Sugestie

As face o propunere televiziunilor, recunosc faptul ca ma refer mai mult la cele private, sa organizeze dezbateri, la care sa participe oameni de presa, analisti etc. despre programele electorale ale candidatilor la presedintie. Spre exemplu, despre programul D-lui. Iohannis:

Proiect Prezidential:România lucrului bine făcut

Chestiunea care se pune este ca se discuta foarte putin despre aceste lucruri, desi astfel de proiecte ne pot influenta viata. Programul lui Iohannis este un proiect pentru viitorii 10 ani si propune 11 teme majore de dezbatere si consens national. Preambulul ne indica, pe scurt, riscurile cu care se confrunta Romania, ca de pilda:

"Suntem datori să recunoaștem faptul că România înregistrează pierderi la toate tipurile de capital care definesc competitivitatea unei națiuni. Astfel, capitalul natural este puternic afectat de poluare, uneori de indiferență, alteori de defrișări masive și necontrolate și, destul de des, de exploatare abuzivă.

Capitalul uman, la rândul său, se deteriorează vizibil. Accesul limitat la servicii medicale performante, munca prost plătită, emigrarea masivă a forței de muncă bine calificată, accesul ocazional la formare permanentă, salariile care nu reflectă calitatea și performanța și, adesea, nici importanța socială a activității prestate, stresul social ridicat, inexistența egalității de șanse sunt simptome ale deteriorării capitalului uman. Educația suferă de mulți ani, iar tratamentul jignitor la care sunt supuse cadrele didactice, desele psedo-reforme și afectarea sistemului de valori la care tinerii se raportează în prezent constituie cele mai mari provocări ale României contemporane. Viitorul nostru constă în tinerii aflați azi pe băncile școlii.

Situația este similară dacă vorbim despre capitalul social. România arată ca o societate divizată, puternic polarizată, definită de ruperea legăturilor între oameni (potrivit unor sondaje de opinie recente, circa 85% dintre români se declară prudenți în relațiile cu ceilalți), de frica în relația cu ceilalți (66% dintre români cred că ceilalți încearcă să profite de pe urma lor), de izolarea socială în funcție de statut, de multiplicarea neîncrederii (neîncrederea în sine, neîncrederea în ceilalți, neîncrederea în viitor, neîncrederea în instituții etc.).

Treptat, se pare că am devenit o societate anxioasă, temătoare și fragilă, ale cărei valori și repere par să fi fost zdruncinate, iar la acest lucru au contribuit din plin dezbaterile politice sterile și conflictuale. Cu preponderență în anii electorali, campaniile politice negative, presărate cu atacuri la persoană și, adesea, sub standardele minimei decențe au angrenat indirect categorii socio-profesionale, au contribuit la învrăjbirea unor largi categorii sociale, au creat false percepții cu privire la posibilele soluții și, implicit, au dus la polarizarea fără precedent a societății și la scăderea încrederii cetățenilor în politicieni. Prea multe promisiuni neonorate fac astăzi dificilă convingerea cetățenilor români de a participa la vot.

Ca efect secundar, neînțelegerile, nemulțumirile, certurile și atitudinea generală de pesimism ne afectează în tot ceea ce facem. Filosofia lucrului bine făcut, ce a caracterizat sute de ani activitatea socio-economică și politică a românilor, a fost puternic zdruncinată.

Afectarea țesutului social și a valorilor care îl fundamentează fac dificilă asocierea oamenilor, cu încredere, pentru un țel comun, economic sau social. În acest climat de neîncredere, capacitatea de acțiune colectivă - care este motorul dezvoltării economice - a ajuns la un nivel mult prea scăzut.

Acestor riscuri cu care România se confruntă suntem datori să le răspundem în mod responsabil.

Trebuie să readucem în sistemul de valori filosofia lucrului bine făcut, corectitudinea și onestitatea, încrederea în propriile capacități și speranța în viitor."

Sigur, dezbaterile sunt necesare si vor trebui sa continue si dupa alegerile prezidentiale. De asemenea vedem cu totii ca lucrurile nu prea merg, asta ca sa ma exprim elegant. Actuala guvernare e de doi ani de zile si nu se vede o imbunatatire a situatiei generale. Este dificil sa-ti dai cu parerea asupra unui program prezidential, mai ales daca provine din cea de a doua forta politica majora a tarii: ACL. Totusi, as puncta critic, daca se poate spune asa, unele lucruri. Spre exemplu, la capitolul Agricultura, este mai mult lansata dezbaterea, totusi nu vad ca se dau si solutii. O solutie ar trebui sa raspunda la intrebarea "cum?", adica sa arate cum faci un anumit lucru, cum te-ai gandit sa-l realizezi. Spre exemplu, cum se poate realiza, la noi, un asemenea deziderat:

"Satul românesc va renaște însă nu doar odată cu agricultura, pentru că satul trebuie să însemne și altceva, adică mici industrii, ferme familiale, oamenii cu viziune şi iniţiativă, întreprinzători rurali capabili să utilizeze tehnologii performante, să dezvolte avantajele competitive pe care România le are în acest sector."

Se vorbeste desre atragerea de investitii majore - adica? Pentru ca, vedeti, este vag sau asa mi se pare mie... Cum se poate realiza: "industrializarea agriculturii și modernizarea infrastructurii rurale, astfel încât și agricultura românească să poată deveni o afacere profitabilă în condiții civilizate." sau aceast lucru: "mica exploatație agricolă trebuie să înceteze a mai fi doar mijloc informal de protecție socială, ci trebuie să genereze motivație economică și răsplată pe măsura performanțelor comerciale."? De asemenea arata:

"Performanța economică a agriculturii românești va crește proporțional cu consolidarea regimului de proprietate funciară. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT începe cu definirea și recunoașterea clară a proprietății, care să ofere oamenilor stimulente economice și perspective de dezvoltare."

Asistam azi la anchetele privind retrocedarile zise ilegale...
E o chestiune interesanta...Mie mi se pare ca daca pui problema proprietatii - care este importanta si, desigur, nu trebuie ignorata - in fata, ca sa zic asa, consecinta imediata in plan economic ar putea sa fie afacerile imobiliare, cu terenuri - vanzari, cumparari de terenuri, si nu agricultura. Am dorit sa semnalez acest risc. Or, problema principala este ca noi sa valorificam si sa dezvoltam potentialul agricol pe care il avem... Chestiunea agriculturii e una foarte complexa... Tine si de situatia demografica, pentru ca, sa nu uitam, multi tineri au plecat din mediul rural ca sa lucreze in strainatate. Pe de alta parte, reusita unei afaceri in agricultura tine de creditare, pentru ca daca vrei sa ai o agricultura performanta trebuie sa ai si o finantare pe masura. De asemenea, un producator sau un investitor cauta sa-si poata acoperi costurile de productie, sa aiba o productivitate ridicata si profit cat mai bun. In ceea ce priveste Economia, sunt lucruri foarte interesanta care trebuie luate neaparat in considerare. Se afirma:

"Economia românească pare construită, în continuare, prin şi în jurul bugetului statului. Este o stare de fapt profundă, structurală, care explică de ce cetățenii așteaptă ca atât de multe lucruri să vină de la stat sau, oricum, prin intermediul statului."

insa nu numai la noi este asa. Spre exemplu, complexul militaro-industrial al SUA nu este oare construit in jurul bugetului...? Dar la noi inca exista intreprinderi de stat cu pierderi foarte mari si un sector privat care nu e inca bine dezvoltat si care a suferit destul de mult de pe urma crizei, stare economica ce nu s-a incheiat, si care inca sufera puternic. Se vorbeste despre dezvoltarea clasei de mijloc - iarasi un aspect foarte pozitiv al programului - dar ar trebui sa vedem si cum se poate realiza. In program se afirma ca:

"Liberalismul și politicile economice de dreapta vor conduce la dezvoltarea clasei de mijloc în România, aceasta fiind coloana vertebrală a unei națiuni și cel mai elocvent criteriu de prosperitate a unei societăți. Potrivit unor studii, numai circa 10% dintre cetățenii români pot fi asimilați clasei de mijloc, în timp ce această importantă categorie socială reprezintă – așa cum este firesc – majoritatea în națiunile dezvoltate. O clasă de mijloc puternică și extinsă este și soluția pentru reducerea dezechilibrelor sociale, căci cea mai durabilă protecție socială o face tocmai creșterea economică sănătoasă." (subl. mea)

De asemenea trebuie spus ca programul isi propune:

"În esenţă, ambele paradigme marchează convergent regândirea rolului statului, prin restrângerea prezenţei sale în economie şi întărirea prezenței sale instituționale, prin rolul său definitoriu de garant al drepturilor constituţionale, al echităţii şi al bunei funcţionări a economiei de piaţă."

dar la noi cel putin statul finanteaza proiectele de infrastructura si cofinanteaza cele din fonduri europene. Si subliniaza, foarte important:

" Primul semn de responsabilitate pentru dezvoltarea ROMÂNIEI LUCRULUI BINE FĂCUT este să renunțăm la capcana politicilor prociclice. Pe de o parte, să nu mai facem deficite bugetare în anii de boom economic, așa cum a fost cazul deficitelor record din anii de dinaintea crizei. Pe de altă parte, să nu introducem impozite în anii de criză sau atunci când economia își caută culoarul relansării și al consolidării, așa cum este cazul impozitelor și accizelor recent introduse."

Asta spun si eu, si am avut parte si de vehemente dezaprobari, pentru ca am sustinut o abordare keynesiana a economiei, pe care foarte putini o inteleg. Intr-adevar, in perioada de boom, ar trebui sa tinem deficitul bugetar mic, chiar foarte mic, inclusiv cel structural si taxele si impozitele ar trebui marite pentru a se tempera cresterea economica puternica si supraincalzirea economiei. In perioada de boom inclusiv creditarea ar trebui temperata cu rate mai mari ale dobanzii ce trebuie platite de debitor, pentru ca sa poti sa scazi ratele dobanzii in perioada de recesiune si sa fie sporit atunci volumul de credite. In perioada de criza trebuie cheltuit mai mult si deficitul bugetar sa se mareasca, si trebuie reduse drastic taxele si impozitele. In general vorbind, taxele si impozitele nu trebuie marite prea mult, ci rational, rezonabil, in perioada de boom pentru ca nu trebuie sa lovim in agentii economici, sa cream socuri negative in economie. Sunt de notat si urmatoarele puncte strategice ale programului:

"ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT înseamnă și agricultură performantă, care necesită, de asemenea, industrializare, capitalizare și competitivitate. România nu-şi mai permite greşeli în defavoarea fermierului român. Nu este suficient să conştientizăm faptul că avem un potenţial agricol imens, ci trebuie să valorificăm în mod real acest avantaj, și nu doar conjunctural, în funcție de starea vremii, ci ca sursă constantă de creștere economică. În viziunea mea, dezvoltarea agriculturii înseamnă scoaterea agricultorului român din agricultura de subzistență, care trebuie să devină o afacere ca toate celelalte. Prin capitalizare, agricultorul român își va putea dezvolta potențialul de adevărat fermier european.

Industrializarea agriculturii este esențială pentru echilibrarea balanței ocupării forței de muncă. Decalajele de competitivitate ale României sunt evidente fie și numai dacă invocăm decalajele de structură economică. Suntem pe primul loc în privința populației ocupate în agricultură din UE și suntem pe ultimele locuri în ceea ce privește populația ocupată în sfera serviciilor. Așadar, în legătură cu piața muncii, suntem încă departe de a fi parcurs ajustările în direcția unei structuri economice competitive.

Absorbția fondurilor europene trebuie să fie prioritatea zero a oricărei guvernări. O economie lipsită de capital este obligată să fructifice șansele dezvoltării durabile cu bani europeni. În această privință, ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT nu are doar datoria de a înzestra contabil bugetul cu fonduri de cofinanțare pentru proiectele europene, ci să creeze capacitate instituțională și administrativă pentru ca proiectele de dezvoltare să fie concretizate financiar și economic.

Dezvoltarea pieței de capital și a sistemului financiar, în general, este o altă direcție strategică a modelului liberal de dezvoltare, una menită să mobilizeze capitalul investițional și să asigure accesul eficient și facil al investitorilor străini la piața locală. Actualmente, piața de capital din România rămâne una dintre cele mai reduse din UE. Tocmai în acest sens, consider o prioritate înlăturarea tuturor barierelor ce inhibă dezvoltarea pieței de capital. De exemplu, prin reclasificarea pieței de capital din România de la piață de frontieră la piață emergentă, s-ar obține beneficii certe în materie de capital și investiții.

ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT își va dezvolta infrastructura financiară necesară susținerii IMM-urilor. În ultimă instanță, nu banii sunt problema, ci calitatea politicilor prin care urmărim atragerea lor."

Eu as crede ca si banii sunt problema... Sau, daca as cauta sa fiu putin sarcastic, mai degraba lipsa banilor e una din principalele probleme... Dar, apropo de ce spuneam mai sus despre deficitul bugetar, eu cred ca noi trebuie sa avem o viziune asupra acestui aspect. Romania e o tara care doreste si trebuie sa se dezvolte. Asta nu inseamna sa aruncam banii pe fereastra, cum se spune. Dar ar putea sa insemne ca trebuie sa cheltuim mai mult. Sigur, dorim sa cheltuim euro sau $US, adica o parte din avutia sociala (intruchipata de acesti bani) a altora mai performanti decat noi. Ei, cei a caror bani dorim sa-i cheltuim eu cred ca ne-ar da, pentru ca eu cred ca eforturile Romaniei sunt apreciate, Romania e o tara membra UE si NATO, dar doresc sa vada ca sunt cheltuiti in cadrul unei bune guvernari si ca nu se fura acesti bani... De asemenea, cel care iti da acesti bani iti poate impune, nu neaparat printr-un document scris sau printr-o forma de dictat, modelul economic pe care doreste ca tu sa-l urmezi si care s-ar putea sa nu ti se potriveasca... De aceea Guvernul trebuie sa fie responsabil si sa negocieze si sa stie cum sa negocieze ca sa convinga ca banii acestia nu se fura, ca nu asta e intentia si ca dorim sa construim o tara cu o economie de piata performanta. Este si aceasta o chestiune de discutat... As dori sa mai punctez un lucru, legat de aderarea la euro; in program se arata:

"Poate că, în acest sens, cea mai importantă probă este aderarea României la zona euro, care trebuie să însemne, pentru anii următori, o adevărată ancoră pentru disciplinarea politicilor economice, pentru predictibilitate și accelerarea creșterii economice. Odată așezată pe culoarul monedei unice, economia României va fi „forțată” să își însușească rapid și mult mai profund lecția esențială a competitivității, pentru consolidarea convergenței."

E semnificativ ca incepe fraza cu "poate"! :) Dupa parerea mea, Romania nu trebuie sa se grabeasca pentru a adera la Zona Euro. Situatia actuala din Zona Euro nu ma face prea optimist in a sustine aderarea Romaniei la aceasta. In primul rand, cred ca trebuie sa intelegem ca nu e o axioma faptul ca daca aderam la Zona Euro lucrurile vor merge mai bine in Romania. Romania deja sufera ca a adoptat Tratatul de Guvernanta Fiscala, care era mai degraba destinat tarilor dezvoltate (cu un PIB de cateva ori mai mare decat cel al Romaniei) din Zona Euro, cu datorii mari, mai mari decat 60% din PIB, ceea ce nu e cazul Romaniei. De aici vedem cat de putin cheltuieste Romania in ansamblul sau. Si atunci cum poate sa se dezvolte? Polonia, Ungaria sunt tari care au o datorie mai mare si, respectiv, mult mai mare decat a Romaniei iar lucrul asta se vede nu numai in nivelul de trai, dar si in dezvoltarea generala a tarii - iata aici o statistica FMI. Pe cand pentru o tara precum Germania, un deficit bugetar (mai) mare ar insemna o risipa evidenta, cu consecinte negative.

Sunt multe aspecte interesante in acest program, precum, de pilda, asigurarile de sanatate private de sanatate. Iar in privinta Educatiei, un program ambitios: "Dacă vrem să avem o educaţie performantă, trebuie să recunoaştem că am greşit şi să începem să reconstruim întreg sistemul.". Nu e foarte clar cum vede chestiunea invatamatului privat sau invatamantului la domiciliu. Arata, printre altele, ca:

"România nu a beneficiat în ultimii ani de un sistem de educaţie performant, nici măcar de un sistem de educaţie care să permită continuarea unui anumit nivel la care se ajunsese în anii ’70 - ’80. Desigur, putem discuta realizările acelui sistem, dar el produsese un nivel de cultură general acceptat şi apreciat.

Există, în lume, exemple de ţări care şi-au neglijat sistemul educaţional şi au pierdut din competitivitate şi altele care au înţeles această nevoie şi, fără a avea alte resurse la dispoziție, au devenit extrem de performante.

În momentul de față, avem câțiva indicatori care arată că sistemul nostru educaţional este prost conceput. Rezultatele catastrofale de la bacalaureat sunt expresia unui învățământ preuniversitar fundamental greşit structurat, care lasă fără direcție jumătate dintr-o generaţie. Creșterea calității și performanței unui sistem educațional presupune, pe de-o parte, o motivaţie imediată și, pe de altă parte, o perspectivă îndelungată, pornind de la un obiectiv. Trebuie să vedem, evident, care este obiectivul nostru pe termen lung, unde vrem să ajungem? Vrem să avem generaţii pregătite pentru a deveni muncitori forestieri sau vrem să avem generaţii educate pentru a transforma România într-o ţară a tehnologiei moderne? Avem atâtea exemple că potențialul uman este unul de excepție, încât cred că este o crimă să nu poți utiliza această importantă resursă. Este suficient să ne uităm la tinerii noștri olimpici și apoi să vedem câți dintre ei rămân în țară pentru a contribui la progresul nostru general."

Interesant este ca nu putini sunt cei care se intorc la invatamantul din anii '70-'80 laudandu-i virtutile. Nostalgie?
Eu cred ca ar trebui sa fim prudenti in a privi lucrurile in felul asta, mai ales cand e vorba de obiective: "Vrem să avem generaţii pregătite pentru a deveni muncitori forestieri sau vrem să avem generaţii educate pentru a transforma România într-o ţară a tehnologiei moderne?". Pentru ca riscam sa spunem ca daca Romania devine o tara a tehnologiei moderne nu ar mai avea nevoie de muncitori forestieri, ceea ce nu cred ca e adevarat.

Prea putin despre politica externa, decat numai la capitiolul "Parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate nationala" - subiect foarte important de asemenea - Iohannis dorind construirea unui "nou Snagov" in legatura cu problematica Republicii Moldova. Se mai arata ca:

"Ca Președinte al României, îmi propun să construiesc un consens politic și social pentru a fixa ca prioritate națională parcursul european al Republicii Moldova, care a fost și va rămâne o temă majoră a României în context european. Comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură fac din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. Indiferent de culoarea politică a guvernării de la București, România are o datorie față de cetățenii de dincolo de Prut, derivată tocmai din această relație specială. Acordarea cetățeniei române pentru aceștia este consecința firească a unei asemenea asumări.

Un parteneriat strategic pentru aducerea Republicii Moldova în spațiul european este, de aceea, un imperativ politic major. Toți președinții și toate guvernele României au subliniat acest aspect, chiar dacă implementarea acestui deziderat a avut grade diferite de succes.

Republica Moldova este grevată în parcursul ei european de așa numitul „conflict înghețat” din Transnistria. Chiar dacă nu face parte din formatul „5 plus 2” de negocieri, România va trebui să militeze pentru ca nicio variantă de soluționare a conflictului să nu greveze asupra parcursului european al Republicii Moldova. Totodată, în negocierile privind parcursul european al Chișinăului, obiectivul aderării la UE nu trebuie să fie pus în balanță cu „dosarul transnistrean” și nici condiționat de acesta.

Drumul european al Republicii Moldova este încă lung, fără garanții formale de aderare la UE, de aceea eforturile viitorului Președinte al României trebuie să fie susținute și perseverente.

Există două tipuri de declarații publice privind Republica Moldova. Pe de-o parte, angajamentul ferm al Bucureștiului de a sprijini Chișinăul în drumul său european iar, pe de alta, ideea reunificării celor două state. Ar fi o eroare să le considerăm drept contradictorii. Avem, în acest moment, ca proiect politic asumat unanim - Președinție, Guvern, Parlament - ideea de sprijin european pentru Chișinău.

A pune „reunificarea” împotriva „integrării” e greșit și inutil. „Reunificarea” este alternativa pe care doar Bucureștiul o poate oferi și doar Chișinăul o poate accepta și beneficia de ea. Dacă cetățenii Republicii Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu îi poate forța, iar dacă o doresc, nimeni nu îi poate opri să o facă. Aceasta este consecința ultimă a relației speciale dintre cele două state.

Bătălia politică internă nu trebuie să împiedice elitele României să gândească relația cu Republica Moldova, în perspectivă post- sau ne- electorală, mai cu seamă dacă parcursul european al vecinilor de peste Prut se va încetini sau va fi blocat. La baza oricărui proiect major trebuie să existe un consens care trebuie construit, la nivelul societății, al clasei politice, al instituțiilor statului, Parlamentului etc. Președintele României va trebui să aibă un rol determinant în acest proces." (subl. mea)

Dupa parerea mea, Romania trebuie sa se pregateasca pentru unirea cu Republica Moldova si trebuie sa aiba o strategie pentru a ne construi viitorul impreuna. Dosarul transnistrean ar putea fi un impediment, ma gandesc... Dar nu trebuie privit ca unul major. Romania trebuie sa aiba o strategie pentru unirea cu intreaga Basarabie. Noi trebuie sa ne pregatim de pe acum din acest punct de vedere si trebuie sa actionam in acest sens, pentru atingerea acestui deziderat national extrem de important pentru noi. Deci un "nou Snagov" inseamna tocmai asta: o strategie pentru a ne construi viitorul impreuna cu Republica Moldova si sa avem in vedere chiar intreaga Basarabie. Nu exista alta cale decat aceasta: unirea cu Republica Moldova.

Sunt multe de discutat, de dezbatut... 

Recomand, desigur, citirea integrala si in original a intregului Program al D-lui. Iohannis.