşedintele său, este implicat direct în acest demers. Noi nu putem participa la astfel de aberaţii. Suntem sideraţi de lipsa de reacţie a autorităţilor statului, a Ministerului Afacerilor Externe, a Prefectului judeţului Mureş vizavi de această problemă. Aceşti aleşi locali (preşedinţii consiliilor judeţene Mureş, Harghita, Covasna - n.n.) şi europarlamentarii români care susţin acest demers îşi bat joc de noi, pe bani publici", a declarat ieri Alexandru Frătean, care a cerut, totodată, ca UDMR să îşi devoaleze odată pentru totdeauna intenţiile. „UDMR este la guvernare, însă nu a stabilit încă dacă reprezintă interesele României sau nu", a mai spus Frătean. El consideră demersurile pentru deschiderea biroului de lobby de la Bruxelles pentru Ţinutul Secuiesc într-un spaţiu ce aparţine Ungariei drept o iniţiativă ilegală îndreptată împotriva statului român.

Întrebat în legătură cu discrepanţa dintre poziţia consilierilor judeţeni care au tăcut în plenul şedinţei şi decizia conducerii PSD, secretarul general al PSD Mureş, Cornel Brişcaru, s-a limitat la a spune doar că „este o decizie cu caracter politic", dar a atras atenţia că aceasta ar putea duce inclusiv la dizolvarea CJ Mureş şi declanşarea de alegeri anticipate, dacă exemplul PSD va fi urmat şi de celelalte partide româneşti din forul administrativ judeţean."
Si:
"Plăcuţa lui Iorga, motiv de zânzanie
La Cluj, aleşii UDMR au boicotat şedinţa de vineri a Consiliului Judeţean, condus de reprezentantul PDL, Alin Tişe. Gestul lor a fost o formă de protest pentru faptul că primarul PDL din Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a instalat, lângă soclul statuii regelui român al Ungariei, Matia Corvin, o plăcuţă pe care este redat un text semnat de istoricul şi politicianul Nicolae Iorga. Secretarul de stat din Guvernul maghiar, Geza Szocs, a declarat, pentru site-ul politics.hu, că textul cu pricina ar fi antimaghiar. Însă, în opinia istoricilor români de la Universitatea Babeş-Bolyai, textul nu face decât să repare o eroare istorică. Este vorba de faptul că grupul statuar îl înfăţişează pe un oştean care închină regelui steagul Moldovei. Însă, în realitate, regele Matia Corvin a fost înfrânt în luptă de către domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare.
Reacţii şi contrareacţii
Plăcuţa lui Iorga a determinat catalizarea reacţiilor politice. Consulul general al Ungariei, Matyas Szilagyi, i-a cerut public primarului din Cluj să îndepărteze plăcuţa, iar extremiştii din Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania au depus o plângere penală împotriva celor care au pus plăcuţa. Pe de altă parte, şi politicienii români s-au coalizat. Primarul PDL din Cluj, Sorin Apostu, a primit sprijin din partea preşedintelui PSD Cluj-Napoca, Mircea Jorj, care a criticat declaraţiile consulului maghiar."
Interesant este punctul de vedere al Corinei Cretu, europarlamentar PSD:

Ţinutul Secuiesc şi proiectul Tokes de confruntare cu statul român

In final putem, cred, descifra linia politica a PSD in aceasta problema:

"Laszlo Tokes merge înainte pe drumul „precedentului Kosovo”. Puterii de la Bucureşti nu-i pasă. Are nevoie de UDMR pentru a rămâne la guvernare. Doar că preţul acestei nepăsări îl plătim şi-l vom plăti noi toţi. 

Nu condamnând deschiderea unei ficţiuni secuieşti la Bruxelles trebuie să combatem proiectele autonomiste ale lui Tokes şi ai lui. Ci spunând clar ce putem accepta în materie de autonomie administrativă şi descentralizare, dar mai ales alocând transparent şi eficient, după criterii care să excludă amestecul politic, banii de la buget pentru dezvoltarea teritoriului.

Şi mai avem ceva de făcut: să dialogăm cu societatea civilă a minorităţii maghiare, pentru că vedem ce înseamnă dialogul mijlocit de UDMR sau de ficţiunile lui Tokes. Sigur vom constata că maghiarii din România au exact aceeaşi agendă ca şi ceilalţi români, iar rezolvarea lor nu cu ficţiuni teritoriale se va face." (subl.mea)

 Se observa ca PSD nu are incredere, si o spune deschis, ca UDMR ar reprezenta interesele nationale ale Romaniei, desi UDMR este formatiune de guvernamant. Suspiciunile sunt alimentate de gruparea lui Tokes si de idea nastrusnica a constituirii unui Tinut Secuiesc. Pe de alta parte, PDL care guverneaza alaturi de UDMR nu are alta solutie, la Cluj, decat de a se pune pe o pozitie impotriva UDMR sau contrara UDMR. UDMR nu-i aduce PDL-ului mai nimic din punct de vedere electoral, ci e doar util pentru PDL si Traian Basescu la mentinerea stabilitatii politice a coalitiei, dupa cum s-a si exprimat Presedintele, nimic mai mult. Iar UDMR are avantajul de a putea sa-si sustina anumite proiecte legislative in Parlament, tot datorita coalitiei. Insa coalitia cu UDMR nu poate sa-i aduca PDL mai multe voturi, si nici simpatia romanilor. Cred ca PDL a scazut in sondaje si datorita sprijinului pe care europarlamentarii acestei formatiuni l-au oferit lui Laszlo Tokes pentru functia de vicepresedinte al PE. Intr-un fel, atunci, maghiarii s-au mai calmat putin. Acum Tokes e dispus sa atace cu ideea Tinutului Secuiesc. Ei, lucru asta nu cred ca poate sa-i fie favorabil PDL-ului si, drept consecinta, pierde electorat. Pe de alta parte nationalismul nu este o caracteristica a unei Europe Unite. Iar nationalismul unui Tokes, cu evidente si accentuate tuse iredentiste si extremiste, nu poate fi acceptat in Europa. Cristian Preda face cunoscut acest lucru intr-o foarte scurta postare - aici. Joseph Daul, presedintele Grupului PPE din PE afirma ca PPE nu e implicat in organizarea receptiei anuntate de trei membrii UDMR, cu ocazia  deschiderii unei reprezentante a Tinutului Secuiesc la Bruxelles. Deci e vorba de o distantare politica a PPE fata de initiativa buclucasa a UDMR-ului. Europarlamentarii PDL ar trebui sa lupte in PE pentru neutralizarea si anihilarea actiunilor iredentiste ale lui Tokes. Este, bineinteles, si o problema de imagine pentru PDL, mai ales in ceea ce priveste viitoarele alegeri, de a nu se asocia cu grupul lui Tokes,dar si pentru a bloca, daca se poate spune asa, atacurile pe aceasta tema venite din partea Opozitiei. UDMR este prins in sah, pentru ca el nu poate sa-si permita sa supere prea tare Opozitia. USL conduce detasat in sondaje si poate castiga alegerile la fel de detasat. In acest caz UDMR va fi lasat pe dinafara, daca supara prea mult Opozitia. UDMR intotdeauna a avut un loc la guvernare pentru a se putea face o majoritate in Parlament. Daca USL va castiga alegerile cu peste 50%, atunci nu mai au nevoie de UDMR in Guvern si nici de o sustinere din partea acestuia in Parlament. Mai ales ca UDMR a mai scazut si el in sondaje. Asa ca UDMR nu-si poate permite sa lanseze atacuri la adresa Opozitiei. Pentru a nu fi ignorat cu totul in cazul in care USL va castiga detasat alegerile de la anul, lucru ce se cam anunta de pe acum. Pozitia PSD, exprimata de D-na Corina Cretu, este defavorabila UDMR, chiar impotriva acestuia: "Şi mai avem ceva de făcut: să dialogăm cu societatea civilă a minorităţii maghiare, pentru că vedem ce înseamnă dialogul mijlocit de UDMR sau de ficţiunile lui Tokes. Sigur vom constata că maghiarii din România au exact aceeaşi agendă ca şi ceilalţi români, iar rezolvarea lor nu cu ficţiuni teritoriale se va face.". Pentru ca si populatia de etnie maghiara resimte cu greu efectele crizei si sigur ca au exact aceeasi agenda ca si ceilalti romani, iar daca USL, venit la putere, le va rezolva problemele de pe agenda, atunci etnicii maghiari ar putea sa ajunga la concluzia ca se poate si fara UDMR. Lucru ce ar putea sa insemne un dezastru politic pentru UDMR. Pana una alta actuala coalitie se mentine. Foarte fragil. Pe o panza de paianjen...

 

Ratko Mladici...

In articolul de mai jos, din Romania Libera, se arata urmatorul lucru:
"Arestarea lui Mladici este de mult timp una dintre principalele cerinţe ale Uniunii Europene la adresa Serbiei - fiind de altfel şi o precondiţie pentru demararea procedurilor de aderare. Totuşi, într-un articol publicat pe site-ul cotidianului Blic cu câteva ore înainte de vestea arestării erau citate surse diplomatice de la Bruxelles, conform cărora Serbia ar putea primi în iunie statutul de „candidat la aderare" chiar şi fără arestarea lui Mladici. 
În cadrul conferinţei de presă a preşedintelui Tadici, acesta a mai declarat şi că procedurile de extrădare către Tribunalul pentru Crime de Război de la Haga vor începe imediat - ceea ce îi va bucura, cu siguranţă, pe oficialii europeni.
Întâmplător (sau nu), joi a avut loc şi o vizită la Belgrad a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton - coincidenţa dintre prezenţa lui Ashton la Belgrad şi deţinerea lui Mladici apărând multora drept cel puţin remarcabilă: Liljana Smajlovici, preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor Sârbi, a declarat că „ar putea apărea suspiciuni că momentul arestului a fost ales pentru a o onora pe Ashton şi a sublinia totodată că Serbia se aşteaptă acum la o integrare rapidă în Uniunea Europeană"."(subl.mea)
Iata si articolul:
Cel putin din cele relatate de presa, in Serbia, dar si in Croatia exista o situatie foarte paradoxala: fosti generali, combatanti in razboiul din fosta Yugoslavie, sunt prinsi dupa ani buni de urmarire si cautari, la Mladici a durat 16 ani, si deferiti Tribunalului Penal International (TPI) pentru crime de razboi si crime impotriva umanitatii, deci fapte extrem de grave, nu gluma, in timp ce poporul ii sustine din rasputeri considerandu-i eroi nationali ai tarii lor! 
Asta e un lucru absolut inedit si uluitor! Si e o contradictie ce caracterizeaza atat Serbia cat si Croatia: intre popor si liderii lor politici actuali, alaturi de Uniunea Europeana, care sustine arestarea acestor generali pentru crime grave impotriva umanitatii.
Iata niste articole relevante:


