Ce fel de criza avem...?

Se vorbeste foarte mult in zilele noastre despre criza economica, despre criza datoriilor suverane, despre economie, finante, bani. Lipsa de bani, deziluzii, esecuri, care tradeaza dragostea omului pentru bani si strangerea de avere, si, in final, pentru Putere. Chiar ma intrebam azi daca nu avem, cumva, o altfel de criza, si anume una spirituala...

Se apropie Sfintele Pasti si ar trebui sa ne intrebam daca nu cumva aceasta Mare Sarbatoare ne gaseste foarte lipiti de materie. Sper sa nu fie asa, chiar asa. Voi cita mai jos din Binecuvantarile Invierii:

"Soborul ingeresc s-a mirat, vazandu-Te pe Tine intre cei morti socotit fiind, si puterea mortii surpand, Mantuitorule, si impreuna cu Tine pe Adam ridicandu-l si din iad pe toti slobozindu-i. [...]
Mironositele femei, cu miruri venind la groapa Ta, Mantuitorule, plangeau; iar ingerul catre dansele a grait, zicand: De ce socotiti pe Cel viu cu cei morti? Caci, ca un Dumnezeu, a inviat din mormant."

Cred ca in aceste zile ar trebui sa luam aminte mai mult de ceea ce cerea Nichifor Vlemid intr-o foarte frumoasa rugaciune catre Dumnezeu Tatal: "Inalta mintea mea la cer". Iar tulburarile care ne cuprind cred ca sunt foarte bine sintetizate in rugaciunea catre Domnul nostru Iisus Hristos a sfantului Atanasie Sinaitul:

"Vindeca-ma, Doamne, ca s-au tulburat oasele mele si sufletul meu s-a tulburat foarte. Tulburare trupeasca si sufleteasca m-a cuprins pe mine. Stapane, pentru ca in patimi trupesti am cazut, pentru ca trupul si sufletul batjocura diavolilor l-am facut. Vindeca-ma, Doamne, ca s-au tulburat oasele mele cele care incheie omul dinlauntru. Si care sunt: credinta, intelepciunea, nadejdea, dreptatea, infranarea, evlavia, blandetea, smerita cugetare si milostivirea. Aceste oase s-au zdrobit, Stapane. Ci vindeca-ma, Doamne, ca s-au tulburat oasele mele, si sufletul meu s-a tulburat foarte"

Am ajuns prea egoisti, prea individualisti, prea ne lipim, usor, sufletul de bani si cele trecatoare, de parca am trai o vesnicie pe pamantul asta... Cata grija avem de "suflet, lucrul cel nemuritor"? Voi incheia cu troparele din Sfanta si Marea Sambata:

"Cand te-ai pogorat la moarte, Cela ce esti viata cea fara de moarte, atuncea iadul ai omorat cu stralucirea Dumnezeirii; si cand ai inviat pe cei morti din cele de dedesubt, toate puterile ceresti au strigat: Datatorule de viata, Hristoase Dumnezeul nostru, slava Tie.

Sa taca tot trupul omenesc si sa stea cu frica si cu cutremur si nimic pamantesc intru sine sa nu gandeasca; ca Imparatul imparatilor si Domnul domnilor merge sa se junghie si sa Se dea spre mancare credinciosilor. Si merg inaintea Lui cetele ingeresti cu toata capetenia si puterea, heruvimii cei cu ochi multi si serafimii cei cu cate sase aripi, fetele acoperindu-si si strigand cantarea: Aliluia, Aliluia, Aliluia

Sculatu-S-a ca din somn Domnul si a inviat, mantuindu-ne pe noi "

Va doresc sa petreceti Sfintele Pasti cu bucurie in suflet, luminati fiind de Lumina cea adevarata, care lumineaza si sfinteste pe tot omul ce vine in lume.