Despre situatia actuala...

In prezent toata lumea este concentrata pe referendumul din 29 iulie. Este o problema importanta, desigur. S-a scris foarte mult in presa despre recentele evenimente ce au avut loc, culminand cu suspendarea lui Traian Basescu. Nu voi relua aici aceste lucruri cunoscute si nici nu voi vorbi despre lupta politica intre USL si PDL ce pare sa atinga, iata, paroxismul. Nici despre MCV nu voi vorbi, decat, poate, tangential. Voi scrie, in schimb, cateva randuri despre ce cred eu ca pierdem, cu totii, din vedere. Despre ceea ce am pierdut mereu din vedere si nu e bine, orbiti fiind mereu de lupte politice... Este foarte clar ca nu ne place, dar realitatea este ca Romania e una din cele mai sarace tari din Uniunea Europeana. Daca ne vom uita la parametrii economici ai tarii, facand comparatie cu celelalte tari, chiar foste comuniste, vom constata usor ca asa stau lucrurile. Dam vina, si nu fara un oarecare temei, pe aceasta criza economica globala care ne-a afectat foarte mult. Insa nu trebuie sa ne amagim. Mai bine am deschide o privire panoramica asupra mersului economic al tarii noastre de la Revolutia din Decembrie '89 incoace, asta pentru ca sa vedem padurea. Altminteri nu vedem padurea din cauza copacilor, cum se spune. Adevarul este ca progresele noastre sunt foarte modeste, desi au existat si perioade mai bune in tot acest rastimp. PIB-ul Romaniei, spre exemplu, ramane foarte modest: nu am reusit sa ajungem sa avem 10000 de $ pe cap de locuitor. In continuare valoarea adaugata ramane foarte slaba, in felul acesta nu poti progresa. Din aceasta cauza survin toate problemele noastre, inclusiv cele legate de coruptie. Trist este ca reformele care s-au initiat ori n-au fost privite bine de populatie, odata ce au fost puse in aplicare, ori au esuat. Din aceasta cauza nici nu se poate vorbi de o reforma reala pentru ca o reforma reala se judeca prin prisma rezultatelor obtinute si, deci, al progresului real, ceea ce la noi nu se prea vede. S-a vorbit de multe ori despre imbogatitii tranzitiei si cam asa si este. Avem destui imbogatiti, forta economica a tarii e slaba, din pacate. Este evident ca intr-o tara saraca coruptia sporeste in intensitate iar fenomenul periculos este ca aceasta coruptie genereaza saracie si saracia, la randul ei, genereaza coruptie - un cerc vicios din care e greu sa iesi. Insa coruptie exista peste tot in lume (intr-o masura mai mare sau mai mica). Cel mai bun remediu pentru a o combate ar fi dezvoltarea economica sanatoasa. Pe cale juridica e greu de combatut coruptia, iar daca se accentueaza saracia, aproape imposibil. Vorbeam mai sus de cercul vicios saracie-coruptie. Totusi, coruptia in societate este determinata de saracie, deoarece asa si incepe fenomenul. Acolo unde incepe sa se simta saracia, acolo ajunge sa se simta si coruptia cu o mai mare intensitate. Degradarea vietii oamenilor conduce spre acest nefast fenomen, ca de combatut total nu a putut fi combatut niciodata, niciunde pe acest glob. Insa nenorocirea cea mai mare este ca Romania, in rastimpul scurs de la Revolutie si pana in prezent, a fost pusa in situatia de a nu se putea dezvolta. Cel putin asta e perceptia mea, documentata, cum aratam mai sus de datele economice care exprima trista realitate. Reformele care s-au facut, conditiile impuse de FMI nu au putut duce spre o viata mai buna pentru cetateni, multi luand calea exilului, daca se poate spune asa, preferand sa plece sa lucreze in strainatate, spre o viata mai buna decat in tara. Trist si periculos, mai periculos decat Traian Basescu (cum nu putini il considera), este ca Romania nu a putut sa iasa din aceasta logica. Si daca as numi-o drept logica a subdezvoltarii nu cred ca as gresi prea mult. Speranta pe care au avut-o oamenii, Uniunea Europeana, speranta de mai bine, nu se adevereste. Doar ce am intrat si, din nefericire, a inceput criza actuala. Logica austeritatii bugetare nu poate sa faca decat sa adanceasca logica subdezvoltarii. Si dincolo de evenimentele politice actuale, dincolo de acest referendum si de care ar fi rezultatul acestuia, imi pun, plin de ingrijorare, intrebari in legatura cu viitorul... Un viitor care nu arata prea bine, chiar deloc. Dezbaterile actuale ale intelighentei romanesti par sa ocoleasca cu grija subiectul acesta foarte delicat. Partea proasta este si faptul ca il tratam, ca intotdeauna, in chip politicianist si superficial. Nu am vazut pe cineva sa explice la modul cat se poate de serios, academic si lipsit de patima politica si partizanat politic, de ce Romania nu se poate dezvolta, de ce aceasta imposibilitate. Nu ne raman decat lucrarile clasicilor si scriam in postarea precedenta despre studiul, facut cu multa acribie, de catre Dl. Constantin Radulescu-Motru. Trebuie sa recunoastem ca la intrebarile pe care domnia sa le punea inca de atunci noi nu am raspuns inca. Textul a fost editat inca din 1937 de Societatea Romana de Cercetari Pasihologice, Bucuresti, iar Dl. Radulescu-Motru, inca de atunci, subliniez, remarca faptul ca noi copiem legi si institutii burgheze occidentale, fara sa stim, de fapt, cine suntem si ce putem. Acelasi lucru se intampla si acum. Partea proasta e ca nu se vad consecinte benefice, un progres real, desi cred ca ar fi trebuit sa se vada. Ori copiem prost, ori e vorba de altceva... Imi face impresia ca e posibil ca toata aceasta tranzitie de la comunism la capitalism sa fi provocat o criza sufleteasca in popor. Pe de alta parte nici nu i s-a explicat omului, inca de la bun inceput, ce fel de societate este aceasta noua, capitalista, ce anume presupune, pe ce valori este intemeiata, pentru ca oamenii sa inteleaga si sa stie ce au de facut. Lucrurile au fost prezentate, de catre clasa politica, mai intotdeauna, intr-un mod entuziast, ceea ce nu e neaparat rau, sau politic - lupta politica dintre partide, presarata de promisiuni electorale -  si cam atata tot. Insa e inadmisibil sa tot vorbesti, spre exemplu, de eficienta economica fara ca acest lucru sa se si adevereasca in practica, decat foarte slab, adesea nesatisfacator. Ca sa nu lungesc mult vorba voi incheia spunand ca la noi nu functioneaza cum trebuie capitalismul generator de dezvoltare economica, lucru pe care oamenii l-au vrut, nu stiu cat l-au si inteles (cred, mai degraba, ca nu). Si tocmai asta e sursa tuturor problemelor din prezent. Toate valorile despre care se discuta astazi, cum ar fi, spre exemplu, statul de drept, sunt valori ale unei societati burgheze, cum spunea Radulescu-Motru, adica ale unei societati capitaliste, bazate pe economie de piata. Daca aceasta economie de piata incepe sa schioapete e clar ca schioapata si valorile de care pomeneam mai sus. Eu cred ca ignoram (de ce oare?) acest aspect foarte imporant. Trecem pe langa el si ne facem ca nu-l bagam in seama si rau facem. Asa cum nu ne intrebam serios nici de cum va arata viitorul, pentru ca, date fiind conditiile actuale, nu pare sa arate prea bine. Nu voi incheia cu clasicul: sa speram ca va fi mai bine. Ca noi tot speram, suntem campioni la sportul asta. Ci mai bine ne-am gandi mai profund la aceste probleme.