S-ar putea deduce ca poporul sarb, dar si cel croat, nu e de acord cu ceea ce fac conducatorii lor. Daca sarbii, oamenii obisnuiti, il considera pe Mladici un erou national, daca un cetatean sarb merge pana acolo incat sa considere o tradare faptul ca nu a venit mai multa lume la miting, eu cred ca inca aceste tari au o problema. Cea a nationalismului exacerbat. A unor probleme mai vechi ramase nerezolvate si care cauzeaza aceste puseuri de nationalism, ce ar putea fi, la un moment dat, periculoase. Eu stau si ma intreb in ce masura poporul sarb sau cel croat doresc aderarea tarilor lor la Uniunea Europeana. Pentru ca atitudinea poporului fata de un Mladici, ca sa dau acest exemplu, exprima un gest deloc pro-european... Eu cred ca o tara nu ar trebui sa se integreze in UE fara vointa in acest sens a poporului ei. Or, stau si ma intreb: asta doreste cu adevarat poporul sarb, sa se integreze in Uniunea Europeana...? Poate ca nu doreste acest lucru.  Aici este o contradictie evidenta pentru oricine, cred. Pe de alta parte problemele interetnice mocnesc in Kosovo:
Turbulente realizate de 100 de protestatari nationalisti kosovari: vehicule ale politiei avariate, protestatari raniti. Iata ce spune articolul, printre altele:
"Stefanovici efectuează această vizită şi întreprinde primele contacte, la Priştina, ale vreunui oficial sârb cu oficiali kosovari albanezi, de la Războiul din 1998-1999 şi până în prezent.
Această vizită se înscrie în cadrul pregătirilor celei de a patra runde de negocieri, la Bruxelles, pe care Belgradul şi Priştina le-au demarat în martie, sub auspiciile Uniunii Europene (UE).
Stefanovici se va întâlni cu omologul său, vicepremierul kosovar, Edita Tahiri,  alţi lideri kosovari şi albanezi, dar şi cu reprezentanţi ai minorităţii sârbe în această ţară, care şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia în februarie 2008.
Serbia deţine "cheia" unei soluţii la problema din Kosovo, a declarat Stefanovici, într-un interviu acordat cotidianului Koha Ditore.
"Kosovo nu poate să facă parte din organizaţiile internaţionale fără noi", a declarat negociatorul sârb, adăugând că, fără Belgrad, pentru Kosovo "nu va exista un drum stabil către Europa".
Negocierile pe care Priştina şi Belgradul le-au început sub auspiciile Bruxelles-ului vizează diverse probleme practice privind mai ales facilitarea traversării frontierelor, comunicaţiile, comerţul şi aviaţia.
Belgradul consideră, în continuare, Kosovo drept provincia sa meridională. Însă, pentru Priştina, independenţa sa, recunoscută de 75 de ţări, între care Statele Unite şi cea mai mare parte a statelor Uniunii Europene, este irevocabilă."
Este ca si cum aceste eforturi ce sunt depuse de autoritatile sarbe pentru integrarea Serbiei in UE inflameaza si mai mult patimile nationaliste. Pentru ca aceste mitinguri asta si exprima: o surescitare a nationalismului in zona, in niciun caz nu cred ca e vorba de o calmare a acestuia. Serbia, si sunt convins de asta, considera ca tot razboiul prin care a trecut e o nedreptate la adresa sa. Avem de a face cu o Serbie foarte frustrata, mai ales in cazul Kosovo. Poate ca s-ar putea afirma fara teama de a gresi ca tot razboiul din fosta Yugoslavie nu a facut altceva decat sa adune un munte de frustrari, de la sarbi, croati, bosnieci si kosovari, pe langa atatia morti... Este adevarat: nu mai e razboi. Dar, cu toate acestea, nu poate sa nu te surprinda si sa nu te impresioneze, dar si sa te puna pe ganduri starea de spirit a populatiei care, spre exemplu, nu numai ca il considera drept pe Mladici, adica un om care a luptat pentru o cauza dreapta si de suflet pentru intreg poporul sarb, dar si erou national! Si va ramane in constiinta generatilor viitoare asa: erou national! Aceasta solidaritate extraordinara a sarbilor este intr-adevar impresionanta. Numai ca nu se potriveste cu UE... Eu sunt convins ca sarbii il considera un erou si pe Milosevici. Iar aceasta stare a populatiei ce considera o nedreptate tot razboiul la care a fost supusa Serbia, iar pe combatantii sarbi din razboi considerandu-i eroi si martiri ai neamului sarb in lupta contra nedreptatii de care vorbeam mai sus, se va transmite din generatie in generatie de acum inainte. Cum va arata o astfel de Serbie in Uniunea Europeana? Cand oamenii obisnuiti, poporul, considera ca toata aceasta nedreptate provine din UE si SUA, prin politica pe care au dus-o fata de fosta Yugoslavie, apoi nedreptatind in principal Serbia, facand tot ce se putea face mai rau acestei tari? Iar recunoasterea Kosovo de catre Statele Unite nu face altceva decat sa intareasca ideea de care vorbeam in fraza anterioara, cat si ostilitatea poporului sarb fata de SUA. Mai ales cand Kosovo are valoare de simbol national pentru Serbia, ca fiind leaganul in care s-a nascut Statul Sarb... Este foarte clar ca situatia din aceasta zona e una foarte speciala. Iar integrarea in UE a Serbiei, dar cred ca si a Croatiei, prezinta o serie intreaga de dificultati.
 

luni, 30 mai 2011

Constantin Negruzzi...

Nu stiu de ce, dar mi se pare ca un mare scriitor roman, un mare clasic precum Constantin Negruzzi este ignorat in zilele noastre intr-un mod cu totul nedrept. Poate e doar o impresie personala, fara niciun temei. Anul nasterii e dat 1808, desi nu se stie foarte exact. Sunt surse care trimit fie la anul 1807, fie la 1809, fie la 1811, fie chiar la anul 1800. Este fiul lui Dinu Negrut si al Sofiei, nascuta Hermeziu. Mama scriitorului moare la putin timp dupa nastere. Invata, alaturi de alti copii de aceeasi varsta, limba greaca cu dascalul Chiriac, si limba franceza, se pare cu un emigrant, Brancovitz. Interesant este cand a invatat a citi romaneste de unul singur!! De unul singur, retineti! Deci pentru limbile greaca si franceza a avut profesori... S-a intamplat in anul 1820, invatand singur, dupa cum am zis, dupa Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia a lui Petru Maior, in urma unei experiente nereusite cu dascalul Socoleanu (= Alboteanu) de la seminarul din Socola. Dar nu despre biografia marelui clasic vroiam sa vorbesc aici. Ci despre cum vedea el faptul ca este roman. Ce insemna pentru el acest lucru. In acest sens voi cita o poezie a sa:

Eu sânt român...
(Cantec)

Frantez, neamt, rus, ce firea te-a facut,
Pamantul tau e bine-a nu uita;
Oricui e drag locul ce l-a nascut.
Eu, fratii mei, oriunde-oi cauta,
Nu mai gasesc ca dulcea Romanie,
De-o si hulesc cati se hranesc in ea
Corci venetici. Dar oricum va fi, fie,
Eu sânt român, si-mi place tara mea.

Lauda multi pe frantezul voios,
Pe mandrul rus, pe neamtul regulat,
La dansii, spun, ca-i bine si frumos;
Dar, fratii mei, eu oricat am imblat
Pe drumuri lungi, cu sine ferecate,
Nu ma-nvoiam; si vreti sa stiti de ce?
Pentru ca-mi plac soselele stricate.
Eu sânt român, mi-e draga tara mea.

Straine tari imi place-ades sa vad,
Dar sunt satul lumea de-a colinda;
In tara mea de-acuma voi sa șăd;
Caci, fratii mei, oriunde voi imbla,
N-o sa gasesc acea buna primire
Ce m-am deprins in tara-mi a videa;
Si in straini e rece gazduire!
Eu sânt român, mi-e draga tara mea.

Tanar eram si sarutam cu-amor
Capriii ochi zburdatecei Dridri.
Ea ma vandu! si eu voiam sa mor,
Cand ma-ntalni o blonda milady;
Dragostea ei scapa a mele zile,
Dar ma-ngheta, si ma-ncalzi abia
Dulcele-amor romancelor copile...
Eu sânt român, imi place tara mea.

La masa beu adese vin strain,
Tocai, bordo, sampanie iubesc,
Iar mai ales prefer vinul de Rin,
Daca nu am cotnar si odobesc;
Cand insa am, desert pline pahare,
Apoi incep sa cant vreo manea,
Si sant tot beat cat tin zilele-amare!
Eu sânt român, mi-e draga tara mea!

1853,august

Ce parere aveti? Trebuie remarcat ca aceasta poezie a fost scrisa in jurul varstei de 45 de ani. La deplina maturitate. Scrisa de un om ce avea reputatia de a fi moderat la caracter, echilibrat. Un adevarat clasic! Poezia nu are, daca pot sa spun asa, nici forma si nici structura romantica. Nicio referire la politica. "Eu sunt roman, mi-e draga tara mea!", chiar si "soselele stricate" ii sunt dragi (lucrul asta, sincer, m-a miscat). Isi iubeste tara asa cum este ea. Insa aceasta poezie nu stiu daca o intelegem pe deplin, nu stiu daca o inteleg pe deplin nici chiar cei mai iscusiti critici literari. Cati, oare, dintre noi meditam pe tema unui subiect aparent atat de simplu: "Eu sunt roman"? Am putea oare sa spunem mai mult decat a spus Negruzzi la 1853? Sau Negruzzi, in aceasta poezie, prin cuvinte simple, a reusit sa cuprinda intregul ethos romanesc: asa este poporul roman, nu mai e nimic de adaugat - nici unul dintre noi nu putem adauga nimic fata de versurile sale, nu putem spune nimic in plus pe tema aceasta? A, bine, vorbarie multa putem spune, dar esenta e tot asta: cea aratata de Negruzzi in aceasta poezie. Adevarul e ca e foarte greu sa vorbesti despre tine insuti in felul acesta: despre romanitatea ta. Negruzzi a facut-o cu o limpezime clasica, cu o sinceritate dezarmanta. Pe el l-a nascut acest loc, nu s-a nascut in acest loc. Exact asa cum un copac rasare din samanta pusa in pamant. Cei care o hulesc sunt "corci venetici", o hulesc desi se hranesc in ea. El nu-si huleste pamantul care-l hraneste, care l-a nascut. Spune despre tara - "dulcea Romanie". Dupa parerea mea, nu e vorba numai de hrana materiala. Cred ca Negruzzi s-a referit si la hrana spirituala - si in felul acesta pamantul din locul ce l-a nascut il hraneste. Iar "corcii venetici" sunt cei care nu inteleg aceasta spiritualitate si, drept consecinta, nu le place aici si nu iubesc aceasta tara. De observat ca spune "corci"... Cu toate laudele aduse altor popoare si civilizatii, el nu se invoieste, prefera soselele stricate, desi e un om umblat in lume, deci un om care a vazut si cunoaste si strainatatea. Nu a spus ca nu-i place sa umble si sa vada alte tari. De remarcat ca vorbeste frumos despre straini - nu e un xenofob. Ii plac vinurile straine (vinul de Rin imi place si mie!). Spune: "Dar oricum va fi, fie,/Eu sunt roman, si-mi place tara mea.", iar patriotismul lui nu are nimic comun cu xenofobia. Dorinta de libertate si de cunoastere a altor popoare e vie la Negruzzi. A colindat prea mult, din aceasta cauza e si satul de a mai colinda, ajungand la o anumita varsta. Dar el se intoarce in tara unde "de-acuma vrea sa sada", nu in alta parte, pentru ca radacinile lui sunt aici si nu in alta parte. Buna primire pe care o simte aici e una romaneasca si nu ceva rece, strain. Tot Cotnari si Odobesti sunt cele mai bune vinuri (mie imi plac ambele, dar imi place mult Francusa de Cotnari), mai ales in zilele amare...! :) . Si tot romancele, cele mai calde femei! Desi o blonda milady l-a scapat chiar de la moarte, dupa un esec in amor cu zburdateca Dridri. Interesant, o englezoiaca (milady, doar) desi l-a iubit, totusi l-a "inghetat", si aici avem un contrast foarte bine punctat: "Dulcele-amor romancelor copile...", foarte senzual. O senzualitate pe care nu o resimte fata de blonda englezoiaca, careia ar trebui sa-i fie recunoscator. Nici macar parul balai al lui milady nu-i starneste vreo emotie profunda. A fost o dragoste, dar marcata de o anume raceala, parca o nepotrivire de caracter, sau, poate, mai bine zis, o nepotrivire sufleteasca. Interesant este ca el nu vorbeste de frumusetea feminina. Bine, frumusetea este ceva subiectiv in sensul ca ceea ce mie mi se pare a fi frumos, altuia poate nu i se pare. Foloseste cuvintele: "zburdateca", nu frumoasa Dridri, "o blonda milady", vorbeste de caldura romancelor, nu frumusetea romancelor. Este de remarcat la acest stil ca face eforturi sa se fereasca de orice nuanta de subiectivitate. Negruzzi nu este subiectiv cand spune: "Eu sunt roman, mi-e draga tara mea!", ci el stie clar ce spune.
Dar daca romanul e asa, atunci stau si ma intreb: in ce masura putem pune in practica cu succes aici modele de civilizatie venite din Vestul Europei sau Statele Unite? Din tari cu un alt specific si cultura. Si in zilele noastre romanul face la fel: ii lauda pe altii, si pe buna dreptate, si multi cauta "sa se invoiasca", pe cand Negruzzi spune limpede (si de ce nu i-am da dreptate?) "Nu ma-nvoiam; si vreti sa stiti de ce?/Pentru ca-mi plac soselele stricate./Eu sunt roman, mi-e draga tara mea.". Asumarea in acest fel a romanismului este totala la Negruzzi si facuta la modul obiectiv. El recunoaste limpede ca dupa ce desarta pahare pline de vinisor de Cotnari sau Odobesti, incepe sa cante vreo manea. Bun, rau, asta e romanul, obiectiv vorbind, dar Negruzzi nu se rusineaza cu astfel de obiceiuri: el si le asuma pe de-a-ntregul pentru ca " Eu sunt roman, imi place tara mea". Foarte interesant mi se pare ca aceasta asumare e una de sange: el nu face parte dintre acei "corci venetici". El nu e o corcitura...El are sange romanesc, acest sange ii curge prin vene, nu altul sau un sange impur - romanesc amestecat cu altul. De observat ca dupa ce spune: "De-o si hulesc cati se hranesc in ea", el adauga "Corci venetici". Adica acestia o hulesc, dar se hranesc in ea. Foarte interesant este aici ca el nu condamna la modul vehement treaba asta ci arata o larga toleranta: "... Dar oricum va fi, fie, / Eu sunt roman, si-mi place tara mea.". De ce a spus: "Dar oricum va fi, fie,..."? De observat ca nu a spus: "Dar oricum ar fi, fie...". Iar acest lucru nu e o greseala de exprimare si nici o exprimare arhaica. De ce dupa "Corci venetici" a spus "Dar oricum va fi, fie..."? Tot de observat este faptul ca el nu spune cine ar fi acesti "corci venetici", care nu simt romaneste si hulesc tara care ii hraneste si nici nu cauta sa-i judece si, dupa cum am mai zis, sa-i condamne pentru asta. Aceste cuvinte: "Dar oricum va fi, fie..." se pot interpreta ca avand ceva profetic. Stia Negruzzi ceva ce noi nici pana in zilele noastre nu stim...? Pentru ca unui om caruia ii e draga tara sa, nu-i poate fi indiferent viitorul tarii sale. Eminescu spunea "La trecutu-ti mare, mare viitor!". Este limpede ca "va fi" exprima viitorul. Eminescu a spus:

"Viaţă în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mîndrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!"

Deci Eminescu dorea Romaniei un suflet romanesc...

Pe cand Negruzzi spune: "Dar oricum va fi, fie,/Eu sunt roman, si-mi place tara mea". Oricum va fi, adica indiferent cum va fi, in orice fel... El traieste clipa prezenta si pentru el asta conteaza cel mai mult, viitorul fiind o abstractiune sau un exercitiu de imaginatie. Centrul de greutate este pus pe caracteristica sa principala: "Eu sunt roman" si pe consecinta ce deriva de aici: "...si-mi place tara mea.".Se remarca din nou obiectivitatea clasica. 

Ce om mare!

O poezie grea, dar atat de limpede. Dar, totusi, grea...

marți, 24 mai 2011

A murit Fanus Neagu...

S-a stins din viata un mare scriitor, o figura marcanta a culturii noastre.O pierdere mare pentru tara noastra, care este, dupa parerea mea, intr-un declin cultural si spiritual evident. Noi, actualmente, nu traversam numai o criza economica, dar si o criza, daca se poate spune asa, axiologica. In ultima vreme au plecat dintre noi scriitori mari, actori mari, lasand in societate un gol cumplit, un gol care nu stiu cum va putea fi umplut cu o spiritualitate de foarte buna calitate. In felul acesta societatea noastra, viata noastra, devin marcate de precaritate. Si e pacat, trist, dar real. Pentru ca fara cultura, fara perfectionare spirituala foarte greu putem gasi ceea ce numim "luminita de la capatul tunelului". Recunosc, sunt emotionat in momentul de fata si vars o lacrima pentru Fanus Neagu. Am devenit si mai saraci...

Dar iata ce am citit in Evenimentul Zilei:

A murit Fănuș Neagu. Ultima scrisoare: "Fotbalul e un fumător de pipă stinsă" 

Fănuş Neagu, vorbe de duh: "Scriu pentru că iubesc viaţa"

Secvenţă memorabilă cu Fănuş Neagu şi Gheorghe Dinică în "Crucea de piatră" | VIDEO

Dumitru Graur: "Fănuș Neagu îi făcea pe toți securiști"

Rică Răducanu: „Nea` Fănuş Neagu era un rapidist convins”

Ion Cristoiu: "Fănuș Neagu e părintele meu în proză"

Fănuș Neagu, către jurnaliști: Urât mai trăiți, domnilor!

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!


vineri, 20 mai 2011

O noua vizita a lui Vanghelie la Washington

O stire interesanta din Romania Libera:
Marian Vanghelie, din nou la Washington
Iata ce se arata:
"Preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, va efectua, împreună parlamentari şi europarlamentari ai organizaţiei, o nouă vizită oficială la Washington, Statele Unite ale Americii, în perioada 21-26 mai, potrivit Agerpres.
"Prin această vizită, Marian Vanghelie răspunde invitaţiei A. I. P. A. C. (American Israel Public Affairs Committee) de a participa la lucrările 'Policy Conference 2011', conferinţă ce se desfăşoară sub patronajul preşedintelui SUA, respectiv a premierului israelian", se menţionează într-un comunicat de presă transmis.
Cu prilejul vizitei, delegaţia condusă de vicepreşedintele PSD va onora, în acelaşi timp, şi invitaţia expresă a N. D. I. (National Democratic Institute) pentru o dezbatere referitoare la implementarea politicilor pentru integrarea comunităţii rrome."

Desigur, recomand citirea intregului articol!
 

Scotland Yard-ul este de părere că prejudiciul total adus statului britanic de astfel de grupări este de un miliard de lire sterline pe an...

Titlul postarii este o fraza din acest articol Mediafax:

Ţăndărei, Beverly Hills al "gangsterilor ţigani". Vezi cum şi-au făcut romii vile din asistenţa socială britanică

Merita citit tot articolul!

Iata care este subiectul, pe scurt:

""Arată ca Beverly Hills - un cartier la modă cu vile care îţi iau ochii ce ar putea fi reşedinţele unor vedete de film sau designeri vestimentari ce conduc Porsche. Dar este micul oraş Ţăndărei din România", relatează The Sun, care adaugă că fastuoasele vile sunt locuite de "gangsteri ţigani", care le-au construit cu milioane de lire sterline provenite din asistenţa socială britanică.

Potrivit Scotland Yard, peste o sută de vile din Ţăndărei au fost construite de o reţea de mafioţi de etnie romă , formată din 30 de membri, cei mai mulţi înrudiţi.
The Sun relata, miercuri, cum opt dintre aceştia au fost închişi după ce au obţinut 800.000 de lire sterline din asistenţa socială britanică, folosind documente falsificare şi referinţe de locuri de muncă fictive.
Mulţi dintre locuritorii din Ţăndărei au mers în Marea Britanie cu scopul expres de a colecta banii din sprijinul social, alocaţiile pentru copii şi subvenţiile pentru casebani ce ulterior au fost transferaţi în conturi din România.
Detectivii britanici, care au derulat ancheta în paralel cu cea privind traficul de copii, la care a participat şi Poliţia Română, sunt de părere că cele 800.000 de lire sterline sunt doar vârful aisbergului.
De altfel, jurnaliştii de la The Sun au mers la Ţăndărei pentru a vedea cum trăiesc familiile mafioţilor."
Dar interesant este sa accesati link-ul pentru articolul Mediafax pentru a putea vedea si casele....
De citit si:

The Sun: Grupare din Ţăndărei care a scos peste 800.000 de lire din infracţiuni, condamnată în Anglia

Iata ce arata:

"Gruparea de romi a venit din România în Marea Britanie pentru a comite infracţiuni, s-a folosit de documente de şedere şi permise de muncă falsificate, iar după ce a strâns bani din infracţiuni s-au întors în România pentru a-i cheltui.

Opt persoane au fost încarcerate până în prezent de către autorităţile britanice, între care şi liderii grupării Dumitru Teluş (36 de ani) şi Claudia Radu (35 de ani), prinşi la aeroportul Stansted din Essex.
"Gangsterii de România" plecau frecvent din Marea Britanie pentru a duce banii obţinuţi ilegal în Ţăndărei, localitatea care s-a tranformat dintr-o văgăună într-o zonă prosperă, împânzită cu vile şi maşini de lux, precum BMW şi Land Rover.
Potrivit sursei citate, gruparea a făcut peste 800.000 de lire sterline din infracţiuni, în cadrul unei maşinaţiuni ilegale de fraudare, descrisă de judecătorul care a decis arestarea acestora ca fiind una foarte sofisticată şi care reprezintă un atac flagrant la adresa sistemului naţional britanic de asistenţă socială."
Dar faza dura e in finalul articolului!!!

"Potrivit sursei citate, "în prosperul Ţăndărei, fostul primar spune: «De unde să ştiu eu de unde fac rost oamenii ăştia de bani? Nimeni nu ne spune!»".

duminică, 15 mai 2011

Conventia Nationala a PDL. Boc a castigat alegerile interne. Scurte comentarii

Rezultatul alegerilor din PDL pentru functia de presedinte al partidului este stiut - mai multe aici. Boc a castigat si inca la un scor foarte bun. Ceea ce as remarca pentru inceput este ca cei trei candidati nu au pornit cu sanse egale. Boc avea, desigur, prima sansa deoarece: era presedintele in exercitiu al partidului, prim ministru, nu a inregistrat infrangeri electorale si, ei, aici e aici, a fost sustinut in mod public de Presedintele Traian Basescu, "optiunea" prezidentiala, lucru de care nu s-au bucurat ceilalti doi candidati: Vasile Blaga si Theodor Paleologu. Asta e prima remarca, deoarece acest sprijin prezidential, facut public de catre Presedinte, deschis, a contat enorm, dupa parerea mea. Basescu nu l-a sprijinit pe Blaga, pe care l-a gratulat cu apelativul "caprar" si anume ca partidul nu poate fi condus prin caprarie, de un caporal. Din start la descalificat pe Blaga intr-un mod nu tocmai prietenos si civilizat. Paleologu nici nu a contat - se vede si in procentul minuscul obtinut in aceste alegeri interne de partid. Din punctul asta de vedere nu a fost o competitie fair-play, pentru ca "optiunea" Presedintelui jucator, care nu mai este membru de partid, conform Constitutiei, a atarnat in balanta castigatorului - Emil Boc si nu si a celorlalti. Presedintele a facut aceste remarci pentru ca a fost "folosit" in campanie, desigur, lucru ce nu i-a "placut" deloc, dupa cum a declarat. Oricum, echipa prezidentiala, adica a lui Emil Boc, a castigat, lucru ce era de asteptat inca de la bun inceput. Victoria lui Boc nu a reprezentat o surpriza pentru nimeni, ceea ce demonstreaza din nou ca sansele nu au fost egale pentru cei trei candidati decat la modul teoretic, adica la modul care nu conteaza, doar formal. Intrebarea care se pune este: pe ce mizeaza Traian Basescu ca Emil Boc, ca presedinte de partid proaspat reales, va reusi sa relanseze partidul astfel incat acesta sa castige confruntarea electorala de la anul cu USL? Numai pe faptul ca Boc a anuntat cu destula emfaza ca Romania a iesit din recesiune si de acum inainte , adica pana la alegerile din 2012, partidul va culege roadele relansarii economice? Dar Presedintele s-a aratat sceptic fata de un asemenea festivism si triumalism. Consecinta imediata este mentinerea lui Emil Boc in fruntea guvernului. Sa nu uitam ca Basescu avea pregatit planul "B", ca sa zic asa, adica desemnarea in functia de premier a unui tehnocrat, deoarece nu e de acord ca seful guvernului sa nu fie si seful partidului de guvernamant, dominant in coalitie, adica PDL. Insa in conditiile politice survenite dupa aceste alegeri interne de partid este de presupus ca linia politica a partidului nu se va schimba. Sau poate ca se va schimba din perspective electorale...? In orice caz, Basescu poate fi multumit: a obtinut ceea ce a vrut si nici unitatea partidului nu se va sparge, cel putin pana la alegerile din 2012. Dar sa nu uitam ca scorul din sondajele de opinie pe care PDL il face la ora actuala este unul anemic, undeva intre 17-20%. 3% este doar marja de eroare, nu? Iar in Romania votul este preponderent negativ. Or, Boc nu a reusit, cel putin pana acum, sa convinga electoratul de justetea masurilor dure de reforma pe care le promoveaza. Si nici nu este foarte clar daca aceasta cale e cea mai buna, atat pentru Romania dar si pentru PDL. De fapt este o incercare si nimic mai mult.O incercare de a impune unul sau mai multe curente de dreapta, ce isi au corespondent in Europa, la noi. Si, in acest fel, PDL sa se impuna ca principalul partid de dreapta din Romania. Nu neg si chestiunile de orgoliu - viitorimea sa vorbeasca despre Basescu mai ales, dar si de Boc, ca despre mari reformatori ai societatii romanesti, care au indraznit sa ia "taurul de coarne", adica Statul lui Ion Iliescu si sa-l faca sa devina un nou stat - Romania moderna. Basescu, in stilu-i caracteristic, joaca totul pe o singura carte- totul sau nimic, ori la bal, ori la spital - uitand ca o reforma in adevaratul sens al cuvantului inseamna nu impunere, ci acceptare. Insa el merge neinfricat inainte, indiferent ce s-ar intampla, chiar daca PDL va obtine un scor minuscul la alegerile din 2012. Eu nu spun ca asta nu ar fi o atitudine curajoasa, dar e si imprudenta, deoarece, asa cum a remarcat Vasile Blaga, USL nu este de subestimat. Este un "conglomerat politic" puternic. Alegerile recente de la Baia Mare cred ca demonstreaza acest lucru: ca USL poate sa urce destul de bine in preferintele electoratului, iata, nu numai in sondaje, ci intr-un mod care sa confirme, electoral, aceste sondaje. Mie mi se pare ca Basescu este prea sigur de victorie in privinta alegerilor de la anul. Doar, la baza, e comandant de nava, nu? Si nu se teme de furtuni. Dar ce va face oare la mutarea linistita a electoratului, care ar putea fi votarea USL in proportii majoritare. Basescu are si aici solutii: isi va da demisia! In 5 minute, nu? Sau va intoarce spatele PDL-ului cat ai zice peste, pentru ca, nu-i asa, nici nu mai e PDL-ul de la inceputuri, pe care-l cunostea bine, dupa cum a si declarat? Deoamdata nu cunoastem nimic despre capacitatea de coabitare politica a Presedintelui jucator. Ar ramane de vazut. Opozitia a si inceput deja sa speculeze pe tema unor viitoare incercari de fraudare a alegerilor de catre PDL... Pana una alta mare lucru nu se va intampla. Mie mi se pare ca Blaga nu a castigat pentru ca nu a venit vremea sa castige... Insa gruparea Blaga ramane una importanta in PDL. Si influenta. Boc este constient ca aceasta grupare trebuie sa fie in conducerea partidului, tocmai pentru a mentine unitatea partidului. Boc e presedinte de partid pentru ca asa a vrut Basescu, a carui sustinere a influentat aceste alegeri interne. Insa PDL trebuie sa creasca noi lideri puternici, in special pentru alegerile prezidentiale din 2014. Boc este perceput de electorat ca avand calitatea de obedient fata de Basescu, lucru ce l-a si recomandat spre a fi reales in functia de presedinte al partidului. Dar fara Basescu ar putea sa faca fata? Pe cand Blaga degaja forta si are suflu, cum se spune. A si obtinut un scor foarte bun, daca ne gandim la toate atuurile de care s-a bucurat Emil Boc. Dar Boc, dupa parerea mea, e constient si de faptul ca seria de victorii neintrerupte pe care le-a avut se va si termina candva. Basescu nu mai are dreptul de a candida la alegerile din 2014. Iar pepiniera de lideri politici a partidului pare destul de saraca. Adica lideri care sa se poate impune la nivel national, luptand cu USL, o alianta puternica!

