Despre UE - reflectii

Franta si Anglia nu vor fi niciodata puteri comparabile cu Statele Unite si Uniunea Sovietica. Si nici Germania, de altfel. Lor nu le ramane decat un mod de a juca un rol decisiv in lume; anume de a se uni pentru a face Europa. Anglia nu este destul de matura pentru asta, insa afacerea Suezului o va ajuta sa-si pregateasca starea necesara. Nu avem deloc timp de pierdut: Europa va fi revansa.

Konrad Adenauer - Cancelar al Republicii Federale Germania (1949-1963)

Iata niste cuvinte celebre ale unui om celebru, ale unuia dintre fondatorii, si nu cred ca gresesc daca spun asa, Uniunii Europene de astazi. 

Interesanta, deosebit de interesanta remarca sa facuta la Paris in 6 noiembrie 1956...Deoarece pentru prima data, in mod public, Europa este descrisa ca o reactie la hegemonia exercitata de cele 2 mari supraputeri de atunci: SUA si URSS. Deci pentru ca Franta, Germania si Marea Britanie sa mai poata juca un rol decisiv in lume, cele trei trebuie sa se uneasca si sa faca Europa, lucru vazut drept singura cale pentru ca cele trei (foste) mari puteri europene sa mai poata juca acel rol decisiv in lume. Dar cred ca a mai vrut sa spuna si altceva, si anume: ca daca cele trei nu se vor uni, atunci Europa, practic, nu prea va mai conta in lume, fiind total sub dominatia celor doua supraputeri: SUA si URSS. 

Este de natura evidentei ca sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial a avut drept rezultat crearea unei lumi simple, bipolare: cea capitalista si cea comunista, conduse respectiv de SUA si URSS, antagonice din punct de vedere ideologic - un antagonism din care a derivat si cel de ordin militar. Antagonismul militar era caracterizat prin cele doua organizatii: NATO (tarile capitaliste) si Tratatul de la Varsovia (tarile comuniste). Existau si un alt grup de tari, asa numitele tari nealiniate, adica nealiniate la niciun pact militar, tari neutre deci din acest punct de vedere. Decaderea Frantei si Marii Britanii s-a produs si pe fondul prabusirii colonialismului. Sa nu uitam ca Franta va pierde Algeria - importanta sursa de titei iar India sub Mahatma Gandhi si Nehru se emancipeaza de sub dominatia britanica. Si India era "perla coroanei britanice"... Decaderea Germaniei s-a produs in urma celui de-al doilea razboi mondial, tara fiind impartita in doua, intre cele doua mari sfere de influenta ale sus amintitelor supraputeri. Deci in acest context Europa trebuia sa fie revansa... Am putea sa ne intrebam de ce cancelarul german a folosit acest cuvant - revansa, adica revansa la ce? Se referea oare la o revansa a Germaniei? Nu cred. Nu de Germania in sine era vorba, ci de locul Europei in lume, sau poate ca de locul Frantei, Germaniei si Marii Britanii toate impreuna, revansa trebuind sa fie adresata atat Statelor Unite cat si Uniunii Sovietice. Mai mult decat atat, Adenauer spunea ca "nu avem timp de pierdut", cu alte cuvinte ca este imperios necesar pentru Franta, Germania si Marea Britanie sa se uneasca si sa faca Europa, altminteri rolul lor in lume va fi unul minor, nicidecum decisiv. Altfel spus aceste trei tari nu vor mai conta in politica mondiala.

Este cred destul de clar ca o Europa unita reprezinta o forta din foarte multe puncte de vedere (economic, militar, etc). Situatia de dupa caderea comunismului in Europa si a prabusirii URSS a facut posibila extinderea UE spre est. Dar a ramas, practic, o singura mare putere in lume - SUA, cu o influenta covarsitoare in Europa. Ca sa fiu mai scurt, o sa pun intrebarea: in ce fel de Europa traim? Sau, altfel pusa intrebarea: ce fel de Europa este aceasta de acum? Pentru ca daca raman valabile cuvintele lui Adenauer si acum, atunci aceasta Europa ar trebui sa se prezinte ca o reactie la hegemonia exercitata de SUA, actualmente, in lume. Este adevarat ca nu sunt contradictii intre SUA si Europa, sau cel putin acestea nu sunt evidente, dar ridicarea unei noi supraputeri - Europa ar fi clar in detrimentul SUA deoarece i-ar stirbi hegemonia pe care o exercita in lume, ca singura supraputere mondiala dupa caderea comunismului in Europa si, in special, dupa caderea URSS. Tocmai pentru ca o Europa unita reprezinta in mod clar, evident o forta. O forta de care trebuie sa se tina seama in lume! In aceasta ecuatie intra o noua "necunoscuta", ca sa ma exprim in termeni matematici, si anume China. China a progresat foarte mult si nu mai este China lui Mao Zedong de multa vreme. Reformele incepute de catre Deng Xiaoping, reforme reusite, au transformat aceasta tara imensa, odinioara o mare tara agrara, intr-o putere mondiala, nu numai din punct de vedere militar ci si din punct de vedere politic si, mai ales, economic!! China a fost singura tara, si nu cred ca gresesc daca afirm acest lucru, care a reusit sa reformeze cu succes comunismul. Si un alt lucru demn de remarcat este faptul ca aceasta tara, China, nu are ambitii hegemonice de cucerire sau de marire a sferei de influenta, o politica foarte atipica fata de politica marilor puteri europene sau SUA. Pe de alta parte Rusia se afla in fata consecintelor esecului de a reforma comunismul, fiind o tara cu un regim bicefal: Medvedev-Putin, care incearca cu incapatanare sa gaseasca o solutie. Deocamdata acolo sunt ceea ce as numi "marile cautari"...

Revenind insa la cuvintele lui Adenauer, trebuie remarcat ca SUA are tot interesul sa-si pastreze influenta covarsitoare in Europa, in special asupra Germaniei, Frantei si Marii Britanii. Sa ne gandim numai la faptul ca SUA domina practic NATO. Dar s-a vazut inainte de criza ca o moneda unica europeana - euro poate fi mai tare decat dolarul! Financiar vorbind Europa era puternica. Si iata cum aceasta criza financiara si economica actuala, provenita din SUA, ca si cea din perioada 1929-1933, loveste, ca si atunci, din plin Europa si pune in pericol existenta euro prin "tragedia greaca" ce se desfasoara chiar acum sub ochii nostrii: Grecia, o tara membra UE, membra a Zonei Euro, a ajuns practic in faliment, punand in pericol moneda europeana unica - euro, prezentand un risc ridicat de contagiune. Mai mult, nici Spania si Portugalia nu se simt foarte bine, si se tot vorbeste ca aceste tari pot urma Greciei. Si iata cum euro incepe sa scada ca valoare, apropiindu-se de dolar. Mai mult, s-a vorbit de excluderea Greciei din zona euro si s-au manifestat divergente in privinta ajutorarii Greciei, expuse mai ales de Germania. Iata cum frumoasa constructie europeana, nobila prin marile sale idealuri, incepe sa se clatine sub "blagoslovenia" crizei pornita din SUA. Trebuie spus ca si SUA are mari probleme datorita acestei crize, deoarece acolo a fost epicentrul cutremurului financiar, dar totusi...Dar totusi SUA a reusit victorii: a reusit o victorie in fata euro, a reusit sa dezbine Europa pe tema Greciei, a reusit, intr-un cuvant, sa slabeasca Europa destul de tare, mentinandu-se in top! Iar in Orientul Mijlociu are controlul asupra Irak-ului si exercita presiuni deosebit de mari asupra Teheranului, uitandu-se cu un ochi la China, pe care o si curteaza gratios si delicat, deoarece China are excedent bugetar!

Ce fel de lume va urma? Va reusi Europa sa aiba acel "rol decisiv in lume", despre care vorbea Konrad Adenauer?

Trebuie sa observam ca unica consecinta politica importanta care a rezultat dupa Marea Depresiune din '29-'33 a fost ascensiunea nazismului, asa cum sfarsitul primului razboi mondial, a avut drept consecinta, pe langa prabusirea Imperiului Austro-Ungar si al Imperiului Tarist - deci prabusirea marilor imperii si al ramasitelor unei lumi feudale, ascensiunea comunismului si crearea singurului stat comunist pe atunci: Uniunea Sovietica. Defapt, daca stau bine sa ma gandesc fascismul si comunismul sunt cele doua mari extreme, cele doua mari limite ale sec. XX, ambele de natura dictatoriala. Intre aceste limite se afla democratia. Recrudescenta neofascismului in zilele noastre in Europa, pe fond de criza economica, seamana (nu spun ca e identic, spun seamana) cu inceptul lui '33... Analogia mi se pare evidenta. Insa evenimentele, repet, nu sunt identice. Dar nu se poate sa nu te puna pe ganduri...Pentru ca ajungerea la putere a lui Hitler in 1933, ca si cancelar, a insemnat razboi. Un razboi nebunesc, este adevarat, o mare nebunie a unui bolnav mintal. Da, dar o nebunie care a dus spre ceva, spre lumea bipolara de care vorbeam mai inainte. Este foarte adevarat ca pe vremea aceea din ecuatie lipsea China. Un razboi care a condus, pentru Europa, la divizarea acesteia prin "cortina de fier" in Europa capitalista si in Europa comunista. Dar oare nu spuneau latinii: divide et impera? Si atunci de ce sa nu ma intreb: nu s-a urmarit oare ca prin acest al doilea razboi mondial Europa sa fie dezbinata pentru ca sa fie, apoi, usor condusa? Oare nu la asa ceva s-a referit Adenauer cand vorbea despre acel "rol hotarator"...? Tactica pare sa se aplice si acum. O Europa unita poate fi pe placul Rusiei?.... Rusia a vrut din totdeauna sa aiba o influenta majora in Europa, asupra statelor europene. Rusia acum se simte decazuta din statutul de mare putere mondiala si doreste sa-si recapete acest statut, "onoarea ei nereperata" cum ar zice Caragiale. Pentru ca dupa prabusirea comunismului in Europa si a URSS, Rusia si-a pierdut influenta pe care o avea in Europa si considera ingrijorator faptul ca NATO s-a apropiat de frontiera sa. 

Si din nou imi rasuna obsedant in minte cuvintele lui Adenauer: "nu avem timp de pierdut".

Lumea se schimba, noi odata cu ea.... Dar ce lume va urma...? 

In final un articol interesant cu privire la citatul dat la inceput - articolul aici.