Loading...

duminică, 31 ianuarie 2010

De din vale de Rovine...

" De din vale de Rovine
  Graim, Doamna, catre Tine,
  Nu din gura, ci din carte,
  Ca ne esti asa departe.
  Te-am ruga, mari, ruga
  Sa-mi trimiti prin cineva
  Ce-i mai mandru-n valea Ta:
  Codrul cu poienele,
  Ochii cu sprancenele;
  Ca si eu trimite-voi
  Ce-i mai mandru pe la noi:
  Oastea mea cu flamurile,
  Codrul si cu ramurile,
  Coiful nalt cu penele,
  Ochii cu sprancenele,
  Si sa stii ca-s sanatos,
  Ca, multamind lui Cristos,
  Te sarut, Doamna, frumos"

Mihai Eminescu - Scrisoarea III

Meditatie...

"Spuneti-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se ingradira
Cu-averea si marirea in cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furara, in veci vezi cum conspira
Contra celor ce dansii la lucru-i osandira
Si le subjuga munca vietii lor intregi"


Mihai Eminescu - Imparat si Proletar

Dintre sute de catarge

Dintre sute de catarge
      Care lasa malurile,
Cate oare le vor sparge
      Vanturile, Valurile?


Dintre pasari calatoare
      Ce strabat pamanturile,
Cate-o sa le-nece oare
      Valurile, vanturile.


De-i goni fie norocul,
      Fie idealurile,
Tu urmeaza in tot locul
      Vanturile, valurile.


Nenteles ramane gandul
      Ce-ti strabate canturile
Zboara vecinic, inganadu-l,
      Valurile, vanturile.


Mihai Eminescu

In contemporaneitate

" In zadar guverna regii lumea cu intelepciune,
   Se-nmultesc semnele rele, se-mputin faptele bune; "


Mihai Eminescu - Egipetul

vineri, 29 ianuarie 2010

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie
de Mihai Eminescu





Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mîndri aste le nutresc;
Căci rămîne stînca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.


Vis de răzbunare negru ca mormîntul
Spada ta de sînge duşman fumegînd.
Şi deasupra idrei fluture cu vîntul
Visul tău de glorii falnic triumfînd,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Cînd s-aprinde sacru candida-i vîlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.
Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surîzînd,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Cînd cu lampa-i zboară lumea luminînd,
El pe sînu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strînge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.


Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Tînără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţă în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mîndrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

Un lucru care ma doare. Despre Basarabia

Citeam mai multe bloguri, mai postam cate un comentariu, am avut o discutie pe teme filozofice despre munca si deodata am vazut niste comentarii care.. m-au intristat, chiar m-au socat. Cei care comentau, legat de situatia economica a tarii, reprosau Presedintelui Basescu ca ajuta financiar Republica Moldova acum, cand noi suntem intr-o situatie de criza economica si nu avem bani pentru noi macar, dand de inteles ca din cauza asta suntem, defapt, noi in aceasta criza. Eu nu consider lipsita de logica aceasta critica si sunt un om care crede ca orice critica este binevenita. Pe mine ma sperie insa atitudinea acestor oameni. Sincer si direct: aceasta atitudine nu-mi place si nu pot sa fiu de acord cu ea. Eu nu sunt un nationalist si nu am fost educat intr-un spirit nationalist sau ultanationalist, cum ar putea crede unii. Insa tin la tara mea. Sunt un om care, cat de greu mi-ar fi aici din punct de vedere financiar si nu numai, tin la aceasta tara si la acest popor. Noi, ca romani, indiferent de culoarea noastra politica, ar trebui sa salutam acest gest al Presedintelui Basescu. De ce? Pentru ca trebuie sa nu uitam ca Basarabia este a Romaniei! Basarabia este a noastra si acolo traiesc romani! Atasamentul nostru fata de Basarabia trebuie sa fie permanent si trebuie dovedit in momente grele. In felul acesta ne exprimam solidaritatea cu ei, romanii de dincolo de Prut. Eu, ca roman, nu voi accepta niciodata ca Basarabia sa fie a unor puteri straine. Pentru mine Basarabia este parte integranta a Romaniei si suntem acelasi popor. Este absolut rusinos pentru un roman sa se gandeasca la Republica Moldova ca la o tara straina si ca asa trebuie sa fie. Este inadmisibil acest lucru. Nu pot sa cred, nu vreau sa cred ca noi, romanii, am decazut asa de mult! Patriotismul trebuie dovedit in momente grele. Sa nu fim patrioti doar atunci cand ne merge bine si doar cu vorba. Este rusinos daca facem asa.
Eu stau si privesc cu stupefactie cum ideea de patriotism, la noi, a cazut in ultimii 20 de ani in derizoriu. Cred ca este o carenta grava si a invatamantului nostru. Eu inteleg ca aceasta idee de patriotism a fost schimonosita de Ceausescu, care se considera "pecusor" al lui Mihai Viteazu si Stefan cel Mare, dar in fapt vroia sa impuna cat mai brutal cultul personalitatii sale in societatea romaneasca. Dar de aici si pana la aparitia unui manual de istorie care sa puna in prim plan pe Esca si Tatulici, trecand cu vederea marile figuri istorice ale neamului romanesc este, totusi, cale lunga. Noi am cazut din lac in put. Ne dam cu stangu-n dreptu' si facem lucru asta cu talent. Trebuie sa stim cu totii ca pentru ca noi, astazi, sa fim stat national, unitar, indepedent si indivizibil a curs sangele stramosilor nostrii, care si-au dat viata pentru aceasta tara. Stau si ma intreb daca noi suntem in stare de asa ceva. Daca Ceausescu a schimonosit istoria (vezi cum il "idolatriza" pe Mihai Viteazu si a daramat Manastirea Mihai Voda, ctitorie a marelui domnitor), cel putin noi, acum, sa nu o schimonosim mai rau sau, si mai rau, sa uitam istoria noastra, bagatelizand-o. Sa nu facem asa! Nu este bine daca facem asa. Raptul teritorial de la 1812, cand Basarabia a fost anexata la Imperiul Tarist este o rana deschisa care doare foarte tare si acum. Eminescu spunea undeva ca rusii sunt mai periculosi decat turcii datorita tendintei lor de expansiune desantata bazata - idee de chelner smecher, adaug eu - pe panslavism. Ideea lor de a avea Basarabia vine de la Petru cel Mare care urmarea controlul strategic al gurii de varsare a Dunarii in Marea Neagra, si din aceasta cauza rusii au ravnit totdeauna acest pamant romanesc, fara sa le pese de romani. Dupa cel de-al doilea razboi mondial (eu aceste cuvinte le scriu cu litere mici)puterea sovietica s-a purtat absolut oribil cu romanii din Basarabia. Pentru ca sa elimine elementul romanesc din acest teritoriu, i-au luat pe romani si i-au deportat in Siberia, aducand, in schimb, rusi in locul lor. Mai mult, ca nu cumva toata Basarabia sa revina candva Romaniei, au creat Republica Moldova, care nu are acces la Dunare (vezi teoria lui Petru cel Mare) si nici nordul Basarabiei. Sovieticii au creat state artificiale pe teritoriul URSS, lucru care a condus, in zilele noastre, la tot felul de conflicte - vezi si conflictul dintre Republica Moldova si Transnistria, care Transnistrie ar fi, defapt, incorporata in Republica Moldova, doar ca s-a proclamat independenta sub blagoslovenia Kremlinului. Trebuie amintit cat au indurat cetatenii din Basarabia, refugiati din cauza celui de-al doilea raboi mondial, aici in Romania, sub comunisti. Putina lume stie ca erau "invitati" la ambasada sovietica pentru "repatriere" iar daca s-ar fi dus acolo, atunci Siberia ii pastea. Frica era foarte mare, din cauza comunistilor romani subordonati lui Stalin, ca ar fi putut sa fie prinsi si dusi dincolo, si de acolo deportati in lagarele de munca fortata in regim de exterminare din URSS. Aceste orori ale istoriei nu se uita! Sa dea Dumnezeu ca ele sa nu se repete! Iata de ce Basarabia este pentru noi un lucru Sfant! Nu ne jucam cand zicem Basarabia, nu luam in derizoriu Basarabia! Iar suferintele si sangele romanilor basarabeni intotdeauna le vom avea in memorie! Si iata de ce acum, in momente grele, este de datoria noastra sa ajutam Basarabia! Cine sa-i ajute, rusii? Rusii cred ca ar vrea ca romanii sa dispara de acolo, sa se rusifice. Nu-i asa? Atunci cum se poate explica atitudinea brutal antiromaneasca a fostului presedinte, Voronin, om vandut Moscovei? Cum se explica atunci acea idee nastrusnica cu asa zisa "limba moldoveneasca", cu obligarea fortata, cred ca nu ma repet daca spun asa, de a se invata limba rusa in scoli, si acea fobie irationala fata de Romania? Cum se explica atunci ca acest Voronin vedea in Romania un dusman iar in Rusia un bun prieten? Se explica, pentru ca interesul Rusiei este de a tine sub cizma - vezi armata a 14-a din Transnistria - acest teritoriu. De ce nu s-a retras armata a 14-a de acolo, cand de mult trebuia sa se retraga? Pai tocmai pentru ca romanii din Republica Moldova sa stie ca nu pot face nimic, ca de nu vine "Big Brother" sa-i mai altoiasca cu un razboi civil, sa-i aduca la ordine si sa le reaminteasca ce sunt defapt: rusi, nu romani. Iata de ce sta armata a 14-a rusa acolo in Transnistria.
Fratilor trebuie sa iubim Basarabia! Este a noastra, este tara noastra pe care trebuie sa o iubim! Si este de datoria noastra sa-i ajutam!

joi, 28 ianuarie 2010

Care este rostul muncii?

Bibliotecarul mi-a adresat aceasta intrebare si am sa incerc sa raspund aici, dat fiind faptul ca raspunsul meu va fi mai amplu.
 
Da, iata o intrebare dificila: care este rostul muncii?
Cred ca rostul muncii consta in satisfacerea nevoilor materiale si spirituale ale omului (deci cele ale lui, personale, si cele ale societatii)sau, spus mai cuprinzator, ale nevoilor sale existentiale. Eu nu m-am referit aici la cum munceste el (daca face o munca din pasiune, spre exemplu)sau daca e sau nu multumit de munca depusa ci la rost, scopul muncii. Cand am spus "nevoile materiale si spirituale" acestea trebuie privite intr-un sens mai larg. A muncii nu inseamna numai a sapa un sant, a lucra campul, a fabrica un televizor, ci poate sa insemne si a scrie o poezie, a compune o simfonie, a picta un tablou, etc. Si in arta se munceste - aici putem vorbi de nevoile spirituale ale omului. Tot in aceste nevoi spirituale se incadreaza si serviciul religios - un preot care slujeste intr-o biserica. Adaug ca si un filozof munceste, deoarece gandeste, isi pune probleme iar acest aspect este deosebit de important. Viata nu inseamna doar sa fabrici suruburi. Omul simte nevoia sa-si puna unele probleme, sa mediteze asupra lor si asa a fost din cele mai vechi timpuri. O societate armonioasa are nevoie si de filozofi. Cred ca se poate spune ca si un sahist munceste, incadrand aceasta munca tot in nevoile spirituale ale omului, chiar daca unii sahisti - cei mai buni - castiga bine din aceasta activitate. Consider, de asemenea, ca obtinerea de bani, capital, bogatie fara munca pagubeste, mai devreme sau mai tarziu, societatea, intr-o masura mai mare sau mai mica. Trebuie sa intervin din nou si sa fac observatia ca nu ma refer la jocuri de tip loto, care sunt legale si au un statut, ca sa zic asa, reglementat legal.  Cu aceasta precizare ma voi referi si la un alt aspect important al muncii - aspectul moral. Daca nu ma insel, Schiller lega strans munca de moralitatea omului afirmand ca numai omul care munceste poate fi moral. Cred ca are dreptate. Daca nu muncesti si stai asa.. fara sa faci nimic te apuca uratul pana la urma. Adevarul este ca intr-o societate (umana) unde nu prea e de lucru, in care nevoile omului, cele de care vorbeam mai sus, nu sunt satisfacute, apar tot felul de fenomene negative: talharii, furturi, betii, violente, ucideri. In asemenea conditii omul se salbaticeste si poate deveni un animal feroce. Doamne fereste de asa ceva! In general vorbind, acolo unde cam lipseste munca, si marea majoritatea a oamenilor sunt saraci, daca nu chiar toti. In schimb acolo unde se munceste, acolo vezi si prosperitate in societate. Nu m-am referit aici la cauze ci doar la efecte. Nu am pus, spre ex, problema de ce unele societati umane sunt sarace si nici nu m-am referit la gradul de satisfactie al oamenilor dintr-o astfel de societate. Poate ca intr-un trib din Africa sau America de Sud, dau un alt exemplu, oamenii de acolo sunt chiar satisfacuti de felul in care traiesc... Nu stiu.. Dar din efecte ne putem da seama ca una din cauze este absenta muncii caci dezvoltarea materiala a societatii umane prin munca s-a realizat. Pentru ca omul sa beneficieze de internet s-a depus o munca de generatii pentru ca, in final, sa avem acest accesoriu: internetul, care, iata, din ce in ce mai mult, face parte din viata noastra. Nu sunt de acord cu cei care spun: "daca nu muncesc din pasiune sau din placere, atunci munca nu are sens". Si mie imi place sa imbin utilul cu placutul, dar totusi... Totusi sa nu confundam munca cu placerea. Nu e acelasi lucru, chiar daca iti poate face placere sa faci o anumita munca. Poti s-o faci chiar din pasiune, asa e, dar nu e acelasi lucru munca cu placerea. Daca merg la un club sa ma distrez si am langa mine si o pisicuta ispititoare, asta inseamna placere, dar formatia care canta, cei care se ocupa de sonorizare, ca eu sa ma simt bine, chelnerita care ne aduce cate un martini, aceia muncesc. A spune: "daca nu muncesc din pasiune sau din placere, atunci munca nu are sens" e cam tot una cu a spune:"numai cand muncesc cu pasiune si cu placere munca are sens" si atunci eu stau si ma intreb: cand le face, atunci, placere sa munceasca, care munca ar trebui sa-i satisfaca? Poate ca niciuna, nu? Si daca i-ai intreba ce le-ar face placere ai constata cu stupoare ca nu le face mai nimic placere ca sa munceasca. Biete creaturi... De asemenea nu sunt de acord cu cei care spun ca: "munca e pentru tractoare". Munca este pentru oameni si omul care nu munceste se degradeaza moral si psihic. Pentru ca sa ai tractoare trebuie sa depui o munca sa le fabrici, nu? Sau sa ai bani sa le cumperi. Nu cred ca banii cresc in copaci, in loc de frunze... Ca omul se foloseste de tot felul de accesorii, asta e altceva. Si cand te gandesti ca astfel de fraze nu sunt rostite de oameni bogati, care, se presupune, avand averi mari, isi pot si permite sa stea si sa selecteze munca in functie de pasiunile lor... Dimpotriva. Pot sa inteleg insa si sa fiu de acord ca un om poate cauta o munca ce i se potriveste sau care sa-i placa sau sa-l pasioneze. Foarte bine! Dar asta e altceva. Sper sa fiu bine inteles...  Iarasi fac o remarca: nu m-am referit aici la procesul de instruire profesionala ci doar la munca intr-un mod, poate, mai general. Nici nu am facut teoria conditiilor de munca si a relatiilor interumane in cadrul procesului muncii, incercand sa ma refer strict la subiect. Cam atat... sper sa te multumeasca raspunsul meu...Astept un raspuns de la tine.

miercuri, 27 ianuarie 2010

Despre munca si nu numai...

Fiind un om practic, atunci cand ma gandesc la munca, ma gandesc si la eficienta. Dupa parerea mea munca fara eficienta se transforma in ceva fara rost. Dar, mai intai, ar trebui sa definim cele doua notiuni. Iata ce ne spune DEX-ul:
MÚNCĂ, munci, s.f. 1. Activitate conștientă (specifică omului) îndreptată spre un anumit scop, în procesul căreia omul efectuează, reglementează și controlează prin acțiunea sa schimbul de materii dintre el și natură pentru satisfacerea trebuințelor sale. ♦ (La pl.) Lucru la câmp, lucrul câmpului; lucrări agricole. 2. (Concr.) Folos material, bun agonisit prin lucru; agoniseală, câștig, profit. 3. Efort de a realiza ceva; strădanie; ocupație, îndeletnicire. 4. (Înv. și pop.; la pl.) Torturi, cazne. ♦ Durere, suferință (fizică sau morală); chin. ♦ Spec. (Sens curent; la pl.) Durerile nașterii. – Din sl. monka.
Sursa: DEX '98 |
EFICIÉNȚĂ, eficiențe, s.f. Eficacitate. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. efficience.
Sursa: DEX '98 |
iar o alta sursa ne spune:
EFICIÉNȚĂ s. f. eficacitate; randament. o ~ economică = raportul dintre rezultatele obținute în activitatea economică și eforturile depuse. (< fr. efficience, lat. efficientia)
Sursa: MDN |
De aceea atunci cand muncesti trebuie sa ai in vedere si eficienta economica a muncii tale depuse. Este normal sa fie asa. Putem insa, cred, privii problema si putin altfel: hai sa ne uitam la eficienta economica pentru ca sa vedem cum stam cu munca. Este clar ca daca nu suntem eficienti, atunci nu putem spune despre munca noastra ca ar fi prea grozava. Eficienta se traduce, in general, prin venituri. Cu cat, din munca depusa, dobandesti venituri mai mari, cu atat si eficienta muncii este mai mare, cu conditia ca eforturile depuse sa fie, totusi, mai mici. Dezvoltarea tehnologica face ca eforturile depuse sa fie mai mici. Ceea ce inainte se facea prin munca a multi oameni acum se poate face printr-o masina robot condusa de un singur om (specializat). Deci tehnologizarea este un aspect important in ceea ce priveste cresterea eficientei. Problema nu este insa chiar atat de simpla: rezultatul muncii (cat si munca) trebuie sa fie de calitate. Calitatea este o conditie importanta pentru ca sa te poti impune pe piata cu produsele tale si sa poti face fata concurentei.

Avem deci o relatie in trei, ca sa zic asa: munca----> calitate------> eficienta. Dar nu trebuie sa neglijam si cheltuielile care trebuie facute pentru ca sa obtii performanta. Aceste cheltuieli pot fi privite, cred, in anumite situatii ca investitii. Spre exemplu o munca bine facuta si un produs de o calitate performanta necesita, nu zic nu, si o tehnologie performanta, dar si forta de munca bine calificata. Deci se poate vorbii de investitii facute in tehnologie, in instruirea fortei de munca, s.a.

Remarc faptul ca noi pierdem din vedere aceste aspecte. S-a tot vorbit ca economia noastra s-a bazat preponderent pe consum si nu pe productie. Din start, acest mod de abordare - bazat pe consum - nu poate sa conduca decat la datorii externe uriase, deoarece, fara productie si vanzare de bunuri, nu ai cum sa asiguri si sa sustii acest consum. Daca baza este consusmul inseamna ca, defapt, consumam ce produc altii. Asa se si explica deficitul de cont curent mare pe care il are tara noastra la ora actuala: suntem dependenti de importuri. In asemenea conditii, la noi, si munca are de suferit. Practic, daca tot traiesti pe datorie si chestia asta functioneaza, atunci nici nu prea are rost sa muncesti. Aici cred ca este punctul nostru slab pentru ca, in felul acesta, economia romaneasca a ajuns sa decada. Si eu sunt de parere ca trebuie sa avem in vedere o crestere economica bazata pe productie, singura sanatoasa. Criza aceasta economica este si un moment al adevarului. Ne arata clar unde ne aflam si ca un consum desantat nu poate sa mearga la infinit. Ne aflam intr-o situatie deplorabila: nu mai avem bani si depindem de FMI.

Personal eu cred ca ar trebui sa reconstruim marea industrie. Sigur, lucrul asta nu e usor acum. La noi s-a mers pe ideea dezvoltarii IMM-urilor, dar nu cred ca  asta e o solutie. Intreprinderile mici si mijlocii, prin insasi natura lor, nu pot avea venituri mari, deci nu pot crea bogatie. Ele s-au dezvoltat, la noi, pe orizontala si cu preponderenta in sfera serviciilor. Sa nu uitam ca statele dezvoltate din Vest se bazeaza pe intreprinderi industriale mari, pentru ca numai aceste intreprinderi pot reprezenta adevaratii piloni ai economiei nationale. Dezvoltarea IMM-urilor s-a facut pe langa aceste intreprinderi mari si mi se pare normal asa. In aceste conditii IMM-urile au un rol benefic deoarece adauga valoare si, in felul asta, se creaza locuri de munca. Dar o dezvoltare economica bazata numai pe IMM-uri nu cred ca este posibila deoarece veniturile acestor IMM-uri sunt mici - deci si impozitele catre stat sunt pe masura: tot mici - si ele absorb doar o mica parte din forta de munca disponibila pe piata muncii pe care nu o pot satisface din punct de vedere material. Trebuie adaugat ca la noi IMM-urile sunt de obicei mici afaceri de familie si cam atata tot. Chiar ma gandesc daca nu sunt, defapt, afaceri de subzistenta familiala doar si nu intotdeauna dispun de tehnologia necesara si de forta de munca calificata necesara pentru a putea face ceva performant. In felul acesta nu se pot satisface nevoile materiale si sociale ale societatii. Pe cand avantajul unor intreprinderi mari, cu tehnologie moderna ar fi, in primul rand, veniturile mari pe care le-ar obtine si capacitatea mare de absorbtie a fortei de munca. O intreprindere mare poate sustine o dezvoltare economica de anvergura a intregii regiuni unde aceasta se afla amplasata. Un IMM mic poate face acest lucru? Evident ca nu! Mai ales ca la noi unele IMM-uri sunt de forma. Forme fara fond!

D-na Corina Cretu cita, pe blog, cel mai recent Eurobarometru si printre altele acesta spune:
In timp ce la nivelul UE, nivelul de satisfactie al cetatenilor fata de propria viata este de 78%, numai 47% dintre romani se declara multumiti de propria viata. Nemultumirea este mai mare in randul femeilor si, din punctul de vedere al varstei, intre cetatenii de peste 40 de ani. Se remarca o discrepanta mare intre gradul de multumire al barbatilor (50%) si cel al femeilor (doar 44%), spre deosebirea de media europeana, unde diferenta este de numai un procent.
Nu ma mira. Defapt confirma ceea ce am spus mai sus: la noi nu sunt satisfacute nevoile materiale ale societatii, si nici cele sociale iar consecinta este un grad de nemultumire mare din partea populatiei (cea mai afectata fiind cea cu varsta de peste 40 de ani). Eu evaluez ca aceasta nemultumire va fi in crestere pentru ca nu vad o rezolvare rapida a problemelor, dar banuiesc o agravare a lor. Trebuie, cred, sa avem solutii pe termen mediu si lung. Imediat nu cred ca s-ar putea face ceva. Ceea ce se poate face acum este o buna gestionare, din partea Guvernului, a acestei situatii de criza. Ceea ce Guvernul se straduieste sa si faca. Sa speram cat mai bine. Insa viziunea reconstructiei economice trebuie sa fie pe termen mediu si lung.

As mai adauga ceva. Eficienta economica este in stransa corelatie cu marketing-ul. Noi stam foarte prost la acest capitol pentru ca nu privim intrarea pe piata cu curaj. Afacerile trebuie facute cu curaj. Perceptia mea este ca la noi marketing-ul este privit ca ceva "exotic" sau doar ca o "teorie" buna, ca toate teoriile, de nimic. Nu este chiar asa. Este evident ca avem o slaba cultura capitalista, cauzele sunt cunoscute - 45 de ani de comunism, nu mai insist. Insa o dezvoltare economica fara un marketing competent, capabil sa adauge valoare si sa creeze performanta, dupa parerea mea, nu se poate. Studiul pietei, a nevoilor ei si a relatiilor dintre jucatorii de pe piata este deosebit de important. Dar cel mai important lucru este actiunea pe piata. La noi asta lipseste. Noi avem tendinta de a fi birocratici, statici. Ar trebui, cred, sa ne schimbam. Evident, nu toti sunt asa, dar cu o floare nu se face primavara.

De asemenea remarc un lucru: nu privim o dezvoltare durabila a tarii cu credinta in succes. O privim cu indoiala, cu neincredere, cautand sa nu deranjam pe altii mai mari - tari dezvoltate, cu influenta, interese la nivel inalt pentru ca noi, sute de ani, ne-am obisnuit sa sarutam papucul sultanului, ne ziceam: "capul plecat sabia nu-l taie", aduceam onoruri unei puteri straine ca Uniunea Sovietica, pentru ca sa nu ne omoare conducatorii, pentru ca sa nu ne invadeze tara. Aceste reflexe dobandite in timp, de-a lungul istoriei, trebuie lasate la o parte. Suntem un popor demn in UE si trebuie sa ne comportam ca atare!

duminică, 24 ianuarie 2010

Ganduri....

Citeam mai multe blog-uri si mi-au venit unele idei. Constat ca sunt unii care, pentru ca sa scape de saracie, isi pun speranta intr-un partid sau intr-un om. Altii dezvolta o tema mai complexa intr-un contex mai larg - Uniunea Europeana, cautand sa identifice " punctele slabe " care exista in cadrul legislatiei, tratatelor si conceptiilor care guverneaza UE. Parerea mea este ca a privi problema dezvoltarii ca fiind legata doar de un partid sau un om este un mod prea unilateral de abordare a acestei chestiuni. Adevarul este ca problema dezvoltarii economice, si nu numai, a tarii noastre trebuie privita in contextul European. Am fost ieri sa cumpar niste becuri. Vroiam sa iau becuri de 100W si nu am gasit. Am intrebat si mi s-a raspuns ca in UE nu se mai fabrica si nu se mai comercializeaza becuri de 100W. A trebuit sa iau de 75W, asta e... Deci iata cum, prin faptul simplu ca suntem in UE trebuie sa avem in casa becuri de max. 75W doar... Sigur, este un exemplu minor, dar semnificativ. Eu nu-mi fac iluzii: in Uniunea Europeana exista si bune dar si rele. Este clar ca fiecare stat ar trebui sa se supuna legislatiei comunitare, fara exceptie. Exista insa, dupa parerea mea, doua probleme: prima ar fi legata de cat de pregatiti suntem noi pentru a face fata cerintelor comunitare si a doua este legata de faptul ca, cel putin in ceea ce ne priveste, exista, totusi, din pacate, un mare decalaj privind dezvoltarea economica fata de tarile vestice. Uitati-va la cat e PIB-ul nostru comparativ cu cel al Cehiei, sa nu mai vorbesc de Italia, Germania, Franta sau Spania. O sursa o gasiti aici. Dezvoltarea economica a fiecarui stat membru trebuie sa se faca in cadrul comunitar, dar, atentie!!, efortul este unul individual, adica al fiecarui stat membru in parte. Deci Uniunea Europeana ofera unui stat membru doar cadrul (economic, legislativ, etc), dar cum este gospodarita treaba in interiorul unui stat membru, asta e treaba acelui stat membru. Uniunea Europeana nu "o sa ne dea", spre exemplu, ministrii mai buni, mai competenti, sau nu o sa vina UE sa ne organizeze... De aceea am zis: cat suntem noi de pregatiti. Pe de alta parte cerintele comunitare ar trebui cunoscute de catre cetateni. Nici in tarile vestice cetatenii nu cunosc, unii chiar deloc, aceste cerinte (de ordin legislativ, decizii, etc). Interesant este de ce nu ne intrebam noi care este punctul nostru slab? Exista o evidenta tendinta de critica privitoare la reglementarile Europene... Problema de baza, pentru noi, este daca facand parte din aceasta structura, aceasta ne ofera garantii rapide de dezvoltare economica. Eu cred ca da, desi avem de intampinat multe dificultati care, dupa parerea mea, sunt de ordin, mai ales, intern. Dezvoltarea economica nu se poate face oricum: necesita niste reguli, chiar daca vorbim de capitalism. Este o necunoastere a problemei sa spui ca in capitalism nu exista reguli. Altiminteri ar fi un haos total. Problema de capatai a UE consta in armonizarea regulilor. Eu nu ma refer aici numai la capitolul Justitie. In aceasta privinta totul e foarte simplu: sa nu furi e porunca biblica... nimic nou sub soare. Problema este ca ceea ce se potriveste in Franta, ca sa dau un exemplu, nu s-ar putea potrivi in Germania. Eu cred ca exista aici o rigiditate prea mare la nivel UE. Specificul Europei consta in diversitate. Exista natiuni diferite, cu o cultura diferita, comportament social diferit unele fata de altele. Exista statele foste comuniste si trebuie remarcat: conceptiile comuniste nu s-au sters cu totul din societate, fata de statele din Vest care nu au cunoscut comunismul, sau, mai bine zis, nu au cunoscut in ultimii 60 de ani trecerea de la capitalism la comunism si cea inversa, de la comunism la capitalism. Aceste treceri au fost dureroase si au fost insotite intotdeauna de crize morale in societate, de teama, de destructurari si restructurari, de reconstructie economica prelungita si chiar de cataclisme naturale catastrofale cum a fost foametea din 1946 de la noi. Statele din Vest, dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-au bucurat de o stabilitate de fond atat politica si economica. Sistemul socio-politic nu s-a schimbat. Pe cand aici la noi s-a schimbat cu brutalitate intr-un unul total opus: comunismul. Eu cred ca trebuie tinut cont de asemenea lucruri. Problemele abordate rigid nu se vor solutiona niciodata, dimpotriva: se vor agrava. Se va strica mai mult decat se va construi. Perceptia mea este ca Uniunea Europeana este inca in constructie. Acest edificiu nu s-a terminat, dar se va termina vreodata? Eu nu cred ca natiunile europene pot fi amestecate si transformate intr-un mare stat numit Europa. Nu... teza e prea simplista si omul, in general vorbind, e mai complicat. De aceea cred ca ar fi o greseala ca statele membre sa fie "sufocate" de reguli stabilite de o mana de oameni. Flexibilitatea si lejeritatea ar trebui sa caracterizeze aceste reguli in sensul ca ele trebuie sa tina seama, totusi, de identitatea specifica fiecarei natiuni, de aspiratiile fiecarei tari in parte, iar armonizarea sa se refere doar la lucrurile care sunt comune tuturor statelor membre. Mie mi se pare o utopie ca sa facem, de exemplu, peste tot case la fel. Fiecare tara are cultura sa arhitectonica si trebuie, fara indoiala, tinut cont de lucrul acesta. Nu ca nu s-ar putea face case la fel, identice, peste tot in Europa. Fireste, tehnic vorbind, lucrul asta se poate face. Insa lucrul asta mi se pare o agresiune la cultura proprie a fiecarui stat membru in parte. Stiti cum e? Una este sa mergi de placere la un club si alta este ca sa iti impuna cineva sa mergi la acel club in fiecare zi la ora 6 seara. Iata diferenta! O alta problema ar fi cat de rapid avansam in a asimila toata legislatia comunitara si toate conditiile si criteriile Uniunii Europene. Viteza este, dupa mine, foarte mica. Aici constat un cerc vicios: pe de o parte trebuie sa avansam repede dar din cauza conditiilor economice proaste de la noi nu putem face acest lucru si, pe de alta parte, daca nu facem acest lucru - adica sa avansam repede - nu ne putem imbunatatii conditiile economice. E greu de spus cum si cand vom iesi din acest cerc vicios. Eu sper sa avansam mai repede, in special in privinta dezvoltarii economice. Consider ca acesta este vectorul care ne poate apropia de nivelul Vestului.

vineri, 22 ianuarie 2010

Tema de actualitate - problematica stangii romanesti si nu numai



Trebuie sa recunoastem ca este o tema de actualitate. Am citit pe blog-ul d-lui Vasile Dancu un interviu : 




care m-a facut sa meditez. Eu cred ca stanga romaneasca trebuie sa faca mult mai mult: sa vina cu o viziune insotita de solutii concrete privind dezvoltarea economica a tarii si imbunatatirea nivelului de trai al populatiei. De ce spun asta? Pentru ca am observat o carenta destul de mare la acest capitol, in ultimii ani, din partea stangii politice romanesti. Ne trebuie solutii practice si concrete pentru a iesi din impas. Sunt multe probleme de rezolvat: reducerea somajului, crearea de locuri de munca, conversia profesionala care, daca  nu vor fi repede rezolvate  ne vor afunda, nu tarziu, intr-un cosmar. Orizontul de timp ce se vehiculeaza pentru solutionarea acestora este intre 15 si 20 de ani, dar mie asa ceva nu mi se pare acceptabil. Pur si simplu nu am cum sa fiu de acord cu o asemenea previziune, mai ales ca nu e deloc sigur ca peste 20 ani va fi mai bine. Nimeni nu garanteaza acest lucru. Trebuie venit cu solutii practice si asta imediat. Constat ca nu exista o vizune, si asta nu numai la PSD ci la toata clasa politica, in general vorbind. Trebuie sa facem ceva! In zilele noastre se manifesta un fenomen trist: emigrarea. In ultimii ani romanii au plecat cu milioanele prin tari straine, la lucru, pentru ca nu aveau aici, sau, chiar sa fi avut aici, dar aici, din pacate, satisfactiile profesionale, materiale si morale sunt aproape nule. Combaterea acestui aspect ingrijorator trebuie sa se faca numai printr-o relansare economica a tarii. Este necesar acest lucru.Tara aceasta a noastra are resurse mari, nebanuite, dar prost folisite si cam sleite. Avem o resursa umana valoroasa, dar pentru ca este prost manageriata pleaca peste hotare si in felul asta ni se scurg valorile peste granita si noi stam si privim neputinciosi cum se intampla acest fenomen. Bineinteles ca in absenta solutiilor ramanem cu vorbele, care nu prea sunt de folos...Imi vine in minte exemplul Spaniei, tara predilecta ca destinatie a emigrantilor romani. Uitati-va la Spania. Va reamintesc: Spania era inainte de razboi o tara saraca si pe alocuri chiar inapoiata. Dupa razboi - 15-20 de ani - spaniolii au reusit o dezvoltare economica fara precedent. A fost un boom uimitor si s-a simtit acest lucru la modul cat se poate de real in viata de zi cu zi a cetatenilor. Acum Spania e o tara dezvoltata economic. Noi de ce nu putem oare? Mie mi se pare ca suntem o tara care a dezamagit Europa prin afundarea continua intr-un esec economic, intr-o neputinta maligna. Starea aceasta trebuie sa inceteze si trebuie sa aratam Europei de ce suntem si noi in stare sa facem bun si bine. Este cu totul dezamagitor sa constati ca am ajuns penultimii in Europa ca PIB si ca nivel de trai. Eu cred ca sunt chestiuni care ar trebui sa preocupe la modul cat se poate de serios stanga romaneasca. Daca va veni cu solutii atunci cred ca stanga se poate relansa politic, daca nu... 
Esecul stangii poate fi explicat si prin prisma faptului ca a facut prea putin pentru cetatean. Sigur, am inteles ca este un fenomen ce s-a intamplat in toate tarile foste comuniste: stanga ajunsa la putere a luat masuri ultraliberale, lucru care, in mod evident, a provocat nemultumiri. A fost o greseala, dupa parerea mea. Ganditi-va ca omul obisnuit te voteaza daca vede, simte si constata ca intr-adevar te preocupa problemele lui si ca esti capabil sa i le si rezolvi. Altminteri el va incerca si alte solutii politice, si consider ca este normal asa. O stanga care sa reprezinte doar interesele membrilor sai de partid si, dupa aceea, interesele cetatenilor, mi se pare un lucru cu totul inacceptabil. Daca asa stau lucrurile nici nu trebuie sa ne miram de esecul stangii la alegeri. 
Exista la ora actuala un discurs critic lozincard din partea stangii politice. Critica se adreseaza PDL-ului si lui Traian Basescu si are caracterul unui atac furibund in care PSD se lauda ca ar fi mult mai bun. Este clar, dupa mine, ca modul asta de a face critica este unul neconvingator. Pentru ca o critica ce convinge este aceea care, pe langa faptul ca este facuta cu acribie si sobrietate, intr-o economie de cuvinte, vizeaza nu partide si persoane ci probleme. Trebuie sa fie o critica pe problemele de mare actualitate, dar nu facuta desantat ci, intotdeauna, venind cu solutii si cautand dialogul pe probleme concrete. Numai atunci iti demonstrezi profesionalismul si responsabilitatea. Acuzele reciproce sunt contraproductive si nu au cum sa convinga pe cineva. PSD se comporta ca si cum ar fi in cautarea paradisului pierdut...Nu este bine asa ! Lucrul asta nu face altceva decat sa-l scada in ochii oamenilor.
Evident ca un esec al stangii care s-ar materializa printr-o destructurare a acesteia si prin anularea sa in plan politic nu e de dorit. Ar fi un lucru care ar trebui sa ne ingrijoreze. Pe mine ma ingrijoreaza si situatia de acuma. De ce ar trebui sa ne ingrijoreze? Pentru ca ar fi, in primul rand, un esec al democratiei in aceasta tara. Ar fi, desigur, un dezechilibru major pe scena politica romaneasca si un astfel de lucru, daca s-ar intampla, ar arata vulnerabilitatea noastra, a tuturor. In niciun caz taria noastra. Ar insemna ca suntem o tara predispusa spre un sistem de tip totalitar, ca nu stim sa ne gestionam noi, ca tara, in mod democratic, problemele noastre interne. 
La noi se pune o prea mare patima in poltica...Eu stau si ma uit la americani. Acolo, in State, sunt 2 partide: democrat si republican. Daca stai logic sa te gandesti pentru democratie trebuie sa fie minim 2 partide - deci exista pluralism politic. Si acolo exista, evident, o batalie politica, ca peste tot in lumea democrata. Numai ca acolo, si aceasta este perceptia mea, nu exista atata... cum sa-i zic? atata patima, atata.. ura. Mi-a ramas in minte cum in timpul recentei campanii electorale din SUA o cetateanca a inceput sa il atace la persoana pe Obama, in fata candidatului republican John Sidney McCain III. Era multa lume in jur deoarece era un meeting electoral al candidatului republican. McCain stiti ce i-a replicat respectivei doamne revoltate ca un negru indrazneste sa candideze pentru functia de presedinte al SUA? I-a zis, citez din memorie: " Nu, doamna, nu aveti dreptate, Mr. Obama is a decent person - Dl. Obama este o persoana decenta". La noi de ce nu putem auzi asa ceva intr-o campanie electorala? Golania nu are ce cauta in politica, sa fie clar! Nu avem nevoie de golani politici! Lupta de idei, da. In rest trebuie sa avem decenta de a ne respecta unii pe altii. Pe mine m-a impresionat cand am vazut si am auzit ce i-a zis McCain. Ganditi-va ca Obama era contracandidatului lui pe care trebuia sa-l invinga in alegeri. Era in joc onoarea lui persoanala si a Partidului Republican. Da, asa este. Dar nu prin orice mijloace, dar nu prin murdarii si golanisme ! Eu stau si ma intreb, referitor la noi: fratilor, unde ajungem daca facem asa? Ce vrem sa demonstram? Cum demostram noi soliditatea statului daca ne insultam si ne uram, si incercam, meschin, sa ne soatem ochii, sa ne improscam cu noroi unii pe altii? Cum aparam noi interesul national? Sa ne gandim la ceremonia care a fost cand Obama a depus juramantul. A venit si Bush. L-a ascultat. La sfarsit s-au despartit ca doi buni prieteni. Este o lectie civism acest lucru ! Ar trebui sa invatam de la ei, nu sa ne minunam si sa spunem : " Ei, pai da, acolo sigur, se poate dar la noi.... mai e mult" De ce la noi mai e mult ? De ce acolo se poate si la noi nu se poate? Poate pentru faptul ca nu suntem o societate civilizata. Ar trebui sa cautam sa devenim o societate civilizata. 

miercuri, 20 ianuarie 2010

Blogosfera - o experienta inedita

Am vrut, incropind acest blog, sa ma bucur de aceasta noua si inedita experienta de comunicare. In ultima vreme am vizualizat mai multe blog-uri si mi-am dat seama de cat de mult inseamna aceasta oportunitate de a comunica, absolut liber, atator oameni gandurile tale. Este un miracol al tehnicii, trebuie s-o recunoastem, cu atat mai mult cu cat acest miracol este dat gratuit atatora. Lucrurile inedite nasc si experiente inedite. O asemenea experienta nici nu ar fi fost posibila acum 20-30 de ani si era, pe atunci, de domeniul stiintifico-fantastic. Este extraordinar cat de rapid a evoluat tehnica in ultimele decenii si cum a reusit sa schimbe viata si mentalitatea oamenilor. Cine stie ce va fi peste inca 20-30 de ani...? Sa speram ca numai bine. Ceea ce reusim prin comunicarea virtuala nu putem reusi prin comunicarea reala. Vreau sa spun ca acest tip de comunicare, la cea virtuala ma refer, dezvaluie noi si noi fatete ale personalitatii umane in general. Cateodata, la modul real, nu poti cunoaste un om asa de bine precum il poti cunoaste la modul virtual. Este clar ca omul nu-si va limita niciodata posibilitatile si modalitatile de cunoastere. El va cauta noi si noi posibilitati si modalitati de a descoperii lumea si de a se descoperii pe sine insusi. Probabil ca acesta este si sensul progresului tehnologic - tinderea spre cunoasterea absoluta, daca pot sa ma exprim astfel.
Iata ca un pas a fost facut - blogosfera! Dispunem intr-un mod cat se poate de real de aceasta posibilitate, ceea ce nu-i putin lucru. Este un lucru deosebit de imporant pentru ca, in acest fel, este ca si cum te-ai unii cu lumea intreaga, descoperind in tine insuti valente nebanuite, asta pe langa aspectele pur practice si utilitare pe care ti le ofera blogosfera si comunicarea virtuala in general (e-mail, messenger, etc). Este evident ca o astfel de oportunitate nu poate lasa pe nimeni indiferent, desi exista si oameni care nu se pot adapta noului tocmai pentru ca sunt prea vechi. Nu, nu am folosit termenul de vechi in sens peiorativ, este doar exprimarea unei realitati.
Exista chiar si o componenta culturala deosebit de importanta si care trebuie valorificata. Sa vizualizezi pe youtube, spre exemplu, interpretari celebre din arii de Mozart sau Rossini, sau o simfonie de Beethoven intr-o interpretare deosebita sunt doar cateva exemple. Acest aspect e unul de o insemnatate remarcabila deoarece cultura se extinde catre marea masa de oameni - toti oameni au, in acest fel, acces la cultura. In viitor vor fi tot mai multi care vor avea acces la aceste miracole ale tehnicii si cred ca trebuie sa privim evolutia omenirii strans legata de aceasta dezvoltare tehnologica. Schimbarile de mentalitate vor aparea fara doar si poate. Internetul este insusi simbolul eliminarii oricaror ingradiri. Ingradirile care au existat in trecut au format generatii de oameni care nu aveau incotro si trebuiau sa le accepte. Ei, aceste ingradiri sunt acum pe cale de disparitie, iar omul modern priveste lumea cu alti ochi, din cu totul alte unghiuri si puncte de vedere, spre alte perspective.
Nu va trece multa vreme si vechile conceptii vor disparea aproape cu totul. Eu cred ca in viitor oameni vor alege ceea ce este bun si util pentru ei. Sa dea Dumnezeu sa fie asa!
Eu doar contemplu schimbarile de mentalitate si  incerc sa-mi imaginez evolutia societatii omenesti. Nu trebuie sa ne miram ca e asa: vechiul a insemnat intotdeauna istorie. Insa asta nu inseamna ca nu au existat si lucruri deosebit de valoroase in trecut. Internetul este, iata, rodul acestei mosteniri. Viitorul nu-l stim, trecutul trebuie sa-l analizam, prezentul trebuie sa-l traim. Viata merge inainte!

Creare blog

Chiar acuma mi-am facut acest blog. M-a impins, recunosc, curiozitatea. N-am mai avut un blog pana acum. Foarte multa lume utilizeaza blog-ul, ca forma de comunicare cu altii, pentru distractie, etc, etc. Consider ca este un lucru bun si util. Deocamdata atat.