As dori sa mai vorbesc putin de o idee a lui Blaga, care nu ar trebui trecuta cu vederea de catre PDL, chiar daca Blaga e invinsul. Se poate intampla, paradoxal, ca si invinsul sa aiba idei valoroase. De fapt sunt doua idei: cooperarea cu Opozitia pe chestiunile mari de interes national si apropierea de PNL. Despre aceasta din urma as vrea sa vorbesc putin. Cristian Preda a calificat atitudinea PNL de a face o alianta cu PSD drept o impostura. Vorbe grele, cum ar zice Ciutacu. Traian Basescu a caracterizat PNL, "dupa o minima parcurgere a doctrinelor europene", ca fiind un partid de stanga. Sa nu uitam "L"-ul din PDL, vorba lui Paleologu... PNL nu este un partid de stanga, iar calificativul de impostura al profesorului Preda confirma acest lucru. Adevarul este ca avem de a face cu o anomalie in sanul dreptei romanesti, nu cu o impostura. Un partid de dreapta, PNL, pentru ca liberalismul este un curent de dreapta care sta la temelia capitalismului (daca liberalismul nu e de dreapta, atunci socialismul sa fie de dreapta??!) sa se alieze intr-o alianta electorala, fara fundament doctrinar, cu un partid de stanga, adica PSD si nu cu PDL, cum ar fi si firesc, inclusiv din punct de vedere doctrinar. Acest lucru a fost determinat de antipatia reciproca intre Traian Basescu si magnatul liberal Dinu Patriciu, de fapt, mai bine spus, dusmania, si inca una veche de vreo...8 ani (cam asa) intre cei doi. Aceasta stare anormala din sanul dreptei ar trebui sa inceteze, iar ideea lui Vasile Blaga tocmai asta si a fost: apropierea PDL de PNL, cum e si firesc. Bineinteles, lucru acesta nu se poate realiza fara depasirea ostilitatilor existente. Iar asta nu se poate realiza fara concesii de ambele parti. Tocmai pentru ca unitatea dreptei sa se restaureze si lucrurile sa revina la normal. Se pare ca Basescu nu doreste o apropiere a PDL de PNL, catalogand PNL ca fiind un partid de stanga, ceea ce e, dupa parerea mea, eronat. Dar, in felul acesta, dreapta politica de la noi incepe sa capete slabiciuni, fiind dezbinata. Iar PDL nu poate sa castige intregul electorat liberal al PNL, dimpotriva, lucru ce se vede si din faptul ca PNL a crescut in sondaje destul de bine si fara PDL, simtindu-se bine in barlogul USL. USL, trebuie spus, nu este o "alianta socialista", asa cum spun cei din echipa Basescu-Boc. Trebuie remarcat faptul ca aceasta e doar o alianta electorala, atat PSD cat si PNL respingand social-liberalismul sau alta forma doctrinara comuna. "Conglomerat politic" e bine spus, exact. Iar daca dreapta incepe sa aiba slabiciuni si trece prin stari de anomalie, cu o "probabilitate vecina cu siguranta" (expresie a lui Heinrich Boll) castigul de cauza il are stanga politica, ce capata o tot mai mare influenta in randul electoratului. Iata de ce ideea lui Vasile Blaga (si a echipei sale) de a repune ordine in lucruri este demna de toata atentia. De remarcat cuvintele lui Crin Antonescu: "nu ma duc pentru ca nu sunt comunist", cand a fost inivtat la sediul PSD (asta se intampla anul trecut, prin noiembrie, daca nu ma insel) si atitudinea deschisa ca are optiuni monarhiste, iar ambele exprima faptul ca Antonescu este departe de a fi un om de stanga. Iar aceasta problema, a unitatii dreptei, ar trebui rezolvata, dar tare imi e ca PDL, avandu-l pe Basescu, in continuare, la timona, nu va putea rezolva aceasta problema, care va produce, in continuare, cel putin pana la anul, tensiuni in societate, in favoarea stangii si nu a dreptei politice. Pentru ca o dreapta unita ar pune mari probleme, la alegeri, PSD-ului. De remarcat ca PSD este singurul partid de stanga puternic ramas pe scena politica! Pe cand asa, daca lucrurile raman asa, totul lucreaza in favoarea PSD-ului, mai ales ca pretul la alimente a crescut, cu toata iesirea din recesiune. Iar PDL cu greu va putea convinge electoratul ca asa e bine, lipsurile sale in privinta comunicarii ajungand, iata, proverbiale. Mai mult, USL ar putea sa spulbere usor PDL-ul daca ar angaja profesionisti in comunicare sau ar pune PDL-ului probleme foarte grele... Iata de ce ideea de cooperare a lui Vasile Blaga este o idee valoroasa, foarte buna, care, daca ar fi pusa in practica ar putea conduce la o relansare spectaculoasa a dreptei politice in lupta cu PSD. Paradoxurile sunt mari: daca in 2004 adversarul comun atat al PNL cat si al PD era PSD-ul lui Adrian Nastase, acum s-a ajuns, gratie unei politici "intelepte" fabricata in laboratoarele din Modrogan si Cotroceni, ca PDL-ul (fostul PD) sa aiba ca adversari politici PNL si PSD. Deruta electoratului este clara pentru ca lucrurile, asa cum stau acum, nu sunt clare deloc. Iar aceasta deruta, actuala, lucreaza in favoarea stangii reprezentata de PSD, care a stat cam multisor pe tusa! Lucru ce ar trebui sa dea de gandit sus amintitelor laboratoare de gandire politica.    

 

sâmbătă, 14 mai 2011

Un sondaj de opinie foarte interesant

Am citit pe blogul Anei Birchall despre rezultatul unui sondaj aparut pe site-ul Policy Network :

YouGov polling on trust in centre-left parties and politics

Iata, pe scurt, ce se arata in articol:

"New polling commissioned by Policy Network, the leading international progressive thinktank, on voters’ attitudes towards centre-left politics.
The results of unique cross-comparative research across UK, US, Sweden and Germany reveal the magnitude of the political challenge facing Labour and other centre-left parties as they bid to be credible contenders for power. They reveal the extent to which:

(a)    Concerns about
levels of taxation divide voters

(b)    People are extremely
pessimistic about the reality of equal opportunity and social mobility (it’s who you know that gets you on in life)

(c)    Voters have
little faith in the state to correct market injustices

The results will be presented and discussed at a major
political gathering of over 250 policymakers and experts from across the centre-left in Oslo on 12-13 May. Political leaders to attend include Ed Miliband (UK), Jens Stoltenberg (Norway), José Luis Zapatero (Spain), George Papandreou (Greece), Boris Tadic (Serbia), Eamon Gilmore (Ireland),  Håkan Juholt (Sweden), Caroline Gennez, (Belgium sp-a), Job Cohen (The Netherlands), Helle Thorning-Schmidt (Denmark), Victor Ponta (Romania)."
Merita citit tot articolul precum si trimiterile pe care le face! Sunt foarte interesante rezultatele, mai ales ca sunt prezentate comparativ intre UK, US, Suedia si Germania, spre a ne face o imagine mai buna, cat mai completa si cuprinzatoare,  asupra situatiei. Merita, fara indoiala, reflectat la acest sondaj si intelese foarte bine problemele. Pentru ca sunt probleme reale cu care, iata, ne confruntam cu totii. Sondajul acesta descrie o parte din lumea in care traim si ne arata felul in care percep cetatenii din patru tari dezvoltate chestiuni importante cu care se confrunta omenirea si care ar trebui mai bine lamurite oamenilor, iar multora dintre ele ar trebui sa li se gaseasca o rezolvare pozitiva, in folosul oamenilor, dar care sa conduca si spre progres. Eu as dori ca atunci cand parcurgem acest sondaj sa incercam sa ne detasam de partizanatul politic, de simpatiile noastre politice, incercand sa comtemplam intreaga situatie si sa ne gandim si la consecintele ce le-ar putea avea in viitor. 
 

duminică, 8 mai 2011

Iesirea din logica FMI

Lumea in care traim ne face sa ne punem foarte multe intrebari. Pe undeva este un lucru de inteles, pentru ca aceasta lume este intr-o schimbare profunda. O schimbare pe care nu cred ca o intelegem, noi, oamenii obisnuiti, pe deplin.

Dar sa nu divaghez prea mult si sa intru in subiect. Logica FMI, daca se poate spune asa, privitoare la companiile de stat, e una extrem de simpla: companiile care au pierderi sau genereaza pierderi trebuie sau privatizate, sau inchise. S-a vorbit mult pe seama acestui lucru in presa. Voi relua si eu, aici, cateva articole. Iata ce ne spune Ziare.com:

FMI nu agreeaza stergerea datoriilor Companiei Nationale a Huilei 

Iata ce spune articolul:

"Reprezentantii FMI nu agreeaza stergerea datoriilor istorice ale Companiei Nationale a Huilei, privatizarea minelor sau inchiderea lor fiind solutiile pe care acestia le vad pentru industria miniera.

Directorul general al CNH, Constantin Jujan, care a participat la discutiile de la Bucuresti, spune ca viitorul mineritului nu este unul tocmai roz, iar spre sfarsitul anului este posibil ca 600 de salariati sa fie disponibilizati."

Scurt si sec: nu stergerea datoriilor, in schimb privatizare sau inchiderea minelor.
Alt articol semnificativ pentru logica FMI:

Guvernul, obligat de FMI sa includa in deficitul bugetar pierderile a 30 companii 

Dar iata si un alt articol, foarte interesant:

Nou acord cu FMI, noi conditii - Vezi ce masuri s-a angajat Guvernul sa aplice 

Este interesant si pentru faptul ca  publica Scrisoarea de Intentie a Romaniei catre FMI - aici. Dar iata ce mai spune articolul, printre altele:

"Romania s-a angajat in lupte imposibile de dragul acrodului cu Fondul Monetar International (FMI), una dintre acestea fiind mentinerea inflatiei sub 3% plus minus un procent, pana la finele anului in conditiile in care acesta este un an preelectoral, iar anul viitor unul electoral cu mize foarte mari.

FMI a publicat pe data de 1 aprilie scrisoarea de intentie a Romaniei, astfel ca putem vedea la ce s-a angajat Guvernul in schimbul noului acord de precautie.

Pentru 2012, Executivul s-a angajat sa aduca deficitul sub 3% din PIB. "Pentru a face acest lucru vor limita strict schimbari in sistemul fiscal pentru a asigura stabilitate si predictibilitate. Am inceput sa pregatim Strategia Fiscala pe termen mediu 2012-2014, un pas important in implementarea legislatiei de responsabiliate fiscala si vom folosi acest proces pentru a imbunatati planificarea bugetara", se arata in scrisoarea de intentie."

