Situatia din Ucraina. Crimeea

Evenimentele petrecute in Ucraina din ultima vreme, cat si actuala criza din Crimeea, sunt consecinta directa a ceea ce a facut fostul regim comunist sovietic in URSS: crearea de tari artificiale, Ucraina fiind un exemplu, dar si actuala autoproclamata Republica Transnistreana se inscrie in aceeasi viziune sovietica. Mai exact spus reprezinta consecinta sintezei totalitarimsului comunist si a celui nazist, daca ne gandim la Pactul Ribbentrop - Molotov (v. si aici) si la consecintele sale. Ucraina are in componenta sa teritorii care au apartinut Romaniei, Poloniei, Slovaciei, care nu au nicio legatura cu partea de est a acestei tari, preponderent rusofona sau rusofila. Pe de alta parte, partea estica e mai dezvoltata, din cate am inteles, decat cea vestica, centrul de greutate al PIB-ului fiind acolo, in est. Dupa ce Basarabia a fost incorporata cu forta in URSS, sovieticii au despartit acest teritoriu romanesc trecand zona nordica si cea sudica la Ucraina, intr-un mod cu totul samavolnic si artificial, dand in schimb nou createi Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti o fasie de pamant de-a lungul Nistrului, actuala Transnistrie, mai exact spus teritoriul actualei republici separatiste. Si acest teritoriu a fost mai bine dezvoltat, industrializat fata de restul R.S.S Moldovenesti. Si toate aceste samavolnicii au fost insotite de deportari, executii, persecutii la adresa populatiei romanesti, efectuate de catre sovietici in perioada stalinista, insa starea de teroare, caracteristica regimului de forta, a ramas si dupa moartea lui Stalin. Poate nu atat de puternic, nu atat de accentuat, dar s-a mentinut.

De remarcat contradictiile pe care le-a creat regimul sovietic, insa fiind un regim dictatorial, de forta toate aceste contradictii erau tinute sub control si nu se puteau manifesta in societate, ceea ce nu inseamna ca ele n-ar fi existat. Odata cu prabusirea comunismului si a URSS, a ramas aceasta stare contradictorie, daca se poate spune asa, in spatiul ex-sovietic si era inevitabil ca, la un moment dat, aceste contradictii sa irumpa in societate. Exact ce se intampla acum in Ucraina care se dovedeste a fi, iata, "veriga slaba", ca sa zic asa, fiind si in vecinatatea Uniunii Europene. Rusii vor sa trimita trupe in Crimeea ca sa-si protejeze flota si sa-si mentina dominatia asupra Peninsulei, punct strategic important la Marea Neagra. Chestiunea este ca aceste contradictii de care vorbeam au inceput sa-si spuna cuvantul si e vorba de un proces social si istoric ce nu cred ca mai poate fi oprit. Amenintarea cu forta la adresa Ucrainei formulata de catre regimul Putin este contraproductiva. Ucraina, in totalitatea ei, nu mai poate fi considerata sub sfera de influenta a Rusiei. Exista doar o parte din populatie, rusofona sau rusofila, ce ar dori sa fie sub sfera de influenta a Rusiei, dar totusi nu e foarte clar ca asa ar sta cu adevarat lucrurile.

Cand in decursul Istoriei se creeaza artificial astfel de contradictii, iata ca vine un moment cand acestea se razbuna, situatia tinzand in mod natural catre starea de normalitate de dinainte de crearea acestor contradictii. Pentru noi aceasta stare de normalitate inseamna ca intreaga Basarabie sa revina Romaniei!

Update   

Interesant mi s-a parut acest articol semnat Vladimir Tismaneanu, aparut pe Contributors, pe care il recomand a fi citit integral si in original:

Inapoi la Razboiul Rece? Vladimir Putin, Ucraina si Occidentul

In care se arata, printre altele, ca:

"Arogant si impasibil precum Calaretul de Arama din orasul sau natal, nepasator precum un stalp din beton, tarul de la Kremlin, Vladimir Putin, trateaza Ucraina ca pe un protectorat. Crescut in imperiul colonial numit URSS, fostul locotenent-colonel KGB actioneaza ca un satrap imperialist. A declansat o actiune militara de tip invazie fara sa-i pese nici cat negru sub unghie de reactiile comunitatii democratice globale.
Am sentimentul ca ne aflam nu doar intr-un nou Razboi Rece, dar, si mai grav, situatia seamana mai mult decat nelinistitor cu agresiunile germane din anii 30. Ganditi-va la soldatii fara identificare precisa, la asigurarile date premierului britanic, toate seamana cu comportamentul lui Hitler in septembrie 1939. Ori chiar mai devreme, in septembrie 1938, cand Occidentul a capitulat la Munchen. Conciliatorismul nu serveste la nimic. Mai precis, nu face decat sa potenteze pofta de dominatie a briganzilor. Cine ignora acest lucru uita de fapt una din lectiile esentiale ale secolulului XX.

Obiectivul lui Putin nu este doar unul geo-strategic si militar. Scopul sau este de a inmormanta modelul de revolutie civica non-violenta dezvoltat in Maidanul independentei din Kiev. Este vorba de teama si panica, de spaima ca acest model este contagios si poate fi urmat chiar in Federatia Rusa, ca propria sa putere se poate prabusi ca un castel din carti de joc, sub povara imenselor faradelegi comise, de la spolierea statului la crimele impotriva celor care indraznit sa critice aceasta dictatura camuflata. Tot asa cum Biroul Politic sovietic si agentii sai din statele satelizate se temeau de diseminarea ideilor revolutionarilor maghiari in 1956 ori ale reformatorilor de la Praga in 1968, Vladimir Putin si camarila sa se teme de moarte ca revolutia din Ucraina ar putea inspira o miscare similara in Rusia. [...]"

Eu aratam in acest articol ca Putin nu trebuie lasat sa-si faca de cap!