Simplissima viata

Atatea orori sunt pe lume
Numite istorie toate,
Incat simt nevoia de viata,
Istoria-i prea peste poate.

Istoria zilnica aduna
Razboaie, decesuri si jale,
Vreau viata, vreau viata, doar viata
Vreau viata in toate-ale sale.

Din casa parintilor nostri
Istoria vesnic primara
Cu vestile ei fara seaman
Ma da fara mila afara.

La masa istoria sade
Si eu ma invart ca un claun
Si cand se serveste dineul
Tot mie ea nu-mi da un scaun.

Pe front ma trimite intruna,
Din mine aleaga-se praful,
Dar cand ma intorc in permisii
Tot ea imi ocupa cearceaful.

Istoria-mi sade-n camara,
Istoria painea mi-o taie,
In locu-mi se duce la teatru,
Istoria-mi intra in baie.

Istoria-mi naste copiii,
Istoria-mi fura din tara,
Istoria-mi creste nepotii,
Pe urma, tot ea, mi-i omoara.

Satul sunt de ea ca de mine,
Lehamite-n trup mi se face,
Istorie, vezi-ti de treaba,
Istorie, lasa-ma-n pace!

Vreau zilele mele sa treaca
In nici o idee-ndrazneata,
Satul de istorie, totusi,
Mi-e dor de-o simplissima viata.

Iar daca nu vrei sa-mi dai pace
Acum, cat eu om mai sunt inca,
Te rog sa te duci in trei schimburi
In locu-mi la mine la munca.

Iar eu sa ma duc la o scoala
De toate-ale sale pustie,
Sa-nvat nu istorie, doamne,
Doar ora de biologie.

Istorie du-te-n concediu,
Trimite-mi puterea incoace,
Istorie, vezi-ti de treaba,
Istorie, lasa-ma-n pace!

Istorie, fii adevarul,
Istorie, truda o-nvata,
Istorie, fii cat e omul,
Istorie, fii numai viata!

Adrian Paunescu