Recomand citirea intregului articol cu atentie, deoarece el face o sinteza (utila) a acestei scrisori de intentie. Daca vom avea rabdarea sa parcurgem aceasta scrisoare de intentie, vom vedea ca, in final, se vorbeste si de schimbarile legislative de pe piata muncii, cu trimitere la noul Cod al Muncii, care a fost contestat de catre Opozitie:
"In the labor market, the authorities made important legislative changes to increase the
flexibility of the labor market, and recently the parliament approved the proposed reform
to the labor code in a vote of confidence. A reform of social benefits has been submitted
to parliament, and will improve efficiency of protecting the poorest and most vulnerable,
and will consolidate the guaranteed minimum income, heating benefits and family
allowances into one new scheme.
In conclusion, my authorities acknowledge that the new Stand-By Arrangement will
maintain the reform momentum, will provide additional security against unforeseen
shocks, and will build on the considerable progress achieved over the past two years,
setting the stage for strong and sustainable economic development while maintaining
external and internal stability."
 Cred ca articolele prezentate sunt revelatoare pentru a intelege, macar in linii mari, logica FMI. Am auzit si voci ca acest Guvern ar face jocul FMI, ca inrobeste tara cu datoriile pe care le-a facut. Ceea ce as vrea sa stiu, apropo de intrebarile de care vorbeam mai sus, este daca Opozitia, reprezentata prin USL, are o asemenea viziune in plan economico-financar astfel incat sa iasa din aceasta logica a FMI, sintetizata, foarte pe scurt, mai sus. Pentru ca logica FMI inseamna, dupa cat se vede inchideri de intreprinderi, disponibilizari, iar Guvernul, prin noul acord cu Fondul s-a angajat "sa reformeze toate companiile de stat, mai ales cele din din sectoare critice precum energie si transporturi. "In ultimii ani, multe din aceste companii de stat au devenit o grea povara fiscala. Acestea au necesitat subventii care sa le acopere pierderile, care, cumulate, ajunsesera la peste 4 procente din PIB", se mai arata in scrisoare. Totodata, pentru privatizarile cheie, va fi numit un consultant international pana la finele lui august 2011.", asa cum arata ultimul articol citat. Bine, depinde si de felul in care va realiza aeste lucruri, dar ceea ce este de remarcat e faptul ca linia practicata de Fond e una dura: compania nu e rentabila, are si provoaca pierderi, atunci trebuie ori inchisa, ori privatizata. Cu alte cuvinte nu merge cu jumatati de masura: ori, ori, si cale de mijloc se pare ca nu prea se gaseste.Iar ca linie generala remarcam liberalizarea, spre ex. liberalizarea pretului la energie. Cu alte cuvinte, finantarea Romaniei in continuare de catre si prin FMI depinde de realizarea acestor deziderate, impuse, din cate se vede, de catre Fond. Sigur, s-ar putea deschide o discutie asupra cauzelor pentru care unele companii de stat au pierderi de ani de zile. Totusi, ramane o mare problema, mai ales acum, si anume problema sociala, punct nevralgic al Romaniei post-decembriste. Observam ca structura Opozitiei noastre e una compozita, in linii mari definita de doua curente politice principale: social-democratia si liberalismul, si asta fara sa insemne ca USL a adoptat o doctrina social-liberala, lucru recunoscut de liderii celor 2 mari formatiuni politice principale, PSD si PNL, care formeaza aceasta alianta, una doar electorala. Liberalii, daca ar fi sa-si respecte doctrina, ar trebui sa mearga pe aceasta logica a FMI. In schimb, social-democratii, in aceleasi conditii, nu, nu ar trebui sa mearga pe aceasta logica. Se vorbeste foarte mult de reforme in zilele noastre, reforme de dreapta, initiate de PDL, partid de guvernamant, impreuna cu UDMR, membre amandoua ale Partidului Popular European. Cel putin PDL se vrea un partid de dreapta. Insa si PNL, dupa parerea mea, este tot un partid de dreapta. In Romania se tot vorbeste, dupa cum am zis de reforme, in conditiile in care problemele sociale grave, generate de o incapacitate cronica de dezvoltare, in comparatie cu celelalte tari foste comuniste mai la Vest decat noi, nu sunt solutionate. Pe mine, sincer, lucrul asta ma ingrijoreaza. Pentru ca toate aceste reforme s-ar putea sa nu aduca crestere economica sau dezvoltare, dar, in schimb, sa acutizeze gravele probleme sociale, in special cele legate de saracie, una, iarasi, cronica, Romania fiind in topuri la capitolul asta intre statele membre UE (prin comparatie, desigur). 
 Pe de alta parte, daca iesim din logica FMI, ce consecinte ar avea acest lucru? Ar crea, spre exemplu, premisele unei dezvoltari durabile? Ar fi o viziune mai buna decat cea actuala? Este posibil sa iesim din aceasta logica? Si daca da, care ar fi costurile, in acest caz, pe care ar trebui sa le suporte Romania? Eu cred ca opinia publica din tara noastra ar trebui informata la modul foarte clar despre aceste lucruri. Clar si corect. Pentru ca o priveste la modul concret si direct. In schimb, mie nu mi se pare ca Opozitia, cel putin acum, este pregatita sa iasa din aceasta logica a FMI. Doar bajbaie cumva, dar s-ar putea sa fiu subiectiv. Si poate ca ceea ce e cel mai important e faptul daca conditiile economice si financiare actuale ale Romaniei, permit tarii noastre sa iasa din aceasta logica. Pentru ca trebuie sa-ti mai si permiti sa faci lucrul acesta. Aceasta logica a FMI nu e neaparat una buna, deoarece ar genera un somaj masiv, deci un nou dezechilibru economic major, generator si de multe probleme in plan social. Tara noastra, la 21 de ani de la caderea comunismului, nu-si foloseste intregul sau potential uman, intreaga sa capacitate la justa ei valoare, foarte multi romani, si e vorba de milioane, alegand, fortati de realitatile vitrege de aici, calea emigrarii. Iar scaderea natalitatii nu face altceva in plan economic decat sa nu se mai reproduca forta de munca. Pe de alta parte, indatorarea Statului Roman, acum, pe timp de criza economica, sporeste si mai mult problemele. E indoielnic daca in felul acesta s-ar putea obtine o dezvoltare durabila. FMI practica, dupa cum se vede, aceeasi politica precum cea din anii '90. Nimic schimbat. Numai ca acum aceasta politica are accente mai dure, decat le avea atunci. Si loveste in oameni. Dar ceea ce trebuie propus in loc ar trebui sa fie de competenta Guvernului, nu a FMI, si asta e adevarat. Partea proasta e ca Guvernul nu prea propune nimic, ci pare ca isi face constiincios temele pe care i le da FMI. Dupa lungi discutii. Dar care e viziunea Opozitiei? Care ar fi, spre exemplu, viziunea liberalilor? Este o mare necunoscuta! Si sunt oameni care observa demagogia din discursul liberal. Am citit acest articol al Bibliotecarului si tare as fi vrut sa-l contrazic! Sa-i demonstrez ca nu e asa, ca discursul liberal nu e unul demagogic! Insa... e imposibil! Nu vad, spre exemplu cum raspunde USL acestei doctrine a FMI. Or, daca nu da niciun raspuns, ramane ca linia, indiferent de care partid sau alianta ar veni la putere, va ramane aceeasi, poate si pentru faptul ca nu avem incotro. Dar lucrurile concrete pe care le propune PSD, un alt partid de prim rang al aliantei electorale USL, sunt legate de filme, si anume ca filmele straine sa nu mai fie subtritate ci dublate in limba romana... Cu astfel de propuneri concrete, la realitatile arzatoare ale tarii, vine PSD... PSD ar trebui sa se gandeasca mai bine ca toate aceste politici practicate de FMI ar putea sa agraveze si mai mult situatia sociala si asa grava de la noi din tara. Mie mi-e teama de lucrul asta, situatia aceasta sociala de la noi, care, sub nicio forma si in niciun caz, nu poate sa insemne dezvoltare durabila pentru Romania, ci doar accentuarea starii de pauperizare a populatiei, dependenta sa de imprumuturile facute la banci, datorie si asa mare si greu de platit. Si care ar putea sa conduca si in cazul firmelor private la cresterea datoriilor catre banci, dar si la cresterea creditelor neperformante, premisa pentru noi falimente. Dupa parerea mea, acestea ar fi pericolele cele mai mari pe un termen cel putin mediu. Opozitia nu cred ca si-a formulat un raspuns optim sau mai multe la toate aceste probleme. Lucru este, fireste, ingrijorator, pentru ca sansele ca USL sa castige alegerile de la anul sunt mari, prin sanctionarea si pe buna dreptate, de catre populatie, a acestui Guvern si a hegemoniei portocalii care nu a insemnat, asa cum s-a dorit, si cum doream cu totii, un "Sa traiti bine!". Insa o critica demagogica este poate si mai rea decat actuala guvernare. Pentru ca deschide orizonturi de asteptare a mai binelui largi populatiei, in scopuri evident electorale. Dar care s-ar putea sa insemne o dezamagire profunda nu mult dupa castigarea alegerilor, poate mai profunda decat dezamagirea actuala. Defapt toata aceasta alianta, USL, se bazeaza pe intelegerea dintre cei doi lideri, social-democratul Victor Ponta si liberalul Crin Antonescu, si anume pe sustinerea candidaturii lui Antonescu, de catre PSD, la Presedintia Romaniei . Asa functioneaza. Alte articulatii nu are, nici macar doctrinare. Antonescu a respins prompt doctrina social-liberala, si-a aratat public afinitatile monarhiste. O alianta care functioneaza numai dupa logica "Jos Basescu!", si atat. Discursul PNL-ist o fi demagogic, dar el are un scop precis: atragerea in chip populist a electoratului. Daca PNL ar ajunge suficient de puternic pentru ca sa propuna un candidat la Presedintia Romaniei, cu sanse mari de castig fara ajutorul PSD, aceasta alianta s-ar rupe imediat. Din aceasta cauza ea si este una electorala. Pe de alta parte PNL-ul vrea sa castige electorat pe seama politicilor sociale ale PSD, care nu nemultumesc populatia, pe ideea: "doar mergem impreuna, suntem si noi in alianta, si noua ni se datoreaza punerea in practica a acestor politici", pentru ca ma gandesc la un viitor guvern format din social-democrati si liberali, cred ca ar fi firesc daca USL castiga alegerile. 
Insa una e sa castigi alegerile si alta e sa faci fata cu succes atator probleme complexe cu care se confrunta Romania, multumind electoratul. PDL le-a castigat, a reusit sa faca fata cu succes acestor probleme si sa multumeasca electoratul...? 

sâmbătă, 7 mai 2011

In ce masura ne implicam...

Chiar ma gandeam zilele acestea la aceasta problema: in ce masura ne implicam intr-o anumit activitate? In ce masura actionam, in ce masura cautam noi sa indreptam lucrurile care nu ne plac. O sa dau un exemplu simplu: sa luam un parc. Pe langa faptul ca sunt o sumedenie de caini vagabonti si agresivi, in parcul cu pricina, inconjurat de blocuri, mai e si un liceu. Ei, intre liceu si blocurile din jur, pe o distanta de pana in 100 de metri, e un teren viran unde este depozitat, in mod deschis, gunoiul. Se poate observa ca destinatia acestui teren era cea de spatiu verde. Ar fi trebuit sa aiba un mic gardulet, sa fie iarba, copaci pe el. Da de unde! Pamantul e batatorit, iar cand ploua e un noroi ingrozitor. Mai incolo, la iesirea din parc, doi maidanezi isi fac constiincios datoria! Daca nu stii cum sa-i iei, te poti pomeni cu pantalonii ferfenita. Cum iesi din parc, langa un bloc, pe lateral, e un nou spatiu de depozitare a gunoiului. E acolo de vreo 40 de ani... cam asa. Acelasi. A ajuns intr-o stare de nedescris. Situatia asta dureaza de ani buni si nu pare sa deranjeze pe cineva. Exista o implicare a cetatenilor in acest caz? S-a interesat vreunul de cum poate fi imbunatatita situatia, mai ales cea legata de depozitatea in mod deschis a gunoiului si de noroaiele din jur? Nu de alta, dar spitalele se inchid... Sanatatea, dupa cum se vede, e scapata de sub control... Un astfel de mod de depozitare a gunoiului, intre blocuri si liceu, retineti!, e o sursa de microbi si de infectie. Da, stiu, avem si anticorpi... Este adevarat ca, in rest, parcul ar arata cum trebuie, hai sa zicem asa, desi imbunatatiri ar putea sa-i mai fie aduse. Daca primaria nu-si face datoria si nu rezolva problema, atunci ar trebui sa fie o initiativa cetateneasca, ar trebui sa fie "bombardata" primaria cu e-mail-uri si scrisori prin care cetatenii sa-si arate dorinta macar de a rezolva situatia, aducand foarte des la cunostiinta primariei ca starea negativa de lucruri nu s-a imbunatatit deloc, aducand foarte des la cunostiinta primariei nemultumirea lor! Lucru ce ar putea conta in alegeri... Pe cand la noi totul ramane asa. Cum am stabilit. Adica incremenit in proiect, si nu se face, pana la urma, nimic. Decat intr-un tarziu, si nici atunci cum trebuie. Romanul are o filozofie paguboasa rau de tot: "de ce sa ma implic eu? Lasa sa se implice altul si pe urma, sa vedem, poate o sa ma implic si eu, daca vor fi mai multi..." Insa problema pe care ar trebui sa si-o puna fiecare este:  ce  poti sa faci tu, in mod concret, pentru indreptarea unei situatii concrete si care priveste o colectivitate intreaga? Doar esti cetatean. Or, un cetetean reactioneaza imediat, ia atitudine (nu numai ca are o atitudine), ci ia atitudine din prima secunda! Cand romanul ajunge intr-o tara civilizata, spre exemplu Elvetia, dar e aleator exemplu, se minuneaza lovit de extaz de cat de frumos e acolo, cum totul e curat si aranjat, ordonat, fiecare lucru pus la locul lui. Si incepe sa critice situatia de acasa, ca e asa si pe dincolo... Dar de ce sa nu putem sa facem si noi in casa noastra ceea ce fac dansii in casa lor? Eu stau si ma intreb cum ar reactiona un elvetian sau un francez, sau un german, sau un norvegian daca ar avea gunoiul sub nas, la vederea de la locuinta sa spre parc, zilnic, timp de ani de zile, intr-un spatiu deschis si total neamenajat pentru depozitarea gunoiului. Bine, am inteles, o sa-mi spuneti ca acolo nu se intampla asa ceva. Dar in Romania de ce trebuie sa se intample asa ceva? Acolo ne place, aici nu ne deranjeaza.
In ce masura ne implicam si in ce masura ne asumam responsabilitatea implicarii? Iata marea intrebare. In general vorbind, noi ne implicam prin mitinguri. Ne place sa facem mitinguri. Care nu rezolva pana la urma nimic, desigur. Nu ca as avea ceva impotriva mitingurilor. Poate sunt un pic nedrept, este si mitingul o forma de implicare, de ce nu? Chiar si in exemplu cu parcul, pe care l-am dat mai sus, un mic miting in fata Primariei, pentru ca oamenii sunt nemultumiti si alta forma mai vehementa de a-si exprima nemultumirea nu au, poate ca nu ar strica. Poate ar ajuta la ceva, si pana la urma, Primaria va rezolva problemele. Mai bine asa decat deloc, niciun fel de reactie, niciun fel de implicare si treaba balteste in noroi si microbi. Munca voluntara nu ar rezolva pe deplin problema, pentru ca trebuie facuta amenajarea spatiului verde la modul adecvat pentru un parc, dar si platforma betonata pentru depozitarea gunoiului si constructia corespunzatoare aferenta, lucruri care costa. Iar Primaria ar trebui sa aiba fondurile necesare la buget si pentru rezolvarea unor astfel de probleme. Insa ni se tot spune ca nu sunt bani. Asta e argumentul principal, desi bani poate s-ar mai gasi...Pentru ca nu sunt mari probleme de rezolvat, sunt mici, dar ele conteaza!
Asteptam ceva... Este ca si cum am astepta ca sa vina altul sa ne faca. Statul, Guvernul, Presedintele, etc. Eu stau si ma intreb daca exista o cultura a implicarii la romani si care, cum ar fi aceea. Ceea ce observ eu este ca se manifesta mai degraba fuga de raspundere si responsabilitati, decat luarea taurului de coarne, cum se spune. Cred ca este si o anumita lasitate in treaba asta. Ar trebui sa ne implicam mai mult si mai responsabil fara sa ne fie teama de responsabilitati. Ar trebui mai mult spirit practic.
Dupa parerea mea, si felul in care am inteles noi libertatea, dupa 1989, a fost de asa maniera incat lipsea responsabilitatea. Libertate fara responsabilitate. Scriam intr-un comentariu urmatorul lucru:
"Eu cred ca cei mai multi dintre noi am inteles libertatea fara responsabilitate, poate si pentru faptul ca in aproape 50 de ani de comunism nu am prea avut-o… Si nu ma refer numai la libertatea individului ci si, spre exemplu, la libertatea economica, deci ma refer in general. Nu se poate ca in numele libertatii economice, ca sa dau un nou exemplu, sa fie privatizate/desfintate atatea unitati economice, in mod fraudulos, lasand pe drumuri milioane de oameni, care, in final, au luat calea emigrarii. Unde a fost responsabilitatea in acest caz?"
Insa ceea ce e straniu e faptul ca noi ne miram ca lucrurile merg prost, ca aceasta criza economica parca nu mai pleaca de la noi. Problema ar fi una simpla: trebuie sa facem de asa natura incat sa indreptam lucrurile. Iar daca stai serios si te gandesti cum s-ar putea realiza treaba asta, ai sa gasesti si solutia la problema. Dar mie mi se pare ca este ca si cum ne-am gandi la problema, dar facem tot posibilul s-o agravam. Poate nu o intelegem cum trebuie, si asta e adevarat... Insa mintea omeneasca, cred eu, are capacitatea sa gaseasca solutii optime la diverse probleme inclusiv la cele spre binele societal, obstesc. Noua parca ne-ar lipsi vointa sa facem acest lucru, sa gasim calea cea dreapta si buna. Dupa parerea mea, toleranta este un lucru foarte bun. Poporul roman are aceasta mare calitate de a fi tolerant, ceea ce este extraordinar cu adevarat! Insa depinde si ce toleram. Cand esti bolnav, ai gripa cu febra mare, de ce nu tolerezi atunci boala, in loc sa iei medicamente, sa te faci bine? De ce nu te imprietenesti cu boala? Ia sa vedem, poti asta? Nu poti. Nimeni nu cred ca poate. Deci iei atitudine si actionezi impotriva bolii. De unde rezulta ca nu se poate tolera orice si ca in toleranta trebuie sa ai discernamant. Acel discernamant care sa faca treburile sa se indrepte spre bine, nu sa tolerezi mereu si ceea ce e rau. Sau sa lasi raului sa-si faca loc in bine...
Un alt lucru pagubos la noi este si faptul ca ne vedem necazurile prin prisma unor lucruri care nu tin de noi. In felul asta golirea de orice fel de responsabilitate este totala. Dar in acest mod nu poate exista evolutie. Pentru ca evolutia presupune analizarea propriilor tale greseli, tocmai pentru a gasi calea de indreptare, deoarece oricine poate gresi. Pentru ca ar trebui sa ne punem problema daca nu cumva noi am actionat gresit, daca nu cumva se putea face mai bine, si cum. Defapt mi se pare ca a privi necazurile prin care treci numai prin prisma unor lucruri, evenimente, care nu tin de tine inseamna sa nu ai nicio atitudine, ci, mai degraba, un fatalism contraproductiv. Iar daca lucrurile nu merg bine, atunci trebuie sa ai vointa sa le indrepti. Mai devreme sau mai tarziu tot la asta ajungi, fara indoiala. Poate ca este si o lipsa de curaj la noi, privitor la chestiunea asta. Poate ca si o lipsa de intelegere corecta a lucrurilor si fenomenelor. Nu este o atitudine sa iei niste concepte de-a gata si sa le decretezi (mai intai in forul tau interior) ca fiind absolute, ca fiind bune pentru ca asa ti se par tie. Discernamantul este o mare calitate a omului. Trebuie, spre exemplu, sa vezi si daca ti se potrivesc, trebuie sa gandesti, trebuie sa analizezi. Trebuie sa scoti din subiectiv, daca ma pot exprima asa, acel lucru, ca sa-l privesti asa cum este si sa-l analizezi. Pentru ca numai atunci poti sa si intelegi corect si sa iei decizii in consecinta si la timp, fara sa lasi sa se agraveze boala. Or, la noi, boala s-a agravat, din pacate. Poate si pentru faptul ca nu ne-am implicat asa cum trebuie si la timp.

