Loading...

miercuri, 14 aprilie 2010

Prooemion

"In numele acelui, ce insusi s-a creat
  Din veci drept creatoare chemare nencetat
  In numele sau, care credinta naste-n slavi,
  Increderi si iubire, putere si ispravi;
  Intru acest nume,-a carui, numita-atat de des, 
  Esenta ii ramane mereu de nenteles:

  Cat stapaneste ochiul, si-urechea-n jur la fel,
  Gasesti doar cunostiinte ce seamana cu el,
  Iar naltul zbor in flacari al spiritului tau
  La chip si-asemanare se-apropie de-al sau;
  Rapit esti, te taraste mai luminos acum,
  Pe unde treci podoaba devine loc si drum.
  Nu mai contezi, iar timpul in urma a ramas,
  Si incomensurabil e fiecare pas."

  Goethe

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu