Powered By Blogger

marți, 28 octombrie 2014

Despre Romania lui Victor Ponta si constructia totalitarismului

Ieri mi-au dat si mie de la unul din corturile electorale ale lui Victor Ponta, din centrul Bucurestiului, un calendar si o tiparitura ce contine fotografia lui Ponta strangand maini si pe care e sigla PSD (scris mare) - UNPR-PC(acestea doua scris mic, sub PSD), precum si o prezentare a programului lui Ponta in vederea alegerilor prezidentiale: Marea Unire a Romanilor - Victor Ponta Presedinte. Interesant este insa ceea ce scrie pe verso, si reproduc mai jos:

"Va chem sa facem din nou 
Marea Unire!
Ca presedinte, vreau sa promovez o noua Mare Unire pentru romani. La 100 de ani de la 1918, trebuie sa invatam din nou sa construim impreuna, ca o natiune solidara.

Cred ca doar uniti putem merge inainte. Putem sa cladim ceva durabil doar daca vom reusi sa fim impreuna, muncind pentru acelasi proiect al Romaniei Puternice.

Mandri ca suntem romani, iubindu-ne tara si promovand valorile sale autentice - uniti, nu divizati; privind inainte, nu spre trecut; respectandu-ne, nu atacandu-ne intre noi; construind pentru viitor, nu preocupati doar sa ne distrugem unii pe ceilalti. Uniti intr-un vis comun al Romaniei de maine. Primul pas dupa 16 noiembrie este incetarea starii de conflict din societate - pacificarea Romaniei si orientarea tuturor resurselor spre constructie, bunastare, viitor.

Marea Unire despre care vorbesc inseamna stergerea frontierelor dintre noi - dintre stanga si dreapta, dintre cei implicati si cei neimplicati, dintre cei care au nevoie de ajutorul statului si cei care se descurca singuri. Rolul presedintelui este sa-i trateze pe toti egal si sa ii uneasca pe romani pentru un nou proiect national.

Ca presedinte, voi garanta stabilitatea, constructia, munca, siguranta, dupa un deceniu de cearta si scandal.

E timpul pentru Marea Unire a romanilor!

Victor Ponta"

In primul rand ceea ce este izbitor in acest text de prezentare a programului lui Ponta este ca face referire la "o noua Mare Unire", ca cea de la 1918!! Aici nu e vorba despre Republica Moldova sau Basarabia, cum poate ar crede unii, ci de "stergerea frontierelor dintre noi" (voi reveni asupra acestui aspect). Citind ai impresia ca in Romania este, Doamne fereste!, razboi civil. Ce altceva ai putea gandi la cuvinte precum: "uniti, nu divizati; privind inainte, nu spre trecut; respectandu-ne, nu atacandu-ne intre noi; construind pentru viitor, nu preocupati doar sa ne distrugem unii pe ceilalti." (subl. mea). Un cititor neavizat al acestei fituici electorale ar putea crede ca Romania nu e un stat unitar, romanii fiind divizati. Nici vorba de asa ceva!! Romanii nu sunt deloc divizati si nici nu sunt preocupati sa se distruga "unii pe ceilalti". E greu de inteles de unde au scos cei de la PSD-UNPR-PC asa ceva. Si e iarasi greu de inteles comparatia asta cu Marea Unire de la 1918 deoarece Romania este cat se poate de unita, conform Constitutiei. 

Mai zice: "respectandu-ne, nu atacandu-ne intre noi" - adica asta vrea sa insemne (traduc pentru cei neavizati) sa respectam hotii si coruptii din PSD, nu sa-i atace Justitia, sa le tulbure linistea! Asta e de fapt chitesenta mesajului. In rest, romanii nici nu se ataca intre ei, nici nu sunt divizati, isi iubesc tara, se respecta intre ei, si nu se distrug unii pe altii. Ca sa spunem adevarul pana la capat, oamenii politici romani ii indeamna pe romani la ura intre ei si sa se atace intre ei, cum a facut odinioara tartorul PSD, Ion Iliescu, care a impins minierii in lupta contra societatii civile sau cel ce era al PDL-ului, Traian Basescu, care a incercat o antiteza intre angajatii de la stat (grasii) care ar sta pe umerii celor din mediul privat (slabii), uitand insa sa indemne la reforme reale, sa impulsioneze si reformele necesare in sectorul de stat ca sa schimbe aceasta situatie. Taierile de salarii si pensii nu pot fi catalogate drept reforme. Asa ca e aiuritor ce vrea Ponta: o mare unire asemanatoare celei din 1918!! 

Insa in acest delir pesedisto-pontist se prefigureaza, se zamisleste o gandire de tip totalitar: 
"Marea Unire despre care vorbesc inseamna stergerea frontierelor dintre noi - dintre stanga si dreapta, dintre cei implicati si cei neimplicati, dintre cei care au nevoie de ajutorul statului si cei care se descurca singuri. Rolul presedintelui este sa-i trateze pe toti egal si sa ii uneasca pe romani pentru un nou proiect national."
Daca se sterg frontierele dintre stanga si dreapta politica (altminteri vorbim chiar despre un delir) cum s-ar mai putea vorbi despre democratie? Pentru Ponta e acelasi lucru "cei implicati si cei neimplicati", "cei care au nevoie de ajutorul statului si cei care se descurca singuri". Uitati-va ce varza e in capul astuia, a lui Ponta!! Eu insa reiau intrebarea: cum s-ar mai putea vorbi atunci de libertate si democratie intr-o Romanie in care ar disparea diversitatea? Pe de alta parte cum ai putea sa votezi un om cu o vadita deficienta mintala, precum Dl. Ponta, pentru care cele neegale sunt egale. Pentru Dl. Ponta nu e nicio problema, spre exemplu dansul considera ca 3=4 sau 500=22. Problema este foarte serioasa, pentru ca o astfel de conceptie distruge Romania. Un om care face astfel de comparatii, cu Marea Unire de la 1918, este unul care nu are o gandire in regula. E un om care, asa cum se spune in popor, "o ia pe aratura". Pentru Ponta, Marea Unire de la 1918 este egala, echivaleaza cu ceea ar trebui sa urmeze in epoca post-Basescu: "E timpul pentru Marea Unire a romanilor!". Pentru Ponta situatia este exact ca la 1918, si el doreste sa fie Unificatorul.

Eu pun urmatoarea intrebare: este sanatos din punct de vedere mintal baiatul asta, Victor Ponta?

vineri, 24 octombrie 2014

Diferenta...

Ma gandeam zilele trecute la un lucru... La diferentele de peste ani, chiar in cadrul aceluiasi partid, spre exemplu Partidul Democrat din SUA... Desi s-ar putea sa ma insel, totusi cred ca multi au auzit macar despre The Great Society - programul fostului Presedinte al SUA, Lyndon B. Johnson. Observati cum suna: The Great Society - Mareata Societate!! Great - maret, minunat! Nu suna oare american? Eu cred ca da! Pe cand la actualul Presedinte, Barack Obama, n-am auzit asa ceva. Programul lui Johnson a fost tot unul de stanga, ca si Obamacare, care isi propunea drept scop eliminarea saraciei si a injustitiei rasiale. Barack Obama a luat tot masuri ce le putem considera de stanga. Totusi... care suna mai american, daca pot sa ma exprim astfel: The Great Society sau Obamacare...? Care denumire reflecta mai bine spiritul american? Obamacare nu-mi spune nimic despre America, ci, mai degraba, despre Obama si despre grija lui, nu-mi spune nimic nici macar despre Partidul Democrat... Pe cand The Great Society imi vorbeste, numai citind sau auzind titlul, nu despre o America oarecare, ci despre o societate mareata! Nu-mi vorbeste despre Justitie sau stat de drept, sau despre eliminarea coruptiei, ci despre o societate mareata! Observati care era perceptia si cum se punea problema la mijlocul anilor '60 - o societate mareata - si cum se pune acum problema si care e acum perceptia: grija pe care o poarta Presedintele...

luni, 20 octombrie 2014

Sugestie

As face o propunere televiziunilor, recunosc faptul ca ma refer mai mult la cele private, sa organizeze dezbateri, la care sa participe oameni de presa, analisti etc. despre programele electorale ale candidatilor la presedintie. Spre exemplu, despre programul D-lui. Iohannis:

Proiect Prezidential:România lucrului bine făcut

Chestiunea care se pune este ca se discuta foarte putin despre aceste lucruri, desi astfel de proiecte ne pot influenta viata. Programul lui Iohannis este un proiect pentru viitorii 10 ani si propune 11 teme majore de dezbatere si consens national. Preambulul ne indica, pe scurt, riscurile cu care se confrunta Romania, ca de pilda:
"Suntem datori să recunoaștem faptul că România înregistrează pierderi la toate tipurile de capital care definesc competitivitatea unei națiuni. Astfel, capitalul natural este puternic afectat de poluare, uneori de indiferență, alteori de defrișări masive și necontrolate și, destul de des, de exploatare abuzivă.

Capitalul uman, la rândul său, se deteriorează vizibil. Accesul limitat la servicii medicale performante, munca prost plătită, emigrarea masivă a forței de muncă bine calificată, accesul ocazional la formare permanentă, salariile care nu reflectă calitatea și performanța și, adesea, nici importanța socială a activității prestate, stresul social ridicat, inexistența egalității de șanse sunt simptome ale deteriorării capitalului uman. Educația suferă de mulți ani, iar tratamentul jignitor la care sunt supuse cadrele didactice, desele psedo-reforme și afectarea sistemului de valori la care tinerii se raportează în prezent constituie cele mai mari provocări ale României contemporane. Viitorul nostru constă în tinerii aflați azi pe băncile școlii.

Situația este similară dacă vorbim despre capitalul social. România arată ca o societate divizată, puternic polarizată, definită de ruperea legăturilor între oameni (potrivit unor sondaje de opinie recente, circa 85% dintre români se declară prudenți în relațiile cu ceilalți), de frica în relația cu ceilalți (66% dintre români cred că ceilalți încearcă să profite de pe urma lor), de izolarea socială în funcție de statut, de multiplicarea neîncrederii (neîncrederea în sine, neîncrederea în ceilalți, neîncrederea în viitor, neîncrederea în instituții etc.).

Treptat, se pare că am devenit o societate anxioasă, temătoare și fragilă, ale cărei valori și repere par să fi fost zdruncinate, iar la acest lucru au contribuit din plin dezbaterile politice sterile și conflictuale. Cu preponderență în anii electorali, campaniile politice negative, presărate cu atacuri la persoană și, adesea, sub standardele minimei decențe au angrenat indirect categorii socio-profesionale, au contribuit la învrăjbirea unor largi categorii sociale, au creat false percepții cu privire la posibilele soluții și, implicit, au dus la polarizarea fără precedent a societății și la scăderea încrederii cetățenilor în politicieni. Prea multe promisiuni neonorate fac astăzi dificilă convingerea cetățenilor români de a participa la vot.

Ca efect secundar, neînțelegerile, nemulțumirile, certurile și atitudinea generală de pesimism ne afectează în tot ceea ce facem. Filosofia lucrului bine făcut, ce a caracterizat sute de ani activitatea socio-economică și politică a românilor, a fost puternic zdruncinată.

Afectarea țesutului social și a valorilor care îl fundamentează fac dificilă asocierea oamenilor, cu încredere, pentru un țel comun, economic sau social. În acest climat de neîncredere, capacitatea de acțiune colectivă - care este motorul dezvoltării economice - a ajuns la un nivel mult prea scăzut.

Acestor riscuri cu care România se confruntă suntem datori să le răspundem în mod responsabil.

Trebuie să readucem în sistemul de valori filosofia lucrului bine făcut, corectitudinea și onestitatea, încrederea în propriile capacități și speranța în viitor."
Sigur, dezbaterile sunt necesare si vor trebui sa continue si dupa alegerile prezidentiale. De asemenea vedem cu totii ca lucrurile nu prea merg, asta ca sa ma exprim elegant. Actuala guvernare e de doi ani de zile si nu se vede o imbunatatire a situatiei generale. Este dificil sa-ti dai cu parerea asupra unui program prezidential, mai ales daca provine din cea de a doua forta politica majora a tarii: ACL. Totusi, as puncta critic, daca se poate spune asa, unele lucruri. Spre exemplu, la capitolul Agricultura, este mai mult lansata dezbaterea, totusi nu vad ca se dau si solutii. O solutie ar trebui sa raspunda la intrebarea "cum?", adica sa arate cum faci un anumit lucru, cum te-ai gandit sa-l realizezi. Spre exemplu, cum se poate realiza, la noi, un asemenea deziderat:
"Satul românesc va renaște însă nu doar odată cu agricultura, pentru că satul trebuie să însemne și altceva, adică mici industrii, ferme familiale, oamenii cu viziune şi iniţiativă, întreprinzători rurali capabili să utilizeze tehnologii performante, să dezvolte avantajele competitive pe care România le are în acest sector."
Se vorbeste desre atragerea de investitii majore - adica? Pentru ca, vedeti, este vag sau asa mi se pare mie... Cum se poate realiza: "industrializarea agriculturii și modernizarea infrastructurii rurale, astfel încât și agricultura românească să poată deveni o afacere profitabilă în condiții civilizate." sau aceast lucru: "mica exploatație agricolă trebuie să înceteze a mai fi doar mijloc informal de protecție socială, ci trebuie să genereze motivație economică și răsplată pe măsura performanțelor comerciale."? De asemenea arata:
"Performanța economică a agriculturii românești va crește proporțional cu consolidarea regimului de proprietate funciară. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT începe cu definirea și recunoașterea clară a proprietății, care să ofere oamenilor stimulente economice și perspective de dezvoltare."
Asistam azi la anchetele privind retrocedarile zise ilegale...
E o chestiune interesanta...Mie mi se pare ca daca pui problema proprietatii - care este importanta si, desigur, nu trebuie ignorata - in fata, ca sa zic asa, consecinta imediata in plan economic ar putea sa fie afacerile imobiliare, cu terenuri - vanzari, cumparari de terenuri, si nu agricultura. Am dorit sa semnalez acest risc. Or, problema principala este ca noi sa valorificam si sa dezvoltam potentialul agricol pe care il avem... Chestiunea agriculturii e una foarte complexa... Tine si de situatia demografica, pentru ca, sa nu uitam, multi tineri au plecat din mediul rural ca sa lucreze in strainatate. Pe de alta parte, reusita unei afaceri in agricultura tine de creditare, pentru ca daca vrei sa ai o agricultura performanta trebuie sa ai si o finantare pe masura. De asemenea, un producator sau un investitor cauta sa-si poata acoperi costurile de productie, sa aiba o productivitate ridicata si profit cat mai bun. In ceea ce priveste Economia, sunt lucruri foarte interesanta care trebuie luate neaparat in considerare. Se afirma:
"Economia românească pare construită, în continuare, prin şi în jurul bugetului statului. Este o stare de fapt profundă, structurală, care explică de ce cetățenii așteaptă ca atât de multe lucruri să vină de la stat sau, oricum, prin intermediul statului."
insa nu numai la noi este asa. Spre exemplu, complexul militaro-industrial al SUA nu este oare construit in jurul bugetului...? Dar la noi inca exista intreprinderi de stat cu pierderi foarte mari si un sector privat care nu e inca bine dezvoltat si care a suferit destul de mult de pe urma crizei, stare economica ce nu s-a incheiat, si care inca sufera puternic. Se vorbeste despre dezvoltarea clasei de mijloc - iarasi un aspect foarte pozitiv al programului - dar ar trebui sa vedem si cum se poate realiza. In program se afirma ca:
"Liberalismul și politicile economice de dreapta vor conduce la dezvoltarea clasei de mijloc în România, aceasta fiind coloana vertebrală a unei națiuni și cel mai elocvent criteriu de prosperitate a unei societăți. Potrivit unor studii, numai circa 10% dintre cetățenii români pot fi asimilați clasei de mijloc, în timp ce această importantă categorie socială reprezintă – așa cum este firesc – majoritatea în națiunile dezvoltate. O clasă de mijloc puternică și extinsă este și soluția pentru reducerea dezechilibrelor sociale, căci cea mai durabilă protecție socială o face tocmai creșterea economică sănătoasă." (subl. mea)
De asemenea trebuie spus ca programul isi propune:
"În esenţă, ambele paradigme marchează convergent regândirea rolului statului, prin restrângerea prezenţei sale în economie şi întărirea prezenței sale instituționale, prin rolul său definitoriu de garant al drepturilor constituţionale, al echităţii şi al bunei funcţionări a economiei de piaţă."
dar la noi cel putin statul finanteaza proiectele de infrastructura si cofinanteaza cele din fonduri europene. Si subliniaza, foarte important:
" Primul semn de responsabilitate pentru dezvoltarea ROMÂNIEI LUCRULUI BINE FĂCUT este să renunțăm la capcana politicilor prociclice. Pe de o parte, să nu mai facem deficite bugetare în anii de boom economic, așa cum a fost cazul deficitelor record din anii de dinaintea crizei. Pe de altă parte, să nu introducem impozite în anii de criză sau atunci când economia își caută culoarul relansării și al consolidării, așa cum este cazul impozitelor și accizelor recent introduse."
Asta spun si eu, si am avut parte si de vehemente dezaprobari, pentru ca am sustinut o abordare keynesiana a economiei, pe care foarte putini o inteleg. Intr-adevar, in perioada de boom, ar trebui sa tinem deficitul bugetar mic, chiar foarte mic, inclusiv cel structural si taxele si impozitele ar trebui marite pentru a se tempera cresterea economica puternica si supraincalzirea economiei. In perioada de boom inclusiv creditarea ar trebui temperata cu rate mai mari ale dobanzii ce trebuie platite de debitor, pentru ca sa poti sa scazi ratele dobanzii in perioada de recesiune si sa fie sporit atunci volumul de credite. In perioada de criza trebuie cheltuit mai mult si deficitul bugetar sa se mareasca, si trebuie reduse drastic taxele si impozitele. In general vorbind, taxele si impozitele nu trebuie marite prea mult, ci rational, rezonabil, in perioada de boom pentru ca nu trebuie sa lovim in agentii economici, sa cream socuri negative in economie. Sunt de notat si urmatoarele puncte strategice ale programului:
"ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT înseamnă și agricultură performantă, care necesită, de asemenea, industrializare, capitalizare și competitivitate. România nu-şi mai permite greşeli în defavoarea fermierului român. Nu este suficient să conştientizăm faptul că avem un potenţial agricol imens, ci trebuie să valorificăm în mod real acest avantaj, și nu doar conjunctural, în funcție de starea vremii, ci ca sursă constantă de creștere economică. În viziunea mea, dezvoltarea agriculturii înseamnă scoaterea agricultorului român din agricultura de subzistență, care trebuie să devină o afacere ca toate celelalte. Prin capitalizare, agricultorul român își va putea dezvolta potențialul de adevărat fermier european.