Oricat de prost ar fi acest Guvern, si i se pot reprosa multe, nu este o atitudine sa dai mereu vina pe Guvern. Intr-adevar este o atitudine sa-l critici si sa-l sanctionezi la vot, asta e clar. Insa individul, in aceste vremuri pe care le traim, ar trebui sa se constientizeze asupra a ceea ce poate sa faca el nu numai pentru a-i fi lui bine, cat si pentru a gandi si actiona cu adevarat spre binele comunitatii in care traieste. La noi lucrul asta lipseste. Asa cum lipseste si educatia cetateneasca, indraznesc sa spun acest lucru. Dupa parerea mea, unul din motorul de dezvoltare al Vestului, pe care noi incercam fara prea mare succes sa-l copiem, a fost tocmai aceasta educatie cetateneasca, fara de care nu poate exista civilizatie. Sunt aproape sigur ca mai toata lumea, marea majoritate, ar raspunde ca motorul dezvoltarii Vestului a fost munca! Sigur, este de inteles o asemenea abordare datorita productivitatii muncii foarte inalte in Vest. A fost si munca, dar nu numai ... Eu cred ca raspunsul corect este: educatia cetateneasca, care s-a facut la insul din Vest inca de la jumatatea secolului al XVII-lea, odata cu inceputul Revolutiei Industriale. Pe cand la noi, este adevarat, nu s-a putut face lucrul acesta datorita faptului ca marea majoritate a populatiei era in stare de iobagie, avand numai obligatii fata de seniorul feudal, dar nu si drepturi (foarte putine, chiar deloc) si cu plata unor impozite foarte impovaratoare numai spre satisfactia in special a marii boierimi. Dupa care, in vremurile fanariote, s-a manifestat un alt fenomen - ciocoismul, care s-a inradacinat adanc in mentalitatea romaneasca si poate ca nici in ziua de azi nu a disparut. Ca sa ne dam insa mai bine seama de ce a insemnat nobilimea in alte parti, va propun sa citim in Wikipedia despre Sir William Garrow, un alt membru marcant al Partidului Whig (despre Sir Robert Walpole am mai scris aici). O sa fac o gluma. Nereusita, stiu. Probabil ca daca noi am fi avut astfel de nobili, acum am fi fost sus de tot (in special cu PIB-ul si nivelul de trai) :). Dar iata ce ne spune despre Sir William - a trait in perioada 13 April 1760 – 24 September 1840. Si:

"Sir William Garrow, KC, SL, PC, FRS (13 April 1760 – 24 September 1840) was a British barrister, politician and judge known for his indirect reform of the advocacy system, which helped usher in the adversarial court system used in most common law nations today. He introduced the phrase "innocent until proven guilty", insisting that defendants' accusers and their evidence be thoroughly tested in court."
Deci observati perioada in care a trait. La 1800 avea 40 de ani... Si sa ne gandim ca el, in acea perioada, a introdus in drept "fraza "nevinovat pana la dovedirea vinovatiei", insistand ca dovezile pe care acuzarea le aducea sa fie de-abinelea testate in curte (la proces)". Pe cand la noi...La noi cei puternici, care nu au facut mai nimic pentru bunastarea poporului, aveau intotdeauna dreptate. Iar taranul, iobag cum era, daca indraznea sa zica ceva, mai si primea doua bice peste gura de la boier! Asta era educatia cetateneasca la noi... Iar, prin contrast, observati scrupulozitatea deosebita a lui Sir William - "nevinovat pana la dovedirea vinovatiei"!! Si asta cand... Eu cred ca Anglia a avut un mare noroc cu astfel de oameni! Zau asa, pentru ca astfel de oameni au deschis calea spre dezvoltare si progres a Marii Britanii. Este adevarat ca Sir William a fost un om bogat, dupa cum se si poate citi. Insa nu asta ma intereseaza, nu aspectul asta, ci faptul ca a fost un eminent avocat. Retineti cuvantul eminent!
"Edward Foss described him as "one of the most successful advocates of his day",[45] something linked more to his "extraordinary talent" at cross-examination than his knowledge of the law;[46] Garrow once told a witness before a case that "you know a particular fact and wish to conceal it – I'll get it out of you!"[47] Lord Brougham, who regularly opposed him in court, wrote that "no description can give the reader an adequate idea of this eminent practitioner's powers in thus dealing with a witness".[48] Lemmings notes Garrow as not only a formidable advocate but also the "first lawyer to establish a reputation as a defence barrister".
Lucrul acesta cred ca ar trebui sa-l intelegem la justa lui valoare, pentru ca are relevanta pentru realitatea romaneasca de azi. Deci nu e de ajuns sa fi doar bogat, ci sa mai fi si eminent in meseria pe care o practici! La noi sunt doar bogati! Asta e problema. Sau, mai degraba, imbogatiti ai tranzitiei. Deci problema nu se pune in termenii ca sa fie mai multi oameni bogati, ca in felul asta, chipurile, progreseaza tara - nu de alta dar am auzit ideea asta. Ci sa fie si foarte capabili in ceea ce fac, in activitatea lor, in meseria lor. Si cu educatie aleasa. Deci nu neaparat cei bogati duc societatea inainte, ci cei bogati si elevati, eminenti, iar exemplul lui Sir William este elocvent, care sunt si capabili de o viziune de dezvoltare a tarii. Si e una din marile greseli ale tranzitiei faptul ca s-a pus in exclusivitate accentul pe bani si capital, nu pe munca si elevatie, ca modalitate de succes, in ideea ca asta ar duce la dezvoltarea tarii. Dupa cum se vede nu e deloc asa si realitatea demonstreaza clar acest lucru. Pentru ca nu orice om bogat este si capabil. A confunda bogatia materiala cu capacitatea intelectuala a individului este o mare si regretabila eroare, care ar trebui, cumva, corectata. Pentru ca altminteri se poate intampla sa se imbogateasca niste nulitati, care sa ajunga sa aiba putere, dar sa nu fie in stare sa faca nimic pentru progresul general al societatii.

La noi s-a vorbit foarte mult dupa Revolutie despre "inversarea valorilor". Si eu consider ca fenomenul este real. S-a vorbit in zorii liberatatii si despre faptul ca oamenii cinstiti si capabili nu se implica prea mult. Si lucrul acesta este intr-o destul de mare masura adevarat. Tranzitia aceasta este criticata pentru faptul ca toata pleava s-a ridicat la suprafata. Cei pusi pe capatuiala fara prea multa munca si bataie de cap, prin orice mijloace. Consecinta se vede acum, cand a te eleva nici nu prea mai are cine stie ce importanta pentru un tanar, riscand ca situatia tarii sa se deterioreze si mai mult pe viitor.
 
Implicarea omului acum cred ca seamana mai mult a lehamite. "De ce nu se strang mai multi, de ce nu ne strangem un milion de oameni la miting?". Din lehamite. Poate si din deznadejde. Poate si pentru faptul ca oamenii au ajuns la concluzia ca nu ajuta la nimic. Sa fie un inceput de maturizare a electoratului nostru? Pentru ca problemele fundamentale nu sunt rezolvate si nu se rezolva in felul acesta. Traim fara garantii de mai bine. Nimic nu garanteaza ca o sa fie mai bine pentru tara si pentru poporul ei. Nu exista acel fir de idee care sa te poata conduce la concluzii optimiste. Dar poate ca in astfel de momente trebuie sa te implici mai mult, sa faci mai mult, sa-ti demonstrezi si sa demonstrezi ca poti mai mult, ca se poate mai mult. De ce preferam, in momente dificile, inactivitatea si, poate, fatalismul, in locul actiunii si implicarii? Exista si posibilitatea sa nu stii cum sa actionezi. Sau sa ti se para zadarnic. Sigur, sunt situatii si situatii. Insa mie mi se pare ca preferam pasivitatea, ca si cum nu am vrea sa-i deranjam pe altii, desi ei ne deranjeaza pe noi. Sigur, vorbesc la modul general.
Spuneam mai sus ca tot ni se zice ca nu sunt bani. Asta e lucrul omniprezent astazi, la ordinea zilei - nu sunt bani. Este ca si cum mama i-ar spune copilului care vrea si aia si aia - "N-am bani!", ca sa-i inchida gura. Asa si guvernantii nostri inchid gura electoratului din ce in ce mai nemultumit. Creand o situatie imposibila, pentru ca problemele tot trebuie rezolvate de catre cei care trebuie sa le rezolve. Nu se pot mentine prea mult niste probleme nerezolvate, care inrautatesc pe zi ce trece situatia economica a tarii si a cetateanului, sau solutii gresite la probleme cat se poate de reale, ce conduc spre mai rau, pentru ca in felul acesta nemultumirile cresc si vor irumpe intr-o dezlantuire violenta pana la urma.Tocmai acest "nu sunt bani" parca e facut in mod expres sa anihileze orice forma de implicare si reactie - pentru ca ce rost mai are sa te implici daca nu sunt bani, deci resurse pentru rezolvarea problemelor. A tot repeta placa asta la infinit, fara sa se vada, in final, nicio imbunatatire a situatiei, arata din ce in ce mai clar incompetenta, mersul pe o cale gresita. Defapt merge sa spui o data, de doua ori, fraza cu "nu sunt bani", in schimb nu merge s-o spui mereu, in contextul in care nu se vede niciun fel de roade bune ale actului de guvernare, sau daca asa percep majoritatea cetatenilor. Pentru ca aceasta perceptie nu este degeaba, ci este expresia nivelului de trai scazut. Pe cand Guvernul actual pare sa spuna doar : "nu sunt bani, noi facem reforma"! Si asta e una din cauzele neimplicarii, a lehamitei generale. Adevarul e ca nu se vede la nivelul Guvernului si actualei coalitii de guvernare ceea ce se cheama implicare, atata vreme cat situatia generala se inrautateste vizibil. Cu atat mai mult situatia este anti-implicare, daca pot sa spun asa, caci daca Guvernul nu poate, pentru ca tot repeta ca nu are bani, atunci cetateanul, omul obisnuit ce mai poate sa faca? Si cu atat mai mult nu este o atitudine pentru Guvern aceasta repetare la infinit parca a acestei placi, daca nu va fi in stare sa imbunatateasca cumva situatia, ci doar sa promita. Lucrul asta alimenteaza nostalgii comuniste. Pentru ca buna functionare a societatii nu tine numai de implicarea cetatenilor, cat si de implicare la nivel de Guvern si insitutii ale Statului, care trebuie sa gaseasca solutii si sa-si faca datoria fata de oameni.

Si atunci.... in ce masura ne implicam...? Ne implicam cu adevarat...? Daca nu, ce ne impiedica...?