Industrializarea agriculturii este esențială pentru echilibrarea balanței ocupării forței de muncă. Decalajele de competitivitate ale României sunt evidente fie și numai dacă invocăm decalajele de structură economică. Suntem pe primul loc în privința populației ocupate în agricultură din UE și suntem pe ultimele locuri în ceea ce privește populația ocupată în sfera serviciilor. Așadar, în legătură cu piața muncii, suntem încă departe de a fi parcurs ajustările în direcția unei structuri economice competitive.

Absorbția fondurilor europene trebuie să fie prioritatea zero a oricărei guvernări. O economie lipsită de capital este obligată să fructifice șansele dezvoltării durabile cu bani europeni. În această privință, ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT nu are doar datoria de a înzestra contabil bugetul cu fonduri de cofinanțare pentru proiectele europene, ci să creeze capacitate instituțională și administrativă pentru ca proiectele de dezvoltare să fie concretizate financiar și economic.

Dezvoltarea pieței de capital și a sistemului financiar, în general, este o altă direcție strategică a modelului liberal de dezvoltare, una menită să mobilizeze capitalul investițional și să asigure accesul eficient și facil al investitorilor străini la piața locală. Actualmente, piața de capital din România rămâne una dintre cele mai reduse din UE. Tocmai în acest sens, consider o prioritate înlăturarea tuturor barierelor ce inhibă dezvoltarea pieței de capital. De exemplu, prin reclasificarea pieței de capital din România de la piață de frontieră la piață emergentă, s-ar obține beneficii certe în materie de capital și investiții.

ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT își va dezvolta infrastructura financiară necesară susținerii IMM-urilor. În ultimă instanță, nu banii sunt problema, ci calitatea politicilor prin care urmărim atragerea lor."
Eu as crede ca si banii sunt problema... Sau, daca as cauta sa fiu putin sarcastic, mai degraba lipsa banilor e una din principalele probleme... Dar, apropo de ce spuneam mai sus despre deficitul bugetar, eu cred ca noi trebuie sa avem o viziune asupra acestui aspect. Romania e o tara care doreste si trebuie sa se dezvolte. Asta nu inseamna sa aruncam banii pe fereastra, cum se spune. Dar ar putea sa insemne ca trebuie sa cheltuim mai mult. Sigur, dorim sa cheltuim euro sau $US, adica o parte din avutia sociala (intruchipata de acesti bani) a altora mai performanti decat noi. Ei, cei a caror bani dorim sa-i cheltuim eu cred ca ne-ar da, pentru ca eu cred ca eforturile Romaniei sunt apreciate, Romania e o tara membra UE si NATO, dar doresc sa vada ca sunt cheltuiti in cadrul unei bune guvernari si ca nu se fura acesti bani... De asemenea, cel care iti da acesti bani iti poate impune, nu neaparat printr-un document scris sau printr-o forma de dictat, modelul economic pe care doreste ca tu sa-l urmezi si care s-ar putea sa nu ti se potriveasca... De aceea Guvernul trebuie sa fie responsabil si sa negocieze si sa stie cum sa negocieze ca sa convinga ca banii acestia nu se fura, ca nu asta e intentia si ca dorim sa construim o tara cu o economie de piata performanta. Este si aceasta o chestiune de discutat... As dori sa mai punctez un lucru, legat de aderarea la euro; in program se arata:
"Poate că, în acest sens, cea mai importantă probă este aderarea României la zona euro, care trebuie să însemne, pentru anii următori, o adevărată ancoră pentru disciplinarea politicilor economice, pentru predictibilitate și accelerarea creșterii economice. Odată așezată pe culoarul monedei unice, economia României va fi „forțată” să își însușească rapid și mult mai profund lecția esențială a competitivității, pentru consolidarea convergenței."
E semnificativ ca incepe fraza cu "poate"! :) Dupa parerea mea, Romania nu trebuie sa se grabeasca pentru a adera la Zona Euro. Situatia actuala din Zona Euro nu ma face prea optimist in a sustine aderarea Romaniei la aceasta. In primul rand, cred ca trebuie sa intelegem ca nu e o axioma faptul ca daca aderam la Zona Euro lucrurile vor merge mai bine in Romania. Romania deja sufera ca a adoptat Tratatul de Guvernanta Fiscala, care era mai degraba destinat tarilor dezvoltate (cu un PIB de cateva ori mai mare decat cel al Romaniei) din Zona Euro, cu datorii mari, mai mari decat 60% din PIB, ceea ce nu e cazul Romaniei. De aici vedem cat de putin cheltuieste Romania in ansamblul sau. Si atunci cum poate sa se dezvolte? Polonia, Ungaria sunt tari care au o datorie mai mare si, respectiv, mult mai mare decat a Romaniei iar lucrul asta se vede nu numai in nivelul de trai, dar si in dezvoltarea generala a tarii - iata aici o statistica FMI. Pe cand pentru o tara precum Germania, un deficit bugetar (mai) mare ar insemna o risipa evidenta, cu consecinte negative.

Sunt multe aspecte interesante in acest program, precum, de pilda, asigurarile de sanatate private de sanatate. Iar in privinta Educatiei, un program ambitios: "Dacă vrem să avem o educaţie performantă, trebuie să recunoaştem că am greşit şi să începem să reconstruim întreg sistemul.". Nu e foarte clar cum vede chestiunea invatamatului privat sau invatamantului la domiciliu. Arata, printre altele, ca:
"România nu a beneficiat în ultimii ani de un sistem de educaţie performant, nici măcar de un sistem de educaţie care să permită continuarea unui anumit nivel la care se ajunsese în anii ’70 - ’80. Desigur, putem discuta realizările acelui sistem, dar el produsese un nivel de cultură general acceptat şi apreciat.

Există, în lume, exemple de ţări care şi-au neglijat sistemul educaţional şi au pierdut din competitivitate şi altele care au înţeles această nevoie şi, fără a avea alte resurse la dispoziție, au devenit extrem de performante.

În momentul de față, avem câțiva indicatori care arată că sistemul nostru educaţional este prost conceput. Rezultatele catastrofale de la bacalaureat sunt expresia unui învățământ preuniversitar fundamental greşit structurat, care lasă fără direcție jumătate dintr-o generaţie. Creșterea calității și performanței unui sistem educațional presupune, pe de-o parte, o motivaţie imediată și, pe de altă parte, o perspectivă îndelungată, pornind de la un obiectiv. Trebuie să vedem, evident, care este obiectivul nostru pe termen lung, unde vrem să ajungem? Vrem să avem generaţii pregătite pentru a deveni muncitori forestieri sau vrem să avem generaţii educate pentru a transforma România într-o ţară a tehnologiei moderne? Avem atâtea exemple că potențialul uman este unul de excepție, încât cred că este o crimă să nu poți utiliza această importantă resursă. Este suficient să ne uităm la tinerii noștri olimpici și apoi să vedem câți dintre ei rămân în țară pentru a contribui la progresul nostru general."
Interesant este ca nu putini sunt cei care se intorc la invatamantul din anii '70-'80 laudandu-i virtutile. Nostalgie?
Eu cred ca ar trebui sa fim prudenti in a privi lucrurile in felul asta, mai ales cand e vorba de obiective: "Vrem să avem generaţii pregătite pentru a deveni muncitori forestieri sau vrem să avem generaţii educate pentru a transforma România într-o ţară a tehnologiei moderne?". Pentru ca riscam sa spunem ca daca Romania devine o tara a tehnologiei moderne nu ar mai avea nevoie de muncitori forestieri, ceea ce nu cred ca e adevarat.

Prea putin despre politica externa, decat numai la capitiolul "Parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate nationala" - subiect foarte important de asemenea - Iohannis dorind construirea unui "nou Snagov" in legatura cu problematica Republicii Moldova. Se mai arata ca:
"Ca Președinte al României, îmi propun să construiesc un consens politic și social pentru a fixa ca prioritate națională parcursul european al Republicii Moldova, care a fost și va rămâne o temă majoră a României în context european. Comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură fac din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. Indiferent de culoarea politică a guvernării de la București, România are o datorie față de cetățenii de dincolo de Prut, derivată tocmai din această relație specială. Acordarea cetățeniei române pentru aceștia este consecința firească a unei asemenea asumări.

Un parteneriat strategic pentru aducerea Republicii Moldova în spațiul european este, de aceea, un imperativ politic major. Toți președinții și toate guvernele României au subliniat acest aspect, chiar dacă implementarea acestui deziderat a avut grade diferite de succes.

Republica Moldova este grevată în parcursul ei european de așa numitul „conflict înghețat” din Transnistria. Chiar dacă nu face parte din formatul „5 plus 2” de negocieri, România va trebui să militeze pentru ca nicio variantă de soluționare a conflictului să nu greveze asupra parcursului european al Republicii Moldova. Totodată, în negocierile privind parcursul european al Chișinăului, obiectivul aderării la UE nu trebuie să fie pus în balanță cu „dosarul transnistrean” și nici condiționat de acesta.

Drumul european al Republicii Moldova este încă lung, fără garanții formale de aderare la UE, de aceea eforturile viitorului Președinte al României trebuie să fie susținute și perseverente.

Există două tipuri de declarații publice privind Republica Moldova. Pe de-o parte, angajamentul ferm al Bucureștiului de a sprijini Chișinăul în drumul său european iar, pe de alta, ideea reunificării celor două state. Ar fi o eroare să le considerăm drept contradictorii. Avem, în acest moment, ca proiect politic asumat unanim - Președinție, Guvern, Parlament - ideea de sprijin european pentru Chișinău.

A pune „reunificarea” împotriva „integrării” e greșit și inutil. „Reunificarea” este alternativa pe care doar Bucureștiul o poate oferi și doar Chișinăul o poate accepta și beneficia de ea. Dacă cetățenii Republicii Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu îi poate forța, iar dacă o doresc, nimeni nu îi poate opri să o facă. Aceasta este consecința ultimă a relației speciale dintre cele două state.

Bătălia politică internă nu trebuie să împiedice elitele României să gândească relația cu Republica Moldova, în perspectivă post- sau ne- electorală, mai cu seamă dacă parcursul european al vecinilor de peste Prut se va încetini sau va fi blocat. La baza oricărui proiect major trebuie să existe un consens care trebuie construit, la nivelul societății, al clasei politice, al instituțiilor statului, Parlamentului etc. Președintele României va trebui să aibă un rol determinant în acest proces." (subl. mea)

Dupa parerea mea, Romania trebuie sa se pregateasca pentru unirea cu Republica Moldova si trebuie sa aiba o strategie pentru a ne construi viitorul impreuna. Dosarul transnistrean ar putea fi un impediment, ma gandesc... Dar nu trebuie privit ca unul major. Romania trebuie sa aiba o strategie pentru unirea cu intreaga Basarabie. Noi trebuie sa ne pregatim de pe acum din acest punct de vedere si trebuie sa actionam in acest sens, pentru atingerea acestui deziderat national extrem de important pentru noi. Deci un "nou Snagov" inseamna tocmai asta: o strategie pentru a ne construi viitorul impreuna cu Republica Moldova si sa avem in vedere chiar intreaga Basarabie. Nu exista alta cale decat aceasta: unirea cu Republica Moldova.

Sunt multe de discutat, de dezbatut... 

Recomand, desigur, citirea integrala si in original a intregului Program al D-lui. Iohannis.

vineri, 17 octombrie 2014

Cum vad eu lucrurile...

Avem o campanie electorala in care, din pacate, dezbaterea pe programele candidatilor la functia de Presedinte al Romaniei este aproape (asta ca sa nu zic cu totul) inexistenta. Avem parte de atacuri la persoana, dezvaluiri de ofiteri sub acoperire, se aud in aceasta perioada zornaitul catuselor, iar acest dosar al retrocedarilor ilegale este de-a dreptul halucinant, dar o dezbatere serioasa pe programe si pe ceea ce ar trebui facut in Romania inca se mai lasa asteptata... De aceea voi incerca sa va spun cum vad eu lucrurile, care ar fi, dupa parerea mea, problemele principale (sau o parte din ele) care ar trebui rezolvate:

1. Chestiunea intreprinderilor de stat nerentabile, care provoaca pierderi foarte mari. Va recomand sa cititi acest articol din Gandul, ceva mai vechi e adevarat, din 2011, dar pe care eu il consider de actualitate deoarece n-am vazut facandu-se de atunci incoace privatizari si actualmente suntem in al treilea trimestru consecutiv de crestere negativa, dupa cum arata Lucian Isar. Articolul din Gandul, citat mai sus, arata, printre altele, urmatorul lucru:
"Cele 119 societăţi subordonate ministerelor Economiei şi Transporturilor (companii naţionale, societăţi comerciale, regii autonome, institute) au produs o gaură în economia României de 12,75 miliarde de euro. Calculul gândul a rezultat prin scăderea creanţelor (sume de recuperat) din totalul datoriilor istorice, ambii indicatori reprezentând date oficiale. Această sumă creşte, anual, cu circa 500 de milioane de euro, sumă obţinută prin scăderea profiturilor obţinute de unele dintre companii din pierderile suferite de celelalte.

În aceste condiţii, firmele continuă să fie conduse politic. Majoritatea "managerilor" sunt membri PDL, foarte puţini fiind apolitici. Mulţi dintre directorii care conduc aceste societăţi falimentare (sau profitabile, dar cu un profit mult mai redus prin comparaţie cu ce s-ar putea obţine printr-un management eficient) au averi fabuloase, dobândite, în bună parte, în ultimii ani."
Nu faptul ca pe atunci majoritatea "managerilor" (ghilimelele sunt semnificative) erau de la PDL este important. Acuma sunt de la alt partid, in general de la partidul care este la Putere, si situatia nu cred ca e mai buna... Important este ca ele sunt administrate politic si rezultatele (dezastruoase) se vad cu ochiul liber. Privatizari nu se fac, dar situatia economica nu se imbunatateste... Si cred ca ar trebui citit si acest articol de pe Contributors, semnat de Valentin Ionescu si intitulat: De ce se umfla din nou curentul anti-privatizare, in care se arata, printre altele, ca:
"Eșecurile privatizărilor nu sunt atât de numeroase pe cât se crede, ori nu au avut un impact economic major, precum amânarea privatizării sau a restituirii proprietăților confiscate. Întreprinderile distruse prin privatizare sunt legate fie de intenția vădită a politicienilor de a atinge acest scop și de a simula o decizie de reformare sub presiune externă, fie de neglijență cu care au fost tratate clauzele contractuale post-privatizare. Este cazul platformei Savinesti (cu excepția Rifil S.A.), Tepro Iași, Uzinele Republica, fabrica de alumină Oradea și mai recent grupul de firme Mechel. Majoritatea privatizărilor nereușite s-au realizat cu investitori din Estul Europei sau cu companii care urmăreau distrugerea concurenței. Însă, exemplele de mai sus creează o confuzie vădită între eșecul unei privatizări și eșecul de piață al unei întreprinderi, ori distrugerea prin parazitare a unei întreprinderi anterior privatizării și care a continuat inerțial și după ce a survenit acest proces. De asemenea, sunt multe ratări datorită utilizării metodei MEBO pentru care s-au făcut presiuni să se mențină în legislație, din motive strict politice."
Eu cred ca ar trebui sa luam aminte si sa intelegem ca privatizarea nu numai ca nu trebuie demonizata, dar este si necesara. Privatizarea nu inseamna neaparat distrugere. Statul dovedeste ca nu reuseste sa administreze eficient aceste companii, iar pierderile sunt foarte mari. Oricati bani ai baga, in acest fel, in aceste intreprinderi de stat, nu se vede efectul economic, decat pierderi - semana cu o capcana de lichiditate, daca nu chiar despre asta si vorbim... Statul consuma resurse insemnate fara niciun rezultat pozitiv. Solutia gasita de actualul Guvern a fost cea de marire si inmultire a taxelor si impozitelor. Si rezultatele se vad: recesiunea!

2. Chestiunea numarului functionarilor publici - o alta tema importanta!! Eu chiar nu-l inteleg pe Dl. Tariceanu: de ce nu trece la PSD, ce s-o mai lungim? Efectul economic al angajarii unui surplus de 500.000 de functionari publici, deci angajati la stat, ridicand numarul lor de la 900.000, cat erau pe vremea Guvernarii Nastase, la 1.400.000 in 2009, in conditiile in care numarul de functionari care poate fi sustinut de tara noastra este intre 800.000-900.000 de oameni (am citit undeva ca in 1989 erau 800.000 de functionari publici), nu poate fi decat catastrofal si rezultatele, din pacate, se vad astazi, tara noastra fiind intr-o situatie grea din punct de vedere economic si in recesiune. Nu sunt de acord cu taieri de salarii si pensii, sa fie clar! Dar eu cred ca trebuie sa intelegem ca nu putem sa sustinem un numar atat de mare de functionari publici, in conditiile in care acesti oameni nu participa la realizarea productiei, nu-si aduc contributia la cresterea output-ului economic, in schimb doar consuma resursele statului, facand acest stat si mai ineficient. Din chestiunile 1). si 2). trebuie inteles ca statul pierde foarte multi bani o data datorita intreprinderilor de stat neperformante si a doua oara datorita numarului imens de functionari publici ce nu poate fi sustinut in asemenea conditii.
2.1. In sectorul de stat trebuie impusa o grila de salarizare si reduse salariile sefilor. Ceea ce avem la ora actuala este neeconomic. Nu poti avea un sector de stat ineficient, dar sefimea sa aiba salarii foarte mari si, in general, sa se mareasca salariile, autoiluzionandu-te ca, in felul acesta, progresam extraordinar. NU! Regresam extraordinar!! Este inadmisibil sa folosesti sectorul se stat ca sursa de imbogatire legala pentru sefimea numita acolo pe criterii de cumetrii politice! Este inadmisibil sa intelegi in felul acesta functionarea unei economii.

3. Problema atragerii fondurilor europene. O problema deosebit de serioasa. Romania este foarte deficitara la capitolul asta fata de alte state din Europa de Est. Nu reusim sa tragem decat foarte putin din cat ne este alocat de catre UE, din sumele la care avem dreptul sa accesam. Romania, in aceasta situatie, pierde enorm... Isi rateaza sansa de a se dezvolta, cred ca se poate spune si asa. De cand ne-am integrat in UE niciun guvern nu a reusit sa rezolve pozitiv aceasta problema. Clasa politica nu a dat electoratului explicatii plauzibile privind aceasta extrem de slaba performanta in atragerea fondurilor europene. Eu, de pilda, si cred ca sunt multi ca mine, foarte multi, nu sunt lamurit de ce nu putem atrage aceste fonduri ce ne sunt alocate si la care avem dreptul decat in niste proportii ridicol de mici.

4. Problema coruptiei. O alta problema serioasa ce trebuie rezolvata. Trebuie spuse cateva cuvinte... Aici nu e vorba numai de cinste si caracter... Problema coruptiei in Romania si in toate tarile foste comuniste din Europa de Est, deci care au avut inainte de 1989 un sistem comun din punct de vedere economic, politic si social, este si o chestiune economica. Aici e un paradox: chestiunea aceasta e clar, cred, ca nu poate fi rezolvata fara aportul, contributia statului, dar, pe de alta parte, statul e cel care creeaza coruptie. Saracia, salariile mici, economia slaba sunt factori ce favorizeaza fenomenul... Dar altceva vroiam sa spun: coruptia mi se pare consecinta felului in care factorii decidenti au inteles, economic vorbind, trecerea de la economia in exclusivitate de stat, din comunism, la cea de piata libera, caracteristica Lumii Libere. Deci chestiunea este cum am inteles noi procesele economice caracteristice Lumii Libere, o lume la care noi, cei din Est, care am trait comunismul, nu am avut acces... Laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Dl. Paul Krugman, are un articol pe blogul sau din The New York Times in care arata:
"First of all, whenever somebody claims to have a deeper understanding of economics (or actually anything) that transcends the insights of simple models, my reaction is that this is self-delusion. Any time you make any kind of causal statement about economics, you are at least implicitly using a model of how the economy works. And when you refuse to be explicit about that model, you almost always end up – whether you know it or not – de facto using models that are much more simplistic than the crossing curves or whatever your intellectual opponents are using.

Think, in particular, of all the Austrians declaring that the economy is too complicated for any simple model – and then confidently declaring that the Fed’s monetary expansion would cause runaway inflation. Whatever they may have imagined, they were in practice using a crude quantity-theory model of the price level."
Incerc sa traduc:
"Inainte de toate, cand cineva afirma ca are o intelegere profunda a economiei (sau a orice altceva) care transcede patrunderea unor modele simple, reactia mea este ca avem de a face cu o auto-amagire. De fiecare data cand faci ocazional/accidental o afirmatie asupra economiei, utilizezi implicit cel putin un model despre cum functioneaza economia. Si cand refuzi sa fi explicit asupra modelului, aproape intotdeauna sfarsesti- chiar daca o stii sau nu - utilizand de facto modele care sunt mult mai simple decat curbele care se intersecteaza sau orice altceva ar folosi oponentii tai intelectuali.

Ganditi-va, in particular, la toti Austriecii (e vorba de o scoala de gandire economica, n.m.) care declara ca economia e prea complicata pentru a utiliza un model simplu - si apoi declara cu incredintare ca expansiunea monetara cauzata de Fed va provoca inflatie. Orice si-ar putea ei imagina, ei folosesc in practica un model teoretic-cantitativ brut al nivelului pretului."
Deci sa retinem acest aspect important: al modelului pe care il utilizam. Si sa ne gandim acuma la situatia de la noi si nu numai, deci a tuturor Tarilor din Est. Este coruptia un model economic cu care sa ne mandrim? Eu cred ca nu... Coruptia din aceasta parte de lume, Estul Europei, e un lucru foarte complex, dificil de inteles si de analizat. Insa ceea ce cred eu ca ar trebui inteles este ca impotriva acestui fenomen nu se poate lupta numai prin masuri punitive, luate pe cale legala. Astfel de masuri se iau in Romania. I se poate reprosa Romaniei ca nu a luat aceste masuri din timp, ca lucrurile s-au miscat prea incet... Totusi, masurile se iau de ceva vreme incoace si, cu toate acestea, nu se vede o imbunatatire a situatiei economice, cum aratam si mai sus. Greseala, daca se poate numi asa, provine din faptul ca actualmente exista o tendinta: aceea de a nu separa partea legala, care tine de drept, de cea economica: daca iei masurile legale necesare, trebuie sa iei si masurile economice necesare pentru a putea reduce semnificativ coruptia. Or, de aici s-ar putea deduce ca nu se iau masurile economice necesare pentru reducerea coruptiei. Omul trebuie sa inteleaga ca o economie libera nu trebuie sa functioneze pe baza de coruptie si ca e mai bine, ca se poate castiga mai bine si fara coruptie si, chiar mai mult, in felul acesta - fara coruptie - poti sa-ti aduci contributia, si inca una chiar notabila, la cresterea economica din tara noastra. Or, oamenii nu inteleg si nu vad posibil asa ceva. Sunt convins ca se vor gasi destui care sa citeasca fraza de mai sus si sa spuna: "Lozinci, prostii!!". Insa ar trebui sa ne gandim ca noi utilizam un model care ne face sa dam inapoi, sa ramanem in urma fata de alte tari la capitolul competitivitate si sa se adanceasca saracia in tara noastra. 

Dupa parerea mea, aceste patru lucruri, daca ar primi rezolvarea corecta, ar face ca statul sa aiba mai multi bani, pe care sa-i investeasca si in felul acesta sa creasca cererea de investitii (v. si acest articol semnat tot de Paul Krugman), cum ar fi , spre exemplu, investitiile in infrastructura, fara sa mareasca taxele si impozitele care, dimpotriva, ar trebui scazute si multe din cele actuale eliminate. Practic, asa cum se prezinta lucrurile acum, nici vorba nu poate fi de expansiune economica. Lucrul se vede clar si in numarul mare de firme care dau faliment (situatie care dateaza de ani buni in Romania) sau de cresterea creditului neperformant.

Sunt chestiuni care trebuie lamurite si una din cele mai importante este cea legata de conditiile de deficit bugetar impuse de Tratatul de guvernanta fiscala, pe care Romania l-a adoptat. Dupa parerea mea, trebuie stabilit clar daca e benefic pentru noi sa rulam deficite mici sau ar fi mai bine sa mergem pe deficite mari. Dupa parerea mea, la noi ideea aceasta nu e cum trebuie dezbatuta... A merge pe varianta cu deficite mari nu inseamna a se accentua coruptia, cum poate, gresit, ar crede unii si nici nu inseamna a lua decizii si masuri neeconomice sau antieconomice. Ideea ar trebui sa fie una singura, clara si simpla: cresterea cererii de investitii (si sa se situeze la un nivel superior fata de savings-uri). La noi, statul are aceasta functie de finantator. Inteleg ca trebuie, ca sa dau un alt exemplu, sa cofinantam proiectele din fonduri europene. De aceea ar fi poate singura cale prin care statul ar putea obtine mai multi bani fara sa mareasca taxele si impozitele, ca pana acum, pentru ca o parte din acesti bani s-ar intoarce inapoi la stat si chiar mai multi, taxele si impozitele ramanand la un nivel rezonabil. Pentru ca s-a vazut ca aceasta masura luata in perioada de criza - marirea si inmultirea taxelor si impozitelor - are un efect distructiv asupra economiei, lucru ce se vede cu claritate azi. Evident, lucrurile nu trebuie sa se faca brusc, dar trebuie sa se faca. Se pot rula deficite mai mari (n-am spus, totusi, foarte mari, trebuie prudenta!), spre exemplu statul se poate imprumuta (insa nu brusc cu sume foarte mari). Dar una e sa te imprumuti si sa folosesti banii pentru modernizarea infrastructurii, si altrceva e sa bagi acesti bani in intreprinderi de stat nerentabile sau sa platesti o armata de personal excedentar care lucreaza la stat, pentru ca in felul asta banii acestia se pierd, iar randamentul imprumutului devine zero. De aceea Romania se chinuie pur si simplu sa returneze sumele imprumutate cand ele ajung la maturitate.  

Din aceste patru puncte, la primele trei am esuat in toata perioada 2004 (2007)-2014. In privinta punctului patru, ultimul, se mai misca ceva in ultima vreme.

marți, 14 octombrie 2014

Unul din primele efecte...

... ale dezvaluirilor de ieri facute de Presedintele Basescu la Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan de pe Realitatea (ca Victor Ponta ar fi fost ofiter acoperit SIE in perioada 1997-2001 si ar fi ascuns acest lucru in CV) este ca nu se mai discuta despre programele candidatilor la presedintie ci despre ofiteri acoperiti. Acum se discuta despre Ponta, daca nu cumva a fost incompatibil cu Constitutia, fiind in perioada respectiva si procuror si ofiter sub acoperire. Dezbaterile asupra programelor au trecut pe un plan secund... Totusi, trebuie remarcat un lucru: e bine ca cetatenii au fost informati despre Ponta de catre Presedintele Basescu. Si e de reflectat motivul dezvaluirii: ca Ponta, in cazul in care ar ajunge Presedinte, sa nu cumva sa aiba o dubla comanda... Ceea ce e de remarcat: chestiunea asta iese, cumva, din jocul electoral, cel cu care ne-am obisnuit pana acum. Pana acum romanii votau un Presedinte caruia ii acordau increderea, avand incredere in el. Acum situatia e schimbata si parca ar vrea sa spuna ca trebuie sa te gandesti bine: nu sa pornesti de la incredere, ci de la neincredere... Presedintele doar a semnalat lucrul asta. Ceea ce trebuie facut, cred eu, este sa se restabileasca increderea, care intr-o societate libera si democratica joaca un rol esential.

sâmbătă, 11 octombrie 2014

Monica Macovei...

Citeam aceasta postare a lui Vladimir Tismaneanu...

Nu, nu sunt un fan al Monicai Macovei, dar cred ca ii inteleg pe cei care doresc sa o voteze: este prea multa necinste in societatea romaneasca. Marea majoritate a celor care o sustin, pentru asta o sustin. Insa am citit pe Adevarul ce a scris Vasile Ernu in Critic Atac - aici - si in acest articol citeaza si ce spun altii despre programul D-nei. Macovei. Iata ce a spus cineva:
"Sorin Cucerai: „«Proprietate: Proprietatea e sfântă.» Păi şi-atunci de ce s-o confiscăm? Lăsând la o parte contradicţia asta, nu, proprietatea nu e sfântă deloc. Proprietatea este o formă de putere; iar puterea economică se transformă foarte uşor în putere politică. Dacă nu mă credeţi, întrebaţi orice om bogat, orice proprietar de firmă medie sau mare, orice top manager dintr-o corporaţie. De la un anumit nivel, proprietatea trebuie privită cu suspiciune, pentru că tinde să distorsioneze concurenţa dintre firme şi, în plan politic, să altereze calitatea democraţiei.”"
Confiscam, D-le. Cucerai, ceea ce s-a obtinut prin hotie, nu proprietatea. Asa ca nu e deloc o contradictie. Ceea ce "distorsioneaza concurenţa dintre firme şi, în plan politic, să altereze calitatea democraţiei." este HOTIA, CORUPTIA, TRAFICUL DE INFLUENTA, EVAZIUNEA FISCALA, SPALAREA DE BANI si altele de genul asta, domnule Cucerai, NU PROPRIETATEA! Si stau si ma intreb cum de e posibil ca asa zisii nostri ganditori de Stanga sa aiba o gandire politica atat de slaba... Acum inteleg de ce nici PSD nu se poate reforma, de ce e incremenit in proiect... Hai sa vedem si o alta perla a "ganditorilor" (cu ghilimelele de rigoare, fireste) de Stanga:
"Dani Sandu: „Mă bucur mult că există oameni care nu aveau nicio dorinţă de implicare politică şi care au fost totuşi mobilizaţi de doamna Macovei. Mulţi îmi sunt chiar prieteni şi i-am felicitat. Totuşi, mi-e groază să cred că ar putea lua ce scrie în programul domniei sale drept normal şi corect.

Învăţământ superior privat, sistem de sănătate total privat, abolirea ajutoarelor sociale, abolirea finanţării de la stat pentru cultură, program major de investiţii în Armată, declaraţiile ei despre riscurile de securitate aduse de maghiarii din România şi multe multe multe alte tâmpenii la care şi câţiva oameni din Tea Party poate s-ar gândi de două ori.“
Dani Sandu, as dori sa priviti macar o clipa spre marile universitati ale lumii si veti constata ca multe dintre ele sunt private! 

Eu nu spun s-o votati pe Monica Macovei, insa ar trebui sa fie citit si programul dumneaei, pentru a avea o imagine completa asupra lucrurilor - aici. Iar la unul din puncte iata ce arata:
"ȘOMAJ:

Cea mai bună protecție pentru șomeri este un loc de muncă. Cred în solidaritate, nu în falsa asistență. Oamenii nu trebuie țintuiți în poziția de asistați social, ușor de mituit electoral, ci trebuie să fie ajutați să iasă cât mai rapid din această stare."
Pentru ca Dl. Ernu a scris despre ce i-a convenit si a intors-o cum a vrut, dar referitor la ce scrie in program despre somaj nu a scos o vorba.

miercuri, 8 octombrie 2014

O noua forma de lupta de clasa?!

Inainte de a trece efectiv la subiect as dori sa spun doua lucruri... In primul rand, cum vi se pare o America cuprinsa de un fior mistic? Parca nu se potriveste cu aceasta tara care are un alt specific, de exemplu: piete libere, business, spirit intreprinzator... Eu, spre exemplu, cand spun SUA ma gandesc mai degraba la businessmen decat la mistici... Si cu toate acestea iata ca SUA e cuprinsa de un fior mistic, atat crestin cat si musulman. Citeam aici un lucru interesant si anume: 
"Pew found that nearly half of Tea Party supporters (46%) had not heard of or did not have an opinion about "the conservative Christian movement sometimes known as the religious right," while only 42% said they agree with the conservative Christian movement. They concluded then, with a more nuanced finding than that of PRRI: “most people who agree with the religious right also support the Tea Party. But support for the Tea Party is not synonymous with support for the religious right” (Clement and Green 2011). Pew also found that “Tea Party supporters closely resemble Republican voters as a whole on [social] issues” (Clement and Green 2011)."
Despre Christian right sau religious right - aici. De unde se poate vedea ca preocuparile religioase sunt importante, ceea ce nu e tocmai rau. Insa problema e daca nu cumva in zilele noastre acest interes fata de religie nu e unul mult mai mare decat de obicei...

In al doilea rand, dupa parerea mea, termeni de genul "frati si surori musulmani" sau "Fratia musulmana" nu sunt caracteristici Islamului si ei le-au copiat din Crestinism, dupa formula crestina: "frati si surori in Domnul". Insa in crestinism aceasta formula are un sens destul de clar. Daca ne referim la un Tata al nostru, ca in Rugaciunea Domneasca, atunci am putea spune ca suntem cu totii frati pentru ca El ne-a creat pe noi toti. Totusi, sensul crestin al expresiei "frati si surori in Domnul" e altul si anume ca noi toti crestinii ne impartasim (sau ar trebui s-o facem) cu Sfantul Trup si Sange al Mantuitorului nostru Iisus Hristos. In acest fel suntem "frati si surori in Domnul", adica in Hristos. Insusi termenul, cu sensul sau, inclusiv cel simbolic, de fratietate sau fraternitate, are o descendenta crestina. La musulmani nu exista notiunea de "frati si surori", decat daca, desigur, provin din aceeasi parinti sau au macar un parinte comun. In Islam nu exista notiunea de fraternitate decat doar daca aceasta a fost copiata cumva din Crestinism si apoi, intr-un fel sau altul, adaptata la preceptele islamice. 
Acestea fiind zise, trecem la cazul pe care vroiam sa-l analizez:

Mohammed Hamzah Khan

In presa noastra stirea a fost una scurta, cum apare de pilda in acest articol din Romania Libera. Insa NBC Chicago - aici si CNN -aici, au relatat mai pe larg. Si voi cita, de exemplu, din articolul de pe CNN:

" Letter to family
He had reportedly explained his reasons for attempting the journey in a three-page letter he left for his family in the bedroom he shared with a sibling in Bolingbrook.

He invited his family to join him in the "Islamic State" -- the name ISIS uses to refer to itself -- but warned them not to tell anyone about his travel plans, according to a criminal complaint.

Khan wrote that there is an obligation to "migrate" to territory controlled by ISIS, which has used bloodthirsty tactics to seize control of large areas of Syria and Iraq.

"We are all witness that the Western societies are getting more immoral day by day," Khan wrote in the letter, according to the complaint. "I do not want my kids being exposed to filth like this."

He said he couldn't bear the thought of his taxes in the United States, which along with other countries is carrying out airstrikes against ISIS, being used to kill his "Muslim brothers and sisters."
Ceea ce observam in aceasta scrisoare este tema clasica a Stangii: decandenta societatii Occidentale, o societate imorala, "in putrefactie", cum s-ar fi spus la noi in anii '50-'60. Deci americanul care trece la Islam vede in asta o lupta impotriva unei societati nedrepte, n-are nicio legatura cu religia, cu Islamul. Cei care trec la Islam fac parte, banuiesc, din electoratul D-lui. Obama si al Partidului Democrat si, banuiesc din nou, marea lor majoritate sunt negri sau au o culoare a pielii ceva mai inchisa la culoare. Astfel de oameni, in general vorbind, sunt si mai prost platiti in SUA, altfel nu s-ar explica vehementa lor impotriva sistemului american, caci despre asta e vorba: atacarea sistemului american. Iar grija fata de copii, deoarece, spune, "nu doreste ca si copiii lui sa fie expusi la un gunoi ca acesta", adica precum aceasta societate nedreapta, imorala, corupta, murdara, intr-un cuvant societatea capitalista, este o tema predilecta a Stangii. 
De observat ca daca in trecut era o lupta ideologica, dusa chiar pe plan mondial, desigur, intre Stanga si Dreapta -  Comunismul respectiv Capitalismul - care s-a terminat cu victoria Dreptei, in zilele noastre conflictul imbraca haine religioase. Adica un conflict intre Islam si Crestinatate. E acelasi conflict intre Stanga si Dreapta, cel de pe vremuri. Adica Islamul, care sufera de saracie, pe de o parte, si Crestinatatea bogata, pe de alta parte. Acest baiat de 19 ani nu vrea ca taxele si impozitele pe care le plateste sa fie folosite pentru "uciderea fratilor si surorilor musulmani". De unde iarasi vedem o tema draga Stangii: Capitalismul rapace, care, in ultima instanta, ucide. De fapt, aici nu e vorba de Islam, acesta e doar o haina, cum spuneam, ci de cu totul altceva. E vorba de Neocomunism, care s-a dezvoltat sub Obama si care nu e impiedicat, cel putin acum, sa se dezvolte. Problema moralitatii unui astfel de Islam - adica al Neocomunismului - e una marxista pentru ca se bazeaza in principal pe teoria intrarii in putrefactie a imperialismului vestic, mai ales american. Adica e vorba de ascutirea contradictiilor in societate, intre cei bogati, crestinii, si cei chipurile exploatati de acestia: musulmanii. In felul asta musulmanii au motiv de lupta. Si industria de armament piata de desfacere! 

Bineinteles, recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

duminică, 5 octombrie 2014

Absurditate

Absurditatea nu e prezenta doar in Romania, cum ar putea crede unii neavizati! Iata ce articol citeam in Gandul:

L'Equipe critică dur decizia Simonei Halep de a se retrage de la China Open

Se arata ca:
"L'Equipe a criticat, joi, în ediţia electronică, decizia jucătoarei Simona Halep de a se retrage de la China Open după ce a acces în sferturile de finală, precizând că românca este la a treilea abandon de acest fel înaintea unui turneu important şi ar trebui stabilit dacă este doar o coincidenţă.

Publicaţia franceză notează totuşi că românca nu încalcă nicio regulă în vigoare în circuitul profesionist. "Simona Halep a câştigat o mare luptă, joi, în optimi, în faţa sportivei Andrea Petkovici, după două ore şi 35 de minute. Dar românca, numărul 2 mondial, nu va juca în sferturi. Ea a declarat forfait din mers, explicând că doreşte să meargă acasă pentru a face un RMN la şold, astfel încât să fie în formă la Mastersul de la Singapore. O decizie care nu contravine niciunei reguli în vigoare în circuit. Deci nu va fi un meci cu Ana Ivanovici, care se vede în semifinale fără a juca", a mai scris L'Equipe.

Jucătoarea de tenis Simona Halep, locul 2 WTA şi cap de serie numărul 2, s-a retras, joi, de la China Open, din cauza unei accidentări suferite la coapsa stângă.

Halep a jucat, joi, un meci de simplu de peste două ore şi jumătate, pe care l-a câştigat în trei seturi, 7-6 (4), 5-7, 7-6 (1), în faţa sportivei germane Andrea Petkovici, calificându-se astfel în sferturile de finală ale China Open.

Jucătoarea română a acuzat dureri la spate şi la coapsă şi a dus cu greu întâlnirea la bun sfârşit. Problemele ei medicale au apărut la partida anterioară, cu sportiva chineză Lin Zhu, din turul 2 al turneului de la Beijing.

În sferturi, Halep ar fi trebuit să joace, vineri, cu Ana Ivanovici, din Serbia, locul 9 WTA şi cap de serie numărul 9, care accede în semifinale în urma retragerii româncei.

Tot joi, Simona Halep a renunţat să evolueze, alături de Raluca Olaru, în meciul de dublu pe care perechea română ar fi urmat să-l dispute cu echipa spaniolă Garbine Muguruza/Carla Suarez Navarro, cap de serie numărul 7, în turul doi al turneului de la Beijing.

Partida a fost programată iniţial miercuri, dar amânată o zi din cauza ploii.
Simona Halep poate coborî de pe locul 2 până pe locul 4 în clasamentul WTA, în funcţie de rezultatele pe care le vor obţine Maria Şarapova, acum pe locul 4 WTA şi Petra Kvitova, locul 3 WTA. Cele două sportive sunt calificate în sferturi la Beijing.
Ultima competiţie la care Simona Halep va participa în acest an este Turneul Campioanelor de la Singapore, din 20 octombrie, un concurs cu cele mai bune opt jucătoare şi opt perechi de dublu, care se luptă pentru premii de peste şase milioane de dolari. "
Dar Simona Halep a explicat de ce a abandonat, a si spus ca a facut-o cu mintea si nu cu inima. A avut probleme de sanatate, ceva la picior, la coapsa, daca am inteles bine. Cei de la L'Equipe vad ca nu reusesc sa inteleaga lucrul asta. Pe de alta parte, ei critica dar spun ca Simona Halep nu a incalcat niciun regulament... Uitati-va ce absurditate spun cei de la L'Equipe: "ar trebui stabilit dacă este doar o coincidenţă". Eu cred ca ar trebui stabilit daca ei sunt sau nu de rea credinta... Eu cred ca trebuie inteles urmatorul lucru: daca Simona Halep castiga sau pierde puncte in clasament e in exclusivitate treaba ei. Eu nu cred ca din cauza asta scade tirajul prestigiosului L'Equipe. Totusi, ar trebui sa informezi corect si sa spui de ce a abandonat si ce a declarat si Simona. Or, asa ceva, cel putin din cum e prezentat in articolul de mai sus cazul asta, nu se face... Pe de alta parte nu pot sa nu remarc invidia lui Ion Tiriac, care, desi foarte bogat, n-a reusit in toata cariera sa sportiva de tenismen sa fie nr. 2 mondial, precum Simona la feminin, sau nr. 1 mondial precum Ilie Nastase. De aici si gluma sa nesarata rau de tot:

" Întrebată cum a sărbătorit împlinirea a 23 de ani la turneul de la Beijing, Halep a răspuns: "Au cântat toţi românii care erau la turneu. Am luat masa împreună şi mi-au cântat la mulţi ani, ceea ce a fost foarte frumos. Am avut şi tort de la turneu şi chiar m-am bucurat de aniversarea mea".

Simona Halep crede că omul de afaceri Ion Ţiriac a glumit atunci când a spus că îşi poate alege orice maşină de epocă din garajul său. "Nu ştiu nimic despre acest lucru. Cred că este o glumă şi sunt convinsă de asta. Domnul Ţiriac are glumele dânsului şi le respectăm aşa cum sunt", a subliniat Halep." (sursa: aici).
De observat cat de eleganta e Simona!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Sondaje

Cum se explica avansul pe care il are Victor Ponta in sondajele de opinie (v. aici, aici, aici si aici)?

E un lucru curios (cel putin asa mi se pare mie) ce se intampla: putini (sau chiar deloc) analisti nu remarca (sau nu trebuie remarcat acest lucru) normalitatea. Normalitatea care consta, in orice societate democratica, in alternanta. Aici e vorba de alternanta la functia de Presedinte al Romaniei, dupa 10 in care aceasta a fost detinuta (cu mici intreruperi) de catre Traian Basescu. Basescu a fost un Presedinte care a provenit de pe partea dreapta a esicherului politic, din PDL care a trecut de la Stanga la Dreapta, adica, mai exact spus a trecut la PPE (Partidul Popular European, v si aici). Nu intra oare in logica normalitatii democratice ca lucrurile sa se mai si schimbe? Sa avem un Presedinte care sa provina si din partea Stanga (in cazul lui Ponta, de la PES, v. si aici) sau de la Centrul esicherului politic? Recunosc, exista o campanie antiPonta... Nu spun ca nu ar avea justificarile ei. Insa nimeni sau aproape nimeni, ca sa fiu totusi indulgent, nu remarca si partea buna a lucrurilor. Nu spun ca Iohannis ar fi "Traian Basescu 2" sau " un alt fel de Basescu", dar ar fi provenit tot din partea dreapta a esicherului politic. Democratia inseamna, printre altele, schimbare, pluralism... Pe cand la noi se vorbeste in urmatorii termeni, spre exemplu: daca ar castiga Iohannis, sa se schimbe si majoritatea actuala, sa se transforme printr-o ciudata alchimie damboviteana (in niciun caz prin vot), dintr-una de Stanga intr-una de Dreapta, sa poata Dl. Iohannis "guverna". Este asta Democratie si releva o mentalitate democratica? Eu cred ca nu... Si una din cele mai nefaste mosteniri ale regimului Basescu este reprezentata tocmai de acest lucru: "guvernarea Presedintelui", consecinta logica a ceea ce se numeste "Presedinte jucator". Pentru ca este o mare diferenta, de exemplu, intre notiunea de "Presedinte jucator" si cea de, sa zicem asa, "Presedinte activ" - nu-i acelasi lucru. Insa regimul Basescu pare a vrea sa spuna un alt lucru, si anume ca impotriva fenomenului coruptiei nu se poate lupta prin mijloace exclusiv democratice. Asta este teza de baza pe care a sugerat-o acest regim, ce risca, daca ar mai continua nu neaparat cu Basescu in functie, sa se transforme intr-unul de putere personala si discretionara a Presedintelui... Si eu cred ca asta e si teama cetatenilor, ca drepturile si libertatile lor ar putea fi calcate in picioare de un asemenea regim daca ar continua si de aceea preferabila este schimbarea. Este o tema foarte sensibila, care ar putea explica mecanismul schimbarii democratice din Romania actuala. Insa ar mai trebui spus si altceva: starea actuala de fapt, ce dateaza din 2012, cu un USL pe cai mari, care a castigat alegerile parlamentare la un scor zdrobitor si continuata in vremurile din urma de asa zisa Alianta Electorala PSD - UNPR - PC, este si expresia esecului in plan economic inregistrat de guvernarea PDL... Daca PDL nu inregistra un esec din acest punct de vedere, probabil, mai mult decat probabil, am fi avut o continuitate la guvernare si la Presedintie - adica un Presedinte de Dreapta, indiferent daca de la PDL sau dintr-o posibila coalitie. Nu a fost sa fie asa. Or, aceasta, tema economica, reprezinta o a doua tema foarte sensibila in Romania. Este destul de clar ca nu putem considera Guvernarea Ponta, din 2012 pana in prezent, ca fiind una satisfacatoare. Insa in mentalul colectiv exista ideea ca acest lucru se datoreaza si unui Presedinte, Basescu, care a dorit de foarte multe ori sa se impuna peste premier, alterand activitatea Guvernului. Aceasta idee, indiferent daca adevarata sau falsa, produce efecte in ceea ce priveste perceptia electoratului, a marii majoritati: Ponta este scuzat in mai mare masura, datorita lui Traian Basescu, care s-ar fi amestecat in treburile Guvernului ca "sa conduca el, nu Ponta". Acest lucru ar explica procentul foarte mare al celor care il prefera pe Ponta, dar lucrurile s-ar mai putea si schimba, depinde si de prestatia contracandidatului, Klaus Iohannis...

Insa ar mai fi un lucru ce ar trebui remarcat, as zice eu... Si anume ramanerea la Putere - pe cat timp? Indefinit? - daca lucrurile merg bine din punct de vedere economic. Spre exemplu, daca treaba merge bine cu Partidul X, atunci Partidul X este votat in continuare, ce rost ar mai avea aschimbarea? Este un aspect fascizant al vietii noastre social-politice. Este o iluzie sa zicem, sa ne inchipuim ca nu ar exista un astfel de aspect.

Prostia

Circula in spatiul public o idee pe cat de prosteasca pe atat de absurda: aceea ca romanii s-ar imbratisa cu coruptii, in loc sa-i "izoleze", dupa cum se exprima maestrul Ion Cristoiu intr-unul din Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan, de pe Realitatea. In viziunea altora, romanul se adapteaza la "coruptie si ticalosie". Insa trebuie sa mai retinem ca, in general, aceiasi oameni care vorbesc asa, considera, de pilda, regimul Nastase drept unul din cele mai corupte care au existat vreodata in Romania si pe Adrian Nastase drept simbolul, nu-i asa, al coruptiei. Atunci pun si eu o intrebare, oameni buni: cum de a castigat Traian Basescu de doua ori consecutiv, si subliniez puternic: consecutiv, alegerile prezidentiale? Pentru cei care nu cunosc Romania sau stau de multi ani peste hotare si au cam pierdut contactul cu tara poate ca lucrul asta nu inseamna mare lucru... Insa sa ne reamintim ce forta de temut, din punct de vedere politic, desigur, reprezenta PDSR (care si acum, sub denumirea de PSD, este cel mai mare partid politic din Romania), fata de niste partidute care in sondaje aveau pana in 10%: PNL si PDL. Lucrul asta face cu adevarat uluitoare victoria stralucita pe care a obtinut-o Traian Basescu! Iar daca Traian Basescu a avut, cum cred aceeasi oameni, un rol decisiv in efectuarea reformelor in Justitie, cum s-ar fi putut face aceste reforme daca poporul roman nu l-ar fi votat pe Basescu? Imi place sa cred ca cei care sustin ca in fibra poporului roman ar exista o coruptie endemica nu sunt platiti de forte straine, ostile Romaniei, ci ca sunt doar prosti. Sper sa fie asa, si nu altfel... De asemenea ar fi o prostie fara margini ca PSD sa se culce pe o ureche si "sub plapuma sau umbrela", ca sa folosesc o expresie populara in aceste zile, unor sloganuri de genul "Presedintele care uneste", sa creada ca se mai poate instala sistemul corupt-baronial in Romania. Si asta nu pentru ca nu ar dori D-na. Nuland lucrul asta. Ci pentru ca lucrul asta - instalarea din nou a sistemului corupt-baronial - nu-l doreste poporul roman!! Cine crede altfel se insala... Daca romanii ar fi dorit asa ceva, Adrian Nastase ar fi fost demult Presedinte si poate ca acum ar fi fost Presedintele tarii, cu atat mai mult cu cat guvernarea sa a fost una cu adevarat performanta.
Totusi, nu pot sa nu remarc faptul ca se incearca (ma intreb si in ce scopuri) culpabilizarea poporului roman pentru o vina pe care nu o are. Coruptia exista peste tot il lume si va exista, desigur, in continuare. Insa, repet, cei care considera ca romanii ar fi de acord cu instalarea unui sistem politic, economic si social corupt care sa-i pagubeasca pe ei, adica sa-l pagubeasca pe cetatean, eu cred ca se insala.

Coruptia nu este singura consecinta a distrugerilor economice facute in tara noastra. As mai aminti impostura, capitalismul de cumetrie etc... Din pacate, acum, la aproape 25 de ani de la Revolutie, climatul economic in toata Europa nu e deloc prielnic... Unii oameni nu inteleg deloc ca e foarte greu, daca nu imposibil, sa lupti cu coruptia cand climatul economic se inrautateste. Pe cand daca economia functioneaza bine coruptia se contracta, se restrange aproape de